Terapia psihologica poate avea beneficii pe termen lung asupra pacientilor cu colon iritabil
Rezumat: Sindromul de colon iritabil este o afecțiune complexă în care comunicarea dintre intestin și creier joacă un rol important. Pe lângă modificările alimentare și tratamentul medicamentos, terapiile psihologice pot reduce intensitatea unor simptome precum durere abdominala, balonare și tulburările de tranzit.
Tehnici precum relaxare, hipnoza orientată spre intestin și terapia cognitiv-comportamentală urmăresc modul în care creierul procesează semnalele digestive și răspunsul la stres.
Cercetările recente indică faptul că beneficiile pot persista după încheierea terapiei, deși rezultatele diferă de la o persoană la alta. Tratamentul pentru colon iritabil trebuie întotdeauna adaptat individual și discutat cu medicul.
1. Ce este sindromul colonului iritabil?
2. Importanța terapiilor psihologice
a. Legătura dintre minte și corp în contextul sindromului colonului iritabil
b. Cum stresul și anxietatea afectează simptomele
c. Exemple de simptome asociate cu colonul iritabil
3. Terapiile psihologice pentru sindromul colonului iritabil
a. Relaxarea ca tehnică terapeutică
b. Hipnoza ca opțiune de tratament
c. Terapia cognitiv-comportamentală
4. Impactul pe termen lung al terapiilor psihologice
5. Concluzii
1. Ce este sindromul colonului iritabil?
Sindromul de colon iritabil, cunoscut și ca IBS, este o tulburare cronică a interacțiunii dintre intestin și creier. Persoanele afectate pot avea episoade repetate de durere abdominala asociate cu modificări ale tranzitului intestinal, fără ca investigațiile obișnuite să arate leziuni structurale care să explice simptomele.
Manifestările diferă mult de la un pacient la altul. Unele persoane au predominant constipație, altele diaree, iar altele alternează între cele două. Sunt frecvente și senzația de abdomen plin, gazele și balonare. Simptomele pot apărea în puseuri și pot continua ani de zile.
Faptul că investigațiile nu identifică o leziune vizibilă nu înseamnă că simptomele sunt imaginare. Cercetările moderne descriu colon iritabil ca pe o afecțiune cu mecanisme multiple, printre care sensibilitatea crescută a intestinului, modificările motilității și modul diferit în care sistemul nervos procesează semnalele provenite din tubul digestiv.
2. Importanța terapiilor psihologice
Tratamentul pentru colon iritabil nu se rezumă la medicamente și dietă. Pentru anumite persoane, tehnicile care acționează asupra comunicării dintre creier și intestin pot reprezenta o componentă importantă a planului terapeutic.
Terapia psihologică nu este recomandată pentru că simptomele ar fi „doar psihologice”. Scopul este influențarea unor mecanisme reale implicate în perceperea durerii, răspunsul la stres și atenția excesivă acordată senzațiilor digestive.
Printre metodele studiate se numără terapia cognitiv-comportamentală, hipnoza orientată spre intestin, managementul stresului și anumite tehnici de relaxare. Ghidurile medicale includ astfel de intervenții printre opțiunile care pot fi folosite pentru ameliorarea simptomelor de colon iritabil.
O meta-analiză publicată în 2025, care a evaluat 67 de studii randomizate cu peste 7.400 de participanți, a constatat beneficii pentru mai multe forme de terapie comportamentală. Printre acestea s-au numărat terapia cognitiv-comportamentală și hipnoterapia orientată spre intestin.
a. Legătura dintre minte și corp în contextul sindromului colonului iritabil
Intestinul și creierul comunică permanent prin intermediul sistemului nervos, hormonilor, mecanismelor imunitare și altor căi biologice. De aceea, specialiștii vorbesc despre axa creier-intestin.
În colon iritabil, această comunicare poate funcționa diferit. Unele persoane prezintă hipersensibilitate viscerală, ceea ce înseamnă că semnale digestive care pentru altcineva ar trece aproape neobservate pot fi percepute drept durere abdominala sau disconfort intens.
Creierul poate influența intestinul, dar și intestinul poate influența starea generală și reacțiile sistemului nervos. Tocmai această relație bidirecțională explică de ce tratamentul modern poate combina dieta, medicamentele și intervențiile psihologice.
O tehnică de relaxare, de exemplu, nu elimină automat cauza tuturor simptomelor. Poate însă reduce activarea sistemelor implicate în răspunsul la stres și poate modifica felul în care pacientul reacționează la senzațiile digestive neplăcute.
b. Cum stresul și anxietatea afectează simptomele
Stresul nu este considerat singura cauză a sindromului de colon iritabil. Poate însă intensifica simptomele la multe persoane. În perioadele solicitante, unele persoane observă mai frecvent crampe, modificări de tranzit, balonare sau durere abdominala. Sistemul nervos autonom și mecanismele hormonale implicate în răspunsul la stres pot influența atât motilitatea intestinală, cât și percepția durerii.
O analiză sistematică publicată în 2021 a constatat că stresul mental poate crește simptomele specifice sindromului de colon iritabil și poate modifica motilitatea gastrointestinală. Cercetătorii au observat însă variații importante între pacienți, ceea ce arată că răspunsul la stres este complex și nu poate fi redus la o singură explicație.
Anxietatea poate contribui și la hipervigilență. Pacientul începe să urmărească permanent ceea ce se întâmplă în abdomen și poate anticipa apariția simptomelor. Această anticipare poate amplifica disconfortul și teama de activități obișnuite, precum călătoriile, mesele în oraș sau participarea la evenimente.
Aici poate deveni utilă terapia, împreună cu exerciții de relaxare și strategii pentru diminuarea reacțiilor automate la simptome.
c. Exemple de simptome asociate cu colonul iritabil
Cele mai frecvente manifestări includ durere abdominala recurentă și schimbarea frecvenței sau consistenței scaunului. Unele persoane prezintă diaree, altele constipație, iar simptomele pot alterna.
Este frecventă și balonare, uneori însoțită de gaze și senzația că abdomenul este tensionat. Pacientul poate avea impresia că evacuarea intestinală nu a fost completă, iar uneori poate apărea mucus în scaun.
Durerea nu apare obligatoriu într-un singur punct al abdomenului. Poate varia ca localizare și intensitate și este adesea asociată cu defecația. Simptomele de colon iritabil pot fi influențate de alimentație, stres, somn și alți factori individuali. De aceea, identificarea tiparului propriu este mai utilă decât aplicarea acelorași restricții tuturor pacienților.
Simptome precum sângerarea digestivă, scăderea inexplicabilă în greutate sau alte manifestări neobișnuite necesită evaluare medicală, deoarece nu trebuie atribuite automat sindromului de colon iritabil.
3. Terapiile psihologice pentru sindromul colonului iritabil
Intervențiile psihologice destinate acestor pacienți au obiective mai largi decât simpla reducere a anxietății. Ele pot modifica atenția acordată simptomelor, răspunsul la durere abdominala, comportamentele de evitare și modul în care sunt interpretate senzațiile digestive.
Cercetările recente folosesc tot mai des denumirea de terapii comportamentale orientate spre axa creier-intestin. Printre metode se află terapia cognitiv-comportamentală, hipnoza orientată spre intestin și tehnici de management al stresului și relaxare.
O meta-analiză din 2024, care a analizat 42 de studii randomizate și peste 5.200 de participanți, a arătat că mai multe terapii orientate spre creier-intestin pot îmbunătăți durerea abdominală asociată sindromului de colon iritabil.
O analiză publicată în 2026 a găsit, de asemenea, beneficii pentru mai multe forme de terapie comportamentală, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală și hipnoterapia. Autorii au subliniat însă că, pentru multe comparații, certitudinea dovezilor este încă redusă sau foarte redusă.
a. Relaxarea ca tehnică terapeutică
Tehnicile de relaxare urmăresc reducerea tensiunii fizice și a activării asociate stresului. Pot include respirație controlată, relaxarea musculară progresivă sau exerciții prin care pacientul învață să observe senzațiile fără să reacționeze imediat la ele.
Pentru o persoană cu colon iritabil, relaxarea poate fi utilă în special atunci când simptomele se accentuează în perioade tensionate. Scopul nu este ignorarea unei crize de durere abdominala sau balonare, ci reducerea cercului în care simptomul provoacă teamă, teama amplifică tensiunea, iar tensiunea poate accentua percepția simptomului.
Dovezile privind relaxarea folosită singură sunt mai limitate decât pentru terapia cognitiv-comportamentală sau hipnoza orientată spre intestin. Din acest motiv, relaxarea este frecvent integrată într-un program mai amplu, în loc să fie prezentată drept tratament universal.
Avantajul este că exercițiile învățate pot fi practicate și acasă. Efectul depinde însă de consecvență, de profilul pacientului și de factorii care îi declanșează simptomele.
b. Hipnoza ca opțiune de tratament
În cazul sindromului de colon iritabil se folosește mai ales hipnoza orientată spre intestin. Aceasta nu seamănă cu spectacolele de divertisment asociate uneori cu termenul de hipnoza. Pacientul este ghidat către o stare de concentrare și relaxare, iar terapeutul utilizează sugestii și imagini mentale orientate spre funcționarea tractului digestiv, reducerea sensibilității și controlul simptomelor.
O meta-analiză publicată în 2025 a evaluat 12 studii, cu un total de 1.158 de pacienți. Rezultatele sugerează că hipnoterapia orientată spre intestin poate îmbunătăți simptomele globale de colon iritabil și poate reduce durerea.
Există și variante de hipnoza administrate în grup sau prin instrumente digitale. Un studiu randomizat publicat în 2024 a analizat un program digital de hipnoterapie și a urmărit participanții inclusiv după terminarea intervenției, reflectând interesul pentru metode mai accesibile de tratament.
Hipnoza nu funcționează identic pentru toată lumea și nu înlocuiește evaluarea gastroenterologică. Atunci când este aleasă, este preferabil să fie realizată printr-un protocol destinat problemelor gastrointestinale și cu un profesionist pregătit pentru această metodă.
c. Terapia cognitiv-comportamentală
Terapia cognitiv-comportamentală analizează legătura dintre gânduri, reacții emoționale și comportamente. În colonul iritabil, poate aborda teama de apariția simptomelor, evitarea anumitor situații și interpretările catastrofice asociate senzațiilor digestive.
De exemplu, apariția unei crampe înainte de o călătorie poate declanșa gândul că pacientul nu va putea controla situația. Repetarea acestui mecanism poate duce la evitarea deplasărilor. Terapia cognitiv-comportamentală urmărește dezvoltarea unor răspunsuri mai adaptative.
Tratamentul poate include și relaxare, expunere treptată la situațiile evitate și strategii pentru gestionarea unei crize de durere abdominala sau balonare. O meta-analiză amplă din 2023, bazată pe 62 de studii și 6.496 de participanți pentru analiza principală, a confirmat că intervențiile psihologice pot reduce severitatea simptomelor IBS. Rezultatele au variat în funcție de tipul terapiei și de modul de administrare.
CBT nu presupune că pacientul trebuie să se convingă că simptomele „nu există”. Dimpotrivă, pornește de la existența unor senzații reale și încearcă să reducă reacțiile care le pot amplifica impactul asupra vieții.
4. Impactul pe termen lung al terapiilor psihologice
Una dintre cele mai importante întrebări este dacă beneficiile dispar imediat după terminarea terapiei. Există dovezi că unele efecte se pot menține. Un studiu important care a urmărit pacienți cu colon iritabil rezistent la tratamentele inițiale a analizat rezultatele terapiei cognitiv-comportamentale la 24 de luni.
În grupul care primise prin telefon terapie cognitiv-comportamentală, 71% dintre participanții disponibili la urmărirea de 24 de luni aveau o reducere de cel puțin 50 de puncte pe scala de severitate față de momentul inițial. În grupul care au accesat terapia cognitiv-comportamentală online proporția a fost de 63%, iar în grupul cu tratament obișnuit de 46%.
Rezultatele trebuie interpretate cu prudență, deoarece numai 58% dintre participanții inițiali au furnizat date la urmărirea de 24 de luni, iar analiza pe termen lung nu fusese planificată inițial ca rezultat principal.
Totuși, cercetarea susține ideea că abilitățile învățate în terapie pot continua să fie folosite după încheierea ședințelor. Acest aspect diferențiază intervențiile comportamentale de tratamentele care funcționează numai cât timp sunt administrate.
Și hipnoza orientată spre intestin a fost asociată în unele cercetări cu menținerea beneficiilor după tratament. Dovezile moderne confirmă eficiența sa pentru simptomele globale și durere, deși durata exactă a efectului și răspunsul individual pot varia.
Un rezultat realist nu înseamnă neapărat dispariția completă a fiecărei senzații de balonare sau durere abdominala. Pentru mulți pacienți, obiectivul este reducerea frecvenței și intensității simptomelor, mai puțină teamă față de acestea și o viață cotidiană mai puțin limitată de colon iritabil.
5. Concluzii
Sindromul de colon iritabil este o tulburare complexă a interacțiunii dintre intestin și creier. Tocmai de aceea, un tratament eficient poate necesita mai multe componente: ajustări alimentare, activitate fizică, somn adecvat, medicamente atunci când sunt indicate și intervenții psihologice.
Terapia cognitiv-comportamentală și hipnoza orientată spre intestin au unele dintre cele mai consistente dovezi dintre intervențiile psihologice studiate. Tehnicile de relaxare pot completa aceste strategii, mai ales atunci când stresul contribuie la apariția simptomelor.
Datele disponibile sugerează că efectele terapiei pot continua luni sau chiar mai mult după încheierea intervenției la o parte dintre pacienți. Totuși, colonul iritabil nu se manifestă identic la două persoane, iar răspunsul la tratament este individual.
Persistența unei dureri abdominale, apariția unei balonări importante sau schimbările de tranzit trebuie discutate cu medicul înainte de a fi atribuite automat sindromului de colon iritabil. Terapia psihologică trebuie privită ca parte a unui plan medical personalizat, nu ca înlocuitor al diagnosticului și evaluării gastroenterologice.
Q&A: Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Unde doare colonul iritabil?
Răspuns: Durerea poate apărea în diferite zone ale abdomenului și își poate schimba localizarea. Este adesea legată de defecație și poate fi asociată cu crampe, gaze și balonare. Nu există un singur punct caracteristic tuturor pacienților.
Întrebare: Ce se poate mânca când ai colon iritabil?
Răspuns: Alimentația trebuie individualizată. Fibrele solubile pot fi utile, iar unele persoane beneficiază de o dietă săracă în FODMAP pentru o perioadă limitată, urmată de reintroducerea alimentelor. O astfel de dietă este recomandat să fie realizată cu ajutorul unui dietetician.
Întrebare: Ce medicamente se iau când ai colon iritabil?
Răspuns: Tratamentul diferă în funcție de predominanța constipației, diareei sau durerii. Pot fi utilizate, în funcție de caz, fibre solubile, laxative, medicamente antidiareice, antispastice, anumite neuromodulatoare sau medicamente specifice IBS. Alegerea trebuie făcută împreună cu medicul.
Întrebare: Ce ceai este bun pentru colon iritabil?
Răspuns: Nu există un ceai demonstrat clinic ca tratament standard pentru colon iritabil. Menta poate fi plăcută pentru unele persoane, dar dovezile medicale mai solide se referă la capsulele cu ulei de mentă, nu la ceai. Menta poate agrava refluxul la unele persoane.
Întrebare: Ce alimente sunt interzise pentru colonul iritabil?
Răspuns: Nu există o listă universală de alimente interzise. Unele persoane reacționează la alimente bogate în FODMAP, produse care produc multe gaze, băuturi carbogazoase sau alte alimente individuale. Restricțiile permanente inutile pot dezechilibra dieta, astfel încât este preferabilă identificarea propriilor factori declanșatori.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Psychological treatments for irritable bowel syndrome: a comprehensive systematic review and meta-analysis”; Cogn Behav Ther. 2023 Nov; autori: Erland Axelsson, Dorian Kern, Erik Hedman-Lagerlöf et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37341454/
Studiul „Effect of Brain-Gut Behavioral Treatments on Abdominal Pain in Irritable Bowel Syndrome: Systematic Review and Network Meta-Analysis”, Gastroenterology. 2024 Oct; autori: Vivek C Goodoory, Mais Khasawneh, Elyse R Thakur, Hazel A Everitt et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38777133/
Studiul „Gut-Directed Hypnotherapy for Irritable Bowel Syndrome: A Systematic Review and Meta-Analysis”, Neurogastroenterol Motil. 2025 Jul; autori: Elizabeth C Adler, Emma H Levine, Allison N Ibarra, Eshandeep S Boparai
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40179285/
American College of Gastroenterology - Irritable Bowel Syndrome (IBS)
https://gi.org/topics/irritable-bowel-syndrome/
Te-ar mai putea interesa și...
![Consumul de legume și fructe prelungește viața? [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/290x290,fit,quality=medium/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2021/APRILIE/consum-fructe-legume.jpg "Consumul de legume și fructe prelungește viața? [studiu]")
Bună ziua,
Este dificil de spus dacă hipnoterapia poate fi o alternativă pentru dumneavoastră, pentru că nu este o formă de terapie eficientă pentru oricine. Însă, cu siguranță ar trebui să monitorizați și medical problema epilepsiei. Cât despre neîncredere, începeți să lucrați cu un terapeut, preferabil cu cineva cu specializări multiple, inclusiv în hipnoză, dacă simțiți că vreți să încercați această variantă.
Sănătate!
