Stresul, dusmanul corpului tau
Stresul apare atunci când se petrec schimbări care necesită o anumită adaptare sau un răspuns. Reacțiile corpului vin sub formă de răspunsuri emoționale, fizice sau mentale.
Ce este stresul și din ce cauze apare?
Stresul face parte din viața cotidiană. Multe lucruri care se întâmplă în jurul tău sau pe care ți le faci singur, îți cauzează stres, fie că este generat de mediu, de propriul corp sau de gânduri. Unii oameni, de exemplu, deși au slujbe foarte solicitante și responsabilități uriașe, nu resimt neapărat efectele stresului asupra sănătății, pe când o femeie casnică, ce are doar grija unei gospodării mici poate resimți cu mai mare intensitate stresul.
Acest exemplu arată cât suntem de diferiți și că de multe ori stresul vine din interior, adică este generat de modul în care noi percepem presiunea exterioară asupra gândirii și reacțiilor noastre. Există și cauze obiective generatoare de stres, care însă amplifică, în mod diferit, la fiecare, problemele psihologice și fizice:
- Moartea unei persoane dragi;
- Divorțul;
- Pierderea unui loc de muncă;
- Creșterea obligațiilor financiare;
- Căsătoria;
- Mutarea într-o casă nouă;
- Boli cronice sau leziuni diverse, care ne afectează viața și obiceiurile;
- Probleme emoționale deja existente (depresie, anxietate, sentimente de auto-învinovățire sau vinovăție, stima de sine scăzută).
Efectele stresului asupra sănătății
Corpul uman poate trece prin stres și poate reacționa la el în mod normal. Stresul poate fi și pozitiv, pentru că te ține în alertă, pregătindu-te să eviți un pericol. Devine ceva negativ când persoana în cauză este supusă constant la provocări fără a avea șansa la un moment să se relaxeze și să se elibereze între aceste probleme, fie minore, fie majore din punctul celorlalți de vedere.
Stresul fără pauze, de-a lungul unei perioade lungi de timp, poate duce la supărare și suferință, care se manifestă prin dureri de cap, de stomac, accelerarea tranzitului intestinal, pierdere în greutate, tensiune arterială ridicată, dureri în piept și probleme de somn. În plus, stresul poate agrava anumite boli sau simptome. De exemplu, stresul intensifică arsurile la stomac sau poate fi de vină pentru apariția unor spasme la nivelul esofagului, situație care-l poate face pe pacient să confunde asta cu un atac de cord.
De asemenea, stresul poate face dificilă înghițirea alimentelor sau poate crește cantitatea de aer care este înghițită, ceea ce crește riscul de eructație, gaze și balonare. Totodată, stresul afectează persoanele cu tulburări intestinale cronice, cum ar fi boala inflamatorie a intestinului sau sindromul colonului iritabil.
Alcoolul, tutunul sau drogurile nu sunt metode de gestionare a stresului, ci chiar îl înrăutățesc și ajung să creeze și mai multe probleme.
Cum îți dai seama că ești stresat
Stresul îți afectează toate aspectele vieții, de la sentimente și comportament, până la capacitatea de a gândi. Însă stresul prelungit are repercusiuni asupra sănătății. Pentru că oamenii sunt diferiți, și simptomele stresului pot varia. Uneori, sunt ușor de ignorat sau chiar de confundat cu simptomele specifice anumitor afecțiuni, dar medicul tău te poate ajuta să le înțelegi și să le identifici.
Simptome emoționale:
- Schimbări de dispoziție, predispoziție la agitație și frustrare
- Te simți copleșit, simți că pierzi controlul sau că e nevoie să preiei neapărat controlul
- Cu greu te relaxezi și îți liniștești mintea
- Gânduri obsesive care îți tulbură somnul și îngreunează adormirea
- Neputință și imposibilitatea de a te organiza
- Pierderea stimei de sine, sentimente de singurătate, simți că ești inutil și deprimat
- Îi eviți pe cei din jur.
Simptome fizice:
- Lipsa energiei
- Amețeală sau o stare generală proastă
- Dureri de cap
- Tulburări vegetative în sfera digestivă- nod în gât, vărsături, accelerarea tranzitului cu diaree instalată brusc sau, din contra, instalarea constipației, dureri epigastrice (de stomac) și, uneori, reflux gastric
- Dureri și tensiune musculară
- Dureri în piept și palpitații
- Insomnie
- Oboseală, extenuare
- Răceli și infecții frecvente
- Lipsa apetitului sexual
- Nervozitate și tremurat, țiuit în urechi
- Mâini și picioare transpirate sau reci
- Transpirație excesivă
- Oscilații în greutate
- Gură uscată și dificultăți la înghițire
- Maxilar încleștat și scrâșnit din dinți.
Simptome cognitive
- Îngrijorare constantă
- Gânduri rapide și repetitive
- Uitare și lipsa de organizare
- Pierderea puterii de concentrare
- Luare de decizii nepotrivite, impulsive, uneori pur și simplu pentru a scăpa de o problemă
- Neîncredere în viitor
Simptome comportamentale
- Schimbări ale apetitului – lipsa poftei de mâncare sau mâncatul excesiv
- Procrastinare și evitarea responsabilităților
- Abuz de alcool, droguri sau tutun
- Comportament agitat, exprimat prin roaderea unghiilor, mușcatul cuticulelor, foit continuu, ticuri, smulgerea părului
La ce duce stresul pe termen lung?
Puțin stres, din când în când, nu e un motiv de îngrijorare. Cel cronic, care persistă, poate totuși cauza sau agrava multe probleme de sănătate:
- Problemele de sănătate mentală, precum depresia, anxietatea și tulburările de personalitate
- Bolile cardiovasculare, tensiunea arterială ridicată, ritmuri anormale ale inimii, atacuri de cord și infarct
- Obezitate sau alte tulburări alimentare
- Probleme cu menstruația
- Disfuncțiile sexuale, cum sunt disfuncția erectilă (impotența) și ejacularea prematură la bărbați, și pierderea dorinței sexuale la ambele sexe
- Probleme cu pielea și părul, mai exact, acnee, eczeme și pierderea permanentă a părului
- Probleme gastrointestinale, ca arsurile gastrice, indigestia, gastrita și sindromul colonului iritabil
Cum să reduci și să gestionezi stresul?
Unii oameni par că se descurcă mai bine atunci când sunt stresați, pentru că stresul te poate ajuta să rămâi motivat și să fii în alertă. Prea mult stres, însă, te poate afecta fizic și mental. Trebuie să înveți cum să controlezi stresul, prin câteva tehnici care să te ajute să îți continui fericit viața:
- Rămâi pozitiv.
- Acceptă faptul că unele întâmplări nu pot fi controlate.
- Învață și practică tehnici de relaxare: meditație, tehnici de respirație, yoga sau tai chi. Acestea reduc în mod eficient tensiunea musculară, scad incidența anumitor tulburări legate de stres, cum ar fi durerile de cap, și îți dau o stare de bine.
- Mănâncă sănătos și echilibrat.
- Gestionează-ți timpul mai eficient.
- Odihnește-te îndeajuns, pentru că organismul tău are nevoie de timp să se recupereze după evenimentele stresante.
- Renunță la alcool și droguri pentru a reduce stresul.
- Identifică sursele stresului și simptomele lui, apoi încearcă să le diminuezi cât poți de mult.
- Vorbește despre ce simți cu un prieten, un membru al familiei sau un psihoterapeut dacă stresul tău s-a acumulat prea mult. Exprimarea sentimentelor fără să fii judecat este crucială pentru sănătatea mintală.
- Fă-ți timp pentru tine, înainte să ajungi pe marginea prăpastiei. Ai grijă de tine, departe de responsabilități și griji, oferindu-ți timp de vindecare.
- Stabilește-ți limitele. Învață să spui nu atunci când ai deja destule responsabilități și să prioritizezi între viață de familie și cea de birou. Când spui NU dobândești mai mult control asupra vieții tale și îți ții stresul sub control.
- Fă mișcare în fiecare zi, astfel încât mintea ta să poată lua o pauză de la probleme și să se concentreze pe antrenamente. Endorfinele din creier vor fi secretate la un nivel mai crescut, iar tu te vei simți mai liniștit, poate chiar mai încrezător și mai puțin tensionat.
- Un studiu din 2019 a constatat că un supliment care conținea următoarele substanțe nutritive a scăzut semnificativ anxietatea la adulții tineri: vitaminele B, vitamina C, calciu, magneziu și zinc1. Un studiu din 2018 raportează că suplimentele cu multivitamine pot aduce beneficii persoanelor care au tulburări de dispoziție generate de stres, cum ar fi anxietatea.
Cere ajutor pentru a gestiona eficient stresul
Chiar dacă stresul este ceva obișnuit, trebuie să știi cum să îl gestionezi. Ca să controlezi acumularea stresului și problemele de sănătate cauzate de acesta, trebuie, în primul rând, să-i recunoști simptomele. Următorul pas este să cauți ajutorul unui medic psihoterapeut, pentru că el îți poate evalua simptomele și poate să excludă alte afecțiuni. Sfaturile lui te vor ajuta să-ți gestionezi cu bine perioadele de stres.
Psihoterapia implică lucrul cu un terapeut pentru a reduce simptomele de anxietate și poate fi un tratament eficient în gestionarea stresului. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este cea mai eficientă formă de psihoterapie pentru tulburările de anxietate.
Ce oprește anxietatea instantaneu?
Pentru ameliorarea imediată a anxietății, retrageți-vă într-o zonă mai intimă, eventual priviți spre geam sau o fotografie care vă aduce fericire, stați în picioare, trageți umerii înapoi, depărtați ușor picioarele într-o poziție stabilă și deschideți pieptul. Apoi respirați adânc. Această postură, combinată cu respirația profundă, ajută, din punct de vedere biochimic, creierul să se asigure că nu este în pericol acum și că este în control (nu este neajutorat). Mesajele creierului vor stopa simptomele fizice ale anxietății.
Te poți vindeca vreodată de anxietatea generată de stres?
De cele mai multe ori, odată ce evenimentul care provoacă anxietate este rezolvat, anxietatea dispare și este posibil să o puteți gestiona pe cont propriu. Este posibil să nu fie cazul, totuși, dacă aveți o tulburare de dispoziție mai complexă. Simptomele dumneavoastră pot continua sau se pot agrava. Anxietatea severă sau cronică poate face dificil traiul de zi cu zi, motiv pentru care trebuie să cauți ajutor de specialitate.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul„A Systematic Review and Meta-Analysis of B Vitamin Supplementation on Depressive Symptoms, Anxiety, and Stress: Effects on Healthy and ‘At-Risk’ Individuals”, Nutrients. 2019 Sep, Lauren M Young, Andrew Pipingas, David J White, Sarah Gauci, Andrew Scholey
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6770181/
American Psychological Association - Stress effects on the body
https://www.apa.org/topics/stress/body
National Library of Medicine - The impact of stress on body function: A review
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5579396/
Te-ar mai putea interesa și...
