Imbratisarile cresc rezistenta casniciei [studiu]
Imbratisarile cresc rezistenta casniciei [studiu]
Imbratisarile cresc rezistenta casniciei [studiu]
Atingerile non-sexuale, cum ar fi îmbrățișările, strângerea mâinilor sau ghemuirea împreună pe canapea, la un film, vin la pachet cu satisfacție conjugală și cu o relație mai puternică între soți, arată un nou studiu¹.
Potrivit specialiștilor, atingerea semnalează cel mai rapid și direct și intensifică intimitatea, transmite siguranță, susține emoțiile intime și este metoda prin care se comunică emoțiile puternice, cum este iubirea. Îmbrățișarea soțului sau a soției este una dintre cele mai simple moduri de a-ți arăta dragostea. Este o acțiune pe care o poți face oricând și oriunde. În plus, printr-o îmbrățișare îi reamintești partenerului că îl iubești, mai ales dacă nu mai reușești să-i spui des că-l iubești.
Un studiu mai vechi a arătat că atingerea susține autodezvăluirea și oferă mai multă receptivitate, încredere și afecțiune. Mai mult, atingerea este atât de profundă în relații, deoarece diminuează distanța care desparte și separă oamenii.
Oferă-i partenerului o îmbrățișare sau strânge-i mâinile în ale tale în timp ce vă uitați la un film: potrivit unui studiu recent al cercetătorilor de la Universitatea Binghamton din New York, s-ar putea ca prin aceste mici gesturi să vă construiți o relație mai puternică.
Studiul a analizat în special efectele atingerii intime non-sexuale (îmbrățișarea, strângerea mâinilor sau ghemuirea pe canapea), mai degrabă decât acțiunile destinate să conducă la sex. Stilul de atașare se referă la legăturile sociale umane și există pe un spectru; indivizii evitanți preferă distanța interpersonală, în timp ce indivizii anxioși caută o apropiere mai mare. Acest stil se dezvoltă în copilărie, dar se poate schimba în timp. Totul depinde de cât de deschis, de apropiat și de în siguranță te simți în prezența unei persoane, consideră cercetătorii.
Gesturile de afecțiune în cuplu: cu cât mai multe, cu atât mai bine
Pentru a stabili legătura dintre stilul de atașament, satisfacția tactilă și satisfacția conjugală, cercetătorii au utilizat un eșantion de 184 de cupluri cu vârste de peste 18 ani, formate din bărbați și femei (cuplurile de același sex au fost excluse).
Deoarece protocolul de studiu a inclus eșantionarea hormonală, persoanele aflate în terapie hormonală au fost, de asemenea, excluse, precum și cele aflate la postmenopauză, femeile însărcinate și cele care alăptau. Cuplurile au fost intervievate separat în funcție de tendințele lor de atașament, de cantitatea de atingeri și rutina gesturilor afective în relațiile lor, precum și de satisfacția relației în care se aflau.
Cercetătorii se așteptau să constate că persoanele evitante preferă mai puține atingeri, în timp ce persoanele anxioase preferă mai multe. Ceea ce au găsit a fost, însă, mai nuanțat. Cu cât un cuplu avea o rutină mai bine stabilită a gesturilor afective, cu atât partenerii se simțeau mai mulțumiți unul de atingerea celuilalt, chiar dacă aveau stiluri de atașament evitante. La un nivel scăzut de afecțiune fizică, soții anxioși au fost mai puțin mulțumiți de atingerile primite, dar nu și soțiile anxioase, care însă puteau alege să solicite afecțiune dacă îi simțeau lipsa.
Pentru bărbați, nivelurile mai mari de gesturi afective de rutină sunt asociate cu satisfacția relației; cu alte cuvinte, atingerea este pozitivă, înghețata de pe tortul căsniciei. Pentru femei, nivelurile mai mici de afecțiune de rutină s-au corelat cu nemulțumirea în cadrul relației, ceea ce înseamnă că atingerea este un ingredient esențial, iar absența ei este privită ca negativă.
Indiferent de insecuritățile dintr-un cuplu, percepția modului în care partenerul te atinge are cea mai mare asociere cu „satisfacția tactilă”. Cu alte cuvinte, mai mult înseamnă mai bun. În general, studiul dovedește o asociere între afecțiunea fizică non-sexuală și căsniciile solide, deși datele actuale nu pot stabili cauza și efectul. Există unele dovezi, spun autorii studiului, că dacă îți iei partenerul de mână când aveți o neînțelegere, gestul diminuează neînțelegerea și face discuția mai productivă.
Atingerile non-sexuale îmbunătățesc conexiunea dintre persoanele apropiate
Studiul s-a concentrat doar pe atingerea sănătoasă, consensuală, nu pe manipulare sau abuz. Atingerea are semnificații diferite pentru oameni, subliniază cercetătorii: de exemplu, o persoană cu tulburare de spectru autist poate fi copleșită de sensibilitatea tactilă, iar o persoană cu istoric de traume fizice poate percepe atingerea cu aversiune. Oamenii de știință spun că, mai ales în perioade de izolare, cuplurile pot dori să ia în considerare creșterea nivelului de gesturi afective pentru a scădea stresul, atât timp cât partenerii lor sunt receptivi și dispuși la aceste gesturi.
În plus, concluzionează aceștia, există o mulțime de dovezi care sugerează că atingerea non-sexuală consensuală între persoane care au relație bună (soți, prieteni, rude) este o modalitate de a reduce stresul.
Potrivit unui studiu mai vechi, oamenii de știință au descoperit că un nivel mai ridicat de comportament afectuos între tinerii proaspăt căsătoriți prezice o rată mai mică a divorțurilor 13 ani mai târziu.
Din păcate, distanțarea socială a dus la o lipsă de gesturi afective, pentru că multe persoane au fost nevoite să stea departe de cei dragi. Se poate spune că, în aceste vremuri, o îmbrățișare a devenit și mai prețioasă decât a fost înainte și că, pe viitor, ar trebui să acordăm o atenție mai mare acestor mici gesturi interumane: nu doar că ne fac să ne simțim mai bine, dar ne și conectează mai puternic cu cei dragi.
Ce spune „Teoria Schimbului de Afecțiune”
Implicațiile și consecințele semnificative ale atingerii afectuoase au fost interpretate de oamenii de știință ținând cont de „Teoria Schimbului de Afecțiune”. Conform acestei teorii, comunicarea afectuoasă este crucială pentru „menținerea unor legături semnificative între cupluri”.
Specialiștii atrag atenția că modul în care ne arătăm afecțiunea poate să fie predictiv pentru calitatea unei relații romantice. Potrivit unui studiu mai vechi, s-a descoperit că o relație de „calitate” este asociată pozitiv cu dorința de atingere, în timp ce evitarea atașamentului a fost asociată cu o dorință generală mai scăzută de atingere.
Ce spun specialiștii despre sărutul romantic
Ca urmare a globalizării, sărutul pe buze, care odată a fost considerat o practică predominant occidentală, este acum estimat a fi practicat de peste șase miliarde de oameni din întreaga lume ca un obicei social și romantic. Acest act de afecțiune pare, de asemenea, a fi unic în comparație cu alte comportamente intime. Mai mult decât atât, potrivit unui studiu mai vechi, sărutul romantic este văzut de mulți ca un comportament mai intim decât actul sexual. Iar motivul este, spun oamenii de știință, unul științific: buzele trimit semnificativ mai multe mesaje senzoriale către creier și sunt mult mai sensibile la stimuli decât majoritatea celorlalte părți ale corpului. Senzațiile de la un sărut sunt trimise către sistemul limbic, care este asociat cu experiența umană a poftei, pasiunii și iubirii.
În timpul unui sărut romantic, corpul uman este stimulat să producă neurotransmițători și hormoni, inclusiv oxitocină, dopamină, epinefrină și serotonină. Aceste substanțe spun creierului să producă o serie de răspunsuri, care apoi motivează comportamentul.
De exemplu, oxitocina este considerată a fi responsabilă în mare măsură pentru sentimentele de atașament, iar dopamina poate provoca sentimente de euforie. Este important de menționat, totuși, că, pe măsură ce o persoană devine din ce în ce mai obișnuită cu partenerul său, nivelurile acestor neurotransmițători și hormoni scad în timp.
Afecțiunea fizică, precum sunt îmbrățișările, au beneficii și asupra sănătății
Oamenii de știință au descoperit că afecțiunea fizică scade tensiunea arterială, nivelul de cortizol și ajută la creșterea nivelului serotoninei. De altfel, afecțiunea fizică are beneficii emoționale semnificative. De exemplu, specialiștii spun că aceasta scade anxietatea, nivelul de stres, agresivitatea și că poate chiar să reducă depresia.
Iar partea cea mai interesantă este că îmbrățișările țin la distanță îmbolnăvirile. Îmbrățișările exercită o presiune ușoară pe stern. La rândul său, acest lucru activează plexul solar și glanda timus, care se ocupă de producția de globule albe din sânge.
Celulele albe luptă împotriva bolilor și infecțiilor, așa că menținerea acestor la nivelul potrivit este vitală pentru sănătatea generală. Partea bună este că o simplă îmbrățișare ajută sistemul imunitar să funcționeze corespunzător.
Totodată, a fost demonstrat că afecțiunea fizică îmbunătățește starea de spirit, ajută la creșterea receptivității emoționale pozitive, susține empatia și respectul și duce la creșterea stimei de sine.
Îmbrățișările mai au un beneficiu: te ajută să dormi mai bine. Hormonii eliberați prin contactul fizic non-verbal al unei îmbrățișări ajută corpul să se relaxeze și să se simtă în largul său. În felul acesta, îți va fi mult mai ușor să ai un somn odihnitor.
Probabil că ai observat că ai tendința să te cerți mai des cu partenerul atunci când ești obosit. Iar din cauza oboselii să interpretezi greșit ceea ce spune soțul tău sau soția ta sau să spui lucruri care să doară. De aceea, este mai mult decât necesar să ai un somn odihnitor. Nu doar pentru sănătatea ta generală, ci și pentru o căsnicie liniștită.
Iar dacă ai probleme cu somnul, nu mai amâna vizita la medic. Este posibil ca de vină să fie anumite afecțiuni, care pot fi diagnosticate doar de către un specialist.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Daily - Hugs and kisses: Research connects affection, attachment style and marriage satisfaction
https://www.sciencedaily.com/releases/2020/04/200428084659.htm
1. Studiul „Touch me just enough: The intersection of adult attachment, intimate touch, and marital satisfaction”, apărut în Journal of Social and Personal Relationships, 2020; 026540752091079 DOI: 10.1177/0265407520910791, autori: Samantha A. Wagner, Richard E. Mattson, Joanne Davila, Matthew D. Johnson, Nicole M. Cameron
https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/0265407520910791
Te-ar mai putea interesa și...
