Cum te afecteaza hipertensiunea dupa 50 de ani si ce riscuri are

Rapoartele și studiile despre prevalența hipertensiunii arteriale în cazul persoanelor care nu mai sunt la prima tinerețe indică faptul că între 30 și 50% dintre oamenii cu vârste de peste 50 de ani ar putea avea hipertensiune cronică, potrivit National Center for Biotechnology Information.

Valorile mari ale tensiunii diastolice și ale tensiunii sistolice sunt indicatori puternici ai unor boli cardiovasculare ulterioare în cazul persoanelor mai în vârstă. De aceea, dacă ai peste 50 de ani, este extrem de important să știi cum te afectează hipertensiunea arterială și ce riscuri poate avea de acum înainte.

Tensiunea arterială poate fi văzută ca un barometru pentru întregul sistem circulator. O persoană care are hipertensiune arterială are un risc semnificativ mai mare de insuficiență cardiacă, boală cronică renală și deteriorare a arterelor, situații care pot cauza un eveniment cardiovascular cu potențial fatala precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

Pentru persoanele care au trecut de 50 și 60 de de ani, lucrurile nu sunt diferite în această privință. Tensiunea arterială, de regulă, crește odată cu vârsta, în special începând cu vârsta a doua. Potrivit National Heart, Lung and Blood Institute, o persoană cu o tensiune arterială normală la vârsta de 50 de ani are un risc de 90% de a dezvolta hipertensiune în anii următori.

La ce trebuie să fii atent legat de tensiunea arterială dacă ai trecut de 50 de ani?

Când îți măsori tensiunea arterială, valoarea este alcătuită din două segmente, acele două numere, care măsoară presiunea din artere atunci când inima bate (tensiune sistolică) și presiunea din artere între două bătăi ale inimii (tensiune diastolică).

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce trebuie să reții dacă ai depășit 50 sau ai ajuns deja la 60 de ani este că tensiunea sistolică devine extrem de importantă. Cea mai frecvent întâlnită formă de tensiune arterială în cazul oamenilor care au trecut de 50 de ani este o afecțiune numită hipertensiune arterială sistolică izolată.

Hipertensiunea poate prevesti instalarea demenței

Tensiunea arterială mare după vârsta de 50 de ani este legată de instalarea demenței mai târziu. Și o formă ușoară de hipertensiune poate crește riscul, chiar fără prezența unei boli cardiovasculare. Potrivit unor analize ample, tensiunea arterială cu valori mai mari decât cele normale (dar sub pragul utilizat pentru a trata hipertensiunea arterială în unele țări), la vârsta a doua, a fost asociată cu un risc crescut de a dezvolta demență mai târziu în viață.

Alte cercetări au indicat că bărbații și femeile analizați în cadrul studiilor, care au avut o tensiune sistolică mai mare sau egală cu 130 mmHg la vârsta de 50 de ani, au avut un risc cu 45% mai mare de a dezvolta demență, în comparație cu persoanele de aceeași vârstă, care aveau o tensiune sistolică mai mică. Chiar și în rândul persoanelor care nu aveau o boală cardiovasculară, tensiunea sistolică mai mare sau egală cu 130 mmHg la vârsta de 50 de ani a fost asociată cu un risc mai mare de demență.

Cine are cel mai mare risc să dezvolte hipertensiune?

Factorii de risc pentru populația la vârsta a doua trecută de 50 de ani sunt similari cu cei valabili pentru populația generală. Oamenii care au cel mai mare risc de hipertensiune arterială sunt cei care suferă de obezitate, cei care au diabet zaharat și cei cu boală cronică renală. De fapt, factorii de risc pentru hipertensiune sunt cam aceiași cu cei care cresc valorile colesterolului.

Orice fel de blocaje apărute în sistemul circulator au un impact negativ asupra stării generale de sănătate a inimii. Însă rinichii, un organ important care reglează tensiunea sângelui, sunt și ei supuși unui risc atunci când tensiunea arterială crește. Hipertensiunea severă poate cauza boală cronică renală, care, în schimb, limitează abilitatea rinichilor de a continua să regleze tensiunea arterială.

Cum îți menții tensiunea arterială la un nivel normal?

Primul pas pentru a reduce tensiunea arterială după 50 de ani este să îți schimbi stilul de viață și să iei măsuri legate de mișcare, alimentație și fumat.

Exercițiile fizice ajută la scăderea valorilor tensiunii arteriale

Mișcarea regulată este esențială, la fel și controlul greutății, recomandându-se măcar 25 de minute de mișcare în fiecare zi. Exercițiile pot fi modificări simple în rutina de zi cu zi, cum ar fi să mergi pe jos mai des sau să mergi cu bicicleta, să faci gimanstică dimineața imediat după ce te trezești sau să te implici mai mult în activitățile casnice. Pe lângă faptul că ajută la reducerea tensiunii arteriale, exercițiile fizice te pot ajuta și în privința scăderii în greutate.

Ce mănânci contează pentru valorile tensionale

Este foarte important să ai o dietă săracă în sare. Multe alimente din comerț sunt sărate sau foarte sărate (produsele de fast food, pâinea, brânza veche, mezelurile, chipsurile etc.), așa că atât pentru persoanele sănătoase, cât și pentru cele hipertensive se recomandă un consum redus al acestor produse. Cu alte cuvinte, alimente precum brânzeturile foarte sărate, salamurile, cartofii prăjiți etc. vor fi consumate doar de poftă, cât mai rar, în niciun caz nu vor face parte din alimentația zilnică.

Meniul zilnic potrivit este alcături din alimente cât mai naturale, preparate cât mai simplu, dar care să fie gustoase: legumele, fructele, leguminoasele, nucile și semințele, uleiurile nerafinate, ouăle, peștele, carnea slabă, lactatele slabe. Dieta DASH este un exemplu bun de stil alimentar pentru gestionarea hipertensiunii arteriale.

Cum să începi să mănânci mai sănătos? Adaugă câte o salată de legume la masa de prânz și la cea de seară, pune doar o porție mică de carne în farfurie (100 g), înlocuiește gustările nesănătoase și calorice (covrigei, chipsuri, bomboane etc.) cu fructe proaspete, după preferințe.

Renunță la fumat

Dacă ai fumat mulți ani la rând, poate fi greu să te lași după ce ai împlinit 50 de ani. Dacă ai conștientizat cât rău îți fac țigările (cu atât mai mult dacă ești hipertensiv), dar nu știi cum să îți fie mai ușor să te lași, cere sfatul farmacistului sau al medicului de familie. Pe piață există înclusiv unele medicamente care te pot ajuta să scapi de acest obicei nociv.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Alzheimer’s Society - High blood pressure and dementia
https://www.alzheimers.org.uk/about-dementia/risk-factors-and-prevention/high-blood-pressure
Mayo Clinic - DASH diet: Healthy eating to lower your blood pressure
https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/in-depth/dash-diet/art-20048456