Faptele bune au efecte benefice asupra sanatatii

Ai observat că de fiecare dată când faci o faptă bună, indiferent de natura ei, te simți imediat mai bine, mai energic, mai împlinit? Emoția este descrisă de specialiști cu ajutorul conceptului „helper's high”, adică „euforia celui care ajută”. Cercetătorii din întreaga lume au studiat în ultimii zeci de ani ce influență au faptele bune asupra noastră, pentru a putea estima dacă astfel de decizii și activități ne pot îmbunătăți starea emoțională și sănătatea fizică pe termen lung.

Faptele bune au multiple efecte benefice asupra celui care le face, atât din punct de vedere psihologic, cât și fizic. Aceste efecte sunt susținute de cercetări științifice și se manifestă în mai multe moduri. Iată despre ce e vorba!

Cum stai cu fericirea?

Ce spun studiile despre faptele bune și etectele asupra celui care le face?

Unul dintre cele mai vechi studii despre faptele bune a fost realizat în 1956, cu 427 de femei căsătorite, cu copii. Deși s-a pornit de la ideea că femeile cu mai mulți copii vor muri mai devreme, din cauza stresului, nu s-au obținut date relevante în acest sens. Totuși, studiul le-a permis cercetătorilor să observe alte conexiuni legate de comportamentul acestor femei. După 30 de ani de analiză, s-a observat că 52% dintre femeile care nu au desfășurat nicio acțiune de voluntariat au suferit o afecțiune gravă, în timp ce doar 36% dintre cele care au fost voluntari chiar și pe perioade scurte au fost diagnosticate cu astfel de boli.

Un alt studiu faimos a fost publicat în anii 1990, pe baza notițelor personale și jurnalelor unui grup de călugărițe din anii 1930. În cazul acestora, s-a observat că cele care trasmiteau emoții pozitive prin gândurile împărtășite au trăit în medie cu 10 ani mai mult decât celelalte. Cercetătorii au concluzionat atunci că implicarea în organizarea unor fapte bune reduce nivelul de stres și implicit oferă persoanei o liniște sufletească care îi permite organismului să se refacă.

În 2013, un studiu a analizat conexiunea dintre activitățile de voluntariat și riscul de hipertensiune arterială. Cercetătorii au descoperit că adulții peste 50 de ani care au activat ca voluntari aproximativ patru ore pe săptămână au avut un risc cu 40% mai mic de a dezvolta hipertensiune arterială patru ani mai târziu.

În 2020, un grup de cercetători au făcut o meta-analiză a 201 studii independente, cuprinzând un total de 198.213 de participanți, care au analizat legătura dintre comportamentul prosocial și bunăstare. Aceștia au descoperit că există o legătură modestă între faptele bune și bunăstarea unei persoane. Deși dimensiunea efectului poate părea mică, au declarat autorii studiului, acesta este semnificativ, având în vedere câți oameni fac mici acte de bunătate în fiecare zi.

Cercetătorii au observat că actele aleatorii de bunătate, cum ar fi ajutarea spontană a unui vecin mai în vârstă să-și ducă acasă cumpărăturile, au fost mai puternic asociate cu bunăstarea generală decât un ajutor mai formal, cum ar fi voluntariatul programat pentru o organizație de caritate.

Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, o legătură mai strânsă între bunătate și ceea ce este cunoscut sub numele de bunăstare eudaimonică (care se concentrează pe autoactualizare, realizarea potențialului și găsirea sensului vieții), decât între bunătate și bunăstarea hedonică (care se referă la plăcere și sentimente pozitive).

Meta-analiza a mai arătat și diferențe între faptele bune și oamenii care le fac: se pare că oamenii mai tineri au raportat niveluri mai ridicate de bunăstare generală, bunăstare eudaimonică și funcționare psihologică după ce au făcut fapte bune, în timp ce oamenii mai în vârstă au raportat niveluri mai ridicate de sănătate fizică atunci când au făcut ceva bun pentru alții. În plus, femeile care au făcut fapte bune au demonstrat o stare psihică ulterioară mai bună decât bărbații, poate pentru că femeile sunt percepute ca fiind mai generoase de la natură.

Ce se întâmplă în organism când faci fapte bune?

Nu degeaba suntem încurajați adesea să reducem pe cât posibil nivelul de stres din fiecare zi. Când suntem stresați, corpul nostru secretă cortizol, un hormon care induce senzația de alertă, de răspuns la stimuli, ne crește pulsul și respirația se intensifică. Când această senzație este activă pe o perioadă lungă ajungem să nu o mai realizăm și să o considerăm o stare obișnuită. Însă sistemul imunitar și cel cardiovascular au de suferit: avem o imunitate scăzută, ne îmbolnăvim, îmbătrânim prematur.

De aceea, orice activitate care ne ajută să ne deconectăm, să ne simțim mai fericiți, mai liniștiți, este intens încurajată. Studiile ne spun că acest „helper's high” sau „euforia celui care ajută” este una dintre cele mai intense emoții care ne susțin atunci când vrem să scăpăm de stres, alături de iubirea manifestată liber și profund. De exemplu, în cazul unui grup de bătrâni care au fost invitați să facă masaje bebelușilor, s-a observat că nivelul hormonilor de stres a scăzut în timpul și după această activitate.

Specialiștii au analizat și creierul uman, cu ajutorul unui RMN, în timp ce participantul trăia emoții de empatie și compasiune, similare cu cele implicate într-un act de altruism. Au observant astfel că anumite zone ale creierului au o activitate mai intensă, cum este lobul prefrontal, extrem de activ de exemplu în cazul unei mame care își privește copilul nou-născut.

În plus, s-au observat și modificări hormonale pozitive, cu rolul de a reduce stresul, depresia și anxietatea. Când facem fapte bune, creierul nostrum secretă oxitocină, hormon recunoscut pentru rolul esențial în dezvoltarea simțului matern și a încrederii în ceilalți. Alți doi hormoni asociați cu starea de bine și fericirea sunt endorfina și dopaminele, ambii secretați imediat ce suntem autorii unei fapte care ne face să ne simțim împliniți și empatici.

Ce efecte au faptele bune?

Iată câteva efecte pe care faptele bune le pot avea asupra celui care le face:

Îmbunătățirea stării de bine și a fericirii

Faptele bune stimulează, cum spuneam, eliberarea de anumite substanțe - dopamină, serotonină și oxitocină - asociate cu fericirea și sentimentul de conexiune socială.

Reducerea stresului și a anxietății

Implicarea în acte de bunătate poate reduce nivelurile de cortizol (hormonul stresului). Persoanele care fac în mod regulat fapte bune au raportat o stare mintală mai relaxată și un nivel mai scăzut de anxietate.

Îmbunătățirea relațiilor sociale

Faptele bune întăresc conexiunile interpersonale și favorizează formarea și menținerea unor relații mai solide. Altruismul și empatia generează respect și recunoștință din partea celorlalți

Stimularea sănătății fizice

Studiile arată că persoanele implicate în activități altruiste au un risc mai scăzut de hipertensiune arterială și boli cardiovasculare. Reducerea stresului asociată cu bunătatea contribuie și la un sistem imunitar mai puternic.

Creșterea stimei de sine

Ajutarea altora îmbunătățește imaginea de sine, oferind un sentiment de scop și valoare personală.

Creșterea duratei de viață

Cercetările sugerează că persoanele care participă în mod regulat la activități altruiste cum ar fi voluntariatul trăiesc mai mult. Acest efect este legat de reducerea stresului, îmbunătățirea sănătății psihice și consolidarea relațiilor sociale.

Dezvoltare personală și spirituală

Practicarea bunătății ajută la dezvoltarea empatiei, răbdării și compasiunii, contribuind la o viață mai echilibrată și mai armonioasă.

Cum să faci mai des fapte bune?

Propune-ți să faci un mic gest frumos în fiecare zi, cum ar fi să ajuți un coleg, să faci ceva pentru părinții tăi sau să oferi un compliment sincer cuiva.
Participă la acțiuni de voluntariat, strângeri de fonduri sau campanii locale. Aceste activități facilitează faptele bune organizate.
Răspunde prompt nevoilor celor din jur, chiar dacă este vorba de gesturi mici, cum ar fi ținerea ușii cuiva care are mânile ocupate sau ajutarea unei persoane cu dizabilități să urce în autobuz.
Donează cât îți permiți. Fie că e vorba de bani, haine sau timp, donațiile sunt o formă simplă și eficientă de a contribui la binele altora. Implică-ți prietenii sau familia pentru a face fapte bune împreună; acest lucru sporește motivația și impactul.
Observă ce au nevoie oamenii din jurul tău și oferă ajutor fără a aștepta să ți se ceară.

Atenție, însă, să nu exagerezi! Dacă oferi prea mult din timpul și energia ta fără să te odihnești sau să ai grijă de tine, poți ajunge la epuizare fizică și emoțională. Ignorarea propriilor nevoi sau limite pentru a-i ajuta pe ceilalți poate duce la frustrare și resentimente. Faptele bune te pot face vulnerabil în fața persoanelor care ar putea profita de generozitatea ta.

În plus, dacă oferi ajutor constant doar anumitor oameni, cei pe care îi ajuți pot deveni dependenți de tine, în loc să-și dezvolte propria autonomie. De asemenea, uneori, oferirea ajutorului fără a întreba dacă este necesar poate părea impusă sau chiar poate agrava situația.

Așa că fii generos, dar nu peste măsura posibilităților tale. Este în regulă să spui „nu” când simți că ești suprasolicitat. Și, acolo unde simți că este cazul, înainte de a interveni cu ce crezi tu că ar fi o faptă bună, întreabă dacă ajutorul tău este dorit sau necesar.

Vrei să afli mai multe despre tine?

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Mental Health Foundation - What are the health benefits of altruism?
https://www.mentalhealth.org.uk/explore-mental-health/articles/what-are-health-benefits-altruism
APA - Rewards of Kindness? A Meta-Analysis of the Link Between Prosociality and Well-Being
https://www.apa.org/pubs/journals/releases/bul-bul0000298.pdf
Studiul „Rewards of Kindness? A Meta-Analysis of the Link Between Prosociality and Well-Being”, apărut în American Psychological Association 2020, Vol. 2, No. 999, http://dx.doi.org/10.1037/bul0000298, autori: Bryant P. H. Hui et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI