Luna in care te-ai nascut arata la ce boli esti predispus
Rezumat: Ideea că luna în care te-ai născut arată la ce boli ești predispus circulă des online, însă cercetarea serioasă vorbește mai degrabă despre corelații mici, influențate de anotimpul sarcinii și al primelor luni de viață, nu despre predicții sigure pentru un individ. În acest articol discutăm despre ce înseamnă efectul de sezon al nașterii, cum pot frigul și căldura, lumina solară (vitamina D), infecțiile sezoniere și alergenii să modifice ușor riscul pentru unele boli, de ce rezultatele diferă între țări și de ce data nașterii nu înlocuiește niciodată factorii clasici precum stilul de viață și istoricul familial.
1. Ce spune, de fapt, știința despre luna în care te-ai născut și sănătate?
2. Legăturile dintre anotimpul nașterii și boli
a. Vitamina D și lumina solară: o piesă posibilă legată de boli, dar nu singura
b. Bolile sezoniere și febra în sarcină
c. Alergeni, polen, mucegaiuri și educarea imunității în ce privește bolile
d. Frig, căldură și stresul termic: de la sarcină la primele luni de viață
3. Ce boli apar cel mai des în discuția despre luna nașterii?
4. Luna în care te-ai născut poate fi una caldă sau una rece, în funcție de emisferă
Ce spune, de fapt, știința despre luna în care te-ai născut și sănătate?
Titlul poate suna ca o regulă clară, dar realitatea este mai nuanțată: în multe studii, luna în care te-ai născut sau anotimpul nașterii se asociază cu diferențe foarte mici ale riscului pentru anumite boli, iar aceste diferențe nu sunt suficient de puternice ca să prezică ce vei păți tu, ca persoană. Cu alte cuvinte, luna în care te-ai născut poate funcționa ca un indicator aproximativ al mediului în care ai fost în uter și în primele luni de viață (de exemplu câtă lumină solară era, cât de frecvente erau infecțiile respiratorii, ce alergeni circulau, cât frig sau câtă căldură erau), dar nu este o sentință și nici o metodă de diagnostic.
De ce apar totuși aceste corelații? Pentru că sarcina nu se desfășoară într-un vid, iar organismul mamei și al fătului răspund la mediul din jur. În anotimpurile reci, frigul, umiditatea scăzută și circulația virusurilor respiratorii pot schimba riscurile pentru anumite evenimente (cum ar fi febra în sarcină sau expunerea la infecții), iar în anotimpurile calde, căldura, valurile de temperaturi extreme, deshidratarea și ozonul pot influența stresul fiziologic al sarcinii. Chiar dacă multe persoane nu simt nimic special, la nivel de populație aceste mici diferențe pot deveni vizibile statistic.
Legăturile dintre anotimpul nașterii și boli
Vitamina D și lumina solară: o piesă posibilă legată de boli, dar nu singura
Una dintre cele mai discutate explicații pentru asocierea dintre sezonul nașterii și unele boli este vitamina D, deoarece producția ei în piele depinde de expunerea la soare, care variază mult între iarnă și vară, mai ales în zonele cu latitudini mai nordice. În sarcină, vitamina D este importantă pentru sănătatea mamei și a fătului, însă discuția din literatura medicală modernă este atentă: pe de o parte, deficitul sever este nedorit, pe de altă parte, studiile clinice nu susțin ideea că suplimentarea rezolvă toate riscurile, iar recomandările sunt de obicei orientate spre prevenirea deficitului în grupurile cu risc.
Vitamina D mai mică în anumite perioade ale sarcinii poate fi una dintre căile prin care mediul rece și cu puțin soare (frig, zile scurte) ar putea influența discret dezvoltarea sistemului imunitar sau a altor sisteme, dar aceasta rămâne o piesă dintr-un puzzle, nu un răspuns unic.
Bolile sezoniere și febra în sarcină
Iarna și începutul primăverii vin adesea cu valuri de viroze și gripă. Medicii atrag atenția că gripa în sarcină poate fi mai severă, iar febra este un semnal important care, în unele contexte, a fost asociat în studii cu rezultate adverse ale sarcinii. Asta nu înseamnă că dacă te-ai născut într-o anumită lună ai sigur o problemă, ci că expunerea prenatală la infecții respiratorii și la febră este una dintre diferențele reale dintre anotimpuri, deci poate explica de ce unele boli apar puțin mai des în anumite luni de naștere, atunci când analizăm milioane de oameni.
Alergeni, polen, mucegaiuri și educarea imunității în ce privește bolile
Primăvara și începutul verii pot aduce expuneri mari la polen, iar toamna poate fi relevantă pentru anumite mucegaiuri sau pentru revenirea în colectivități (creșă, grădiniță) în primii ani de viață. Sistemul imunitar al copilului se formează accelerat în primele luni, iar tipul de expuneri timpurii poate influența, la unele persoane, probabilitatea de dermatită atopică sau alergii. Unele lucrări despre dermatita atopică și alergiile alimentare discută asocieri între sezonul nașterii și risc, însă diferențele sunt mici și nu apar la fel în toate populațiile, ceea ce sugerează că mediul local (climă, locuințe, poluare, obiceiuri) contează la fel de mult ca luna în care te-ai născut.
Frig, căldură și stresul termic: de la sarcină la primele luni de viață
Frigul și căldura pot influența fiziologia. În sarcină, capacitatea corpului de a-și regla temperatura este modificată, iar expunerea la căldură extremă a fost asociată, în recenzii sistematice, cu creșterea riscului pentru rezultate adverse precum nașterea prematură și, în unele contexte, greutate mai mică la naștere.
Există și studii care analizează atât expunerea la căldură, cât și la frig, în legătură cu funcția pulmonară la nou-născuți, sugerând că ferestrele de vulnerabilitate pot fi diferite în funcție de momentul din sarcină. Pentru discuția despre bolile de mai târziu, ideea-cheie este că începutul vieții este o perioadă sensibilă, iar mediul termic (frig, căldură, valuri de temperatură) poate lăsa urme subtile în „setările” organismului, fără să fie nevoie de o relație directă, simplă și predictibilă.
Ce boli apar cel mai des în discuția despre luna nașterii?
Una dintre cele mai vechi observații din epidemiologie este o asociere modestă între sezonul nașterii și riscul de schizofrenie, iar această idee a fost reevaluată și în meta-analize moderne care includ date din emisfere diferite. Persoanele născute în lunile de iarnă și la începutul primăverii (în emisfera nordică: decembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie) ar prezenta un risc ușor mai crescut de a dezvolta schizofrenie comparativ cu cele născute în restul anului.
Explicațiile propuse includ vitamina D (prin lumina solară), expunerea la infecții sezoniere în timpul sarcinii și alți factori de mediu. Important este să se înțeleagă proporțiile: chiar și atunci când o meta-analiză găsește o asociere, aceasta nu înseamnă că luna în care te-ai născut îți prezice destinul, ci doar că la nivel de populație există o diferență mică între grupuri, insuficientă pentru a fi utilă ca instrument personal.
În zona alergiilor, există studii care sugerează că sezonul nașterii poate influența probabilitatea de dermatită atopică sau alergii alimentare în primul an de viață, probabil prin combinația dintre climat (frig și aer uscat care afectează bariera pielii), expuneri la alergeni și modul în care sistemul imunitar învață să tolereze mediul. Copiii născuţi în lunile de toamnă şi iarnă (în special octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie) ar avea un risc mai ridicat de a dezvolta dermatită atopică şi alergii alimentare.
Totuși, rezultatele nu sunt uniforme, iar diferențele pot depinde de climă, de tipul de locuință, de folosirea umidificatoarelor, de obiceiurile de îngrijire a pielii și de expunerea la fum sau poluare.
Autoimunitatea este un domeniu în care se discută de decenii rolul factorilor de mediu timpurii. Unele analize asupra bolilor endocrine autoimune (de exemplu în jurul tiroidei sau al altor glande) investighează dacă există o distribuție neobișnuită a lunii de naștere. Ipotezele merg din nou în direcția vitaminei D, a infecțiilor sezoniere și a modului în care sistemul imunitar se dezvoltă în primele luni.
Pentru bolile cardiovasculare, discuția despre luna în care te-ai născut apare uneori prin prisma „programării fetale”, adică ideea că nutriția, stresul și mediul din timpul sarcinii pot influența pe termen lung reglajele metabolice și vasculare. În ultimii ani, cercetarea despre temperaturile extreme (frig, căldură) și sarcină a crescut, iar unele studii au început să lege expunerea prenatală la căldură de indicatori ai sănătății cardiovasculare la copil.
Aici e important să separăm două lucruri: asocierea dintre căldură și rezultate ale sarcinii este mai solid documentată decât asocierea directă dintre luna nașterii și boli cardiovasculare la adult, iar de multe ori „luna nașterii” este doar o etichetă aproximativă pentru expuneri care ar trebui măsurate direct (temperatură, poluare, nutriție, infecții).
Luna în care te-ai născut poate fi una caldă sau una rece, în funcție de emisferă
Un motiv major este că luna nașterii nu înseamnă același lucru în toate țările. Ianuarie în emisfera nordică poate însemna frig sever, puțin soare și alt tip de alimentație decât ianuarie în emisfera sudică, unde e o lună cu temperaturi ridicate. Diferențe sunt chiar și în aceeași emisferă, luna ianuarie arătând într-un fel într-o zonă din nordul Europei și altfel în sudul Europei. În plus, încălzirea locuințelor, accesul la îngrijire prenatală, vaccinarea antigripală în sarcină, suplimentele recomandate, calitatea aerului și chiar obiceiurile de ieșit din casă schimbă complet expunerile reale. De aceea, un rezultat dintr-o populație poate să nu se repete în alta.
Concret, luna în care te-ai născut este mult mai puțin relevantă decât istoricul familial, tensiunea, analizele uzuale, greutatea, nivelul de mișcare și factorii de mediu actuali. Frigul și căldura contează, dar contează mai ales prin modul în care te protejezi azi, nu prin luna trecută din certificatul de naștere.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Luna în care te-ai născut poate prezice sigur bolile pe care le vei face?
Răspuns: Nu, poate cel mult să se asocieze cu diferențe mici de risc la nivel de populație, dar nu este un predictor sigur pentru un individ.
Întrebare: De ce se discută atât de mult despre frig și căldură când vorbim despre luna nașterii?
Răspuns: Pentru că frigul și căldura pot influența sarcina și primele luni de viață (stres termic, infecții sezoniere, expunere la poluare), iar acestea pot modifica ușor riscurile pentru unele boli.
Întrebare: Există boli pentru care anotimpul nașterii are dovezi mai consistente?
Răspuns: Pentru unele condiții există meta-analize care găsesc asocieri (de exemplu, în literatura despre schizofrenie sau unele boli alergice), dar efectele sunt de obicei mici.
Întrebare: Dacă m-am născut iarna, ar trebui să fac analize speciale?
Răspuns: Nu doar pe baza lunii de naștere; e mai util să discuți cu medicul despre istoricul familial și factorii tăi actuali de risc.
Întrebare: Care e mesajul practic din aceste studii?
Răspuns: Contează mai puțin luna nașterii și mai mult importanța protecției gravidelor și a bebelușilor de infecții, frig extrem și căldură extremă, plus prevenția obișnuită pe tot parcursul vieții.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Endocrine Society - Effects of Maternal Vitamin D Supplementation on Childhood Health
https://www.endocrine.org/journals/endocrine-reviews/maternal-vitamin-d-supplementation-on-childhood-health
Studiul „Effects of Maternal Vitamin D Supplementation on Childhood Health”, apărut în Endocrine Reviews, First published online January 21, 2025, bnaf001, https://doi.org/10.1210/endrev/bnaf001, autori: Nanna S Svensson et al.
Science Direct - Systematic review and meta-analysis: Season of birth and schizophrenia risk
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0920996422004637
Studiul „Systematic review and meta-analysis: Season of birth and schizophrenia risk”, apărut în Schizophrenia Research Volume 252, February 2023, Pages 244-252, https://doi.org/10.1016/j.schres.2022.12.016, autori: Samantha M. Coury et al.
Te-ar mai putea interesa și...
