Ce complicatii are hipertensiunea arteriala la cei de peste 50 de ani?

Presiunea sângelui (tensiunea arterială) reprezintă o măsurătoare a forței pe care inima o folosește pentru a pompa sângele prin tot corpul. Când această presiune are valori prea mari, apar și riscurile unor complicații grave, mai ales la persoanele care nu mai sunt la prima tinerțe. Hipertensiunea arterială ar trebui, deci, diagnosticată și tratată adecvat. Dacă ai împlinit 50 de ani, e bine să începi să-ți măsori regulat tensiunea arterială.

Hipertensiunea arterială este o afecțiune destul de des întâlnită la persoanele de vârsta a doua și la seniori și poate cauza multe probleme de sănătate grave. De aceea, este important să înțelegi cauzele ei, dar și cum o poți trata și preveni.

Tensiunea arterială mare este adesea asociată cu obiceiuri ale unui stil de viață nesănătos, cum ar fi fumatul, consumul unor cantități mari de alcool, supragreutatea sau chiar obezitatea și lipsa activității fizice (dacă persoana nu face suficientă mișcare ori exerciții fizice de-a lungul unei săptămâni). Lăsată netratată, hipertensiunea arterială poate să crească riscul de a dezvolta numeroase afecțiuni grave și cronice, pe termen lung, cum ar fi boala arterială coronariană numită și cardiopatie ischemică și boala renală cronică.

Hipertensiunea are rareori simptome care pot fi ușor de observat, doar dacă valorile sunt într-adevăr foarte mari, dar cele mai mici pot să nu se simtă. În acest caz, singurul mod prin care poți afla dacă tensiunea ta arterială este mare sau are valori normale e să o măsori regulat cu ajutorul unui tensiometru.

Recomandările Experților DOC

Din ce cauze apare hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială poate avea multiple cauze și factori de risc. Acestea pot fi împărțite în două categorii principale: hipertensiunea esențială (primară) și hipertensiunea secundară.

Hipertensiunea esențială (primară)

Aceasta reprezintă majoritatea cazurilor de hipertensiune arterială și nu are o cauză clar identificabilă. Totuși, există mai mulți factori care contribuie la apariția acesteia:

Istoricul familial de hipertensiune poate crește riscul de a dezvolta această afecțiune.
Riscul de hipertensiune crește odată cu înaintarea în vârstă.
Alimentația bogată în sare, consumul excesiv de alcool, lipsa de activitate fizică și fumatul sunt factori majori de risc.
Stresul cronic poate contribui la creșterea tensiunii arteriale.
Excesul de greutate pune o presiune suplimentară asupra inimii și arterelor.
Deși efectele pot varia de la persoană la persoană, consumul excesiv de cafeină tinde să crească tensiunea arterială.

Hipertensiunea secundară

Aceasta apare ca urmare a unei alte afecțiuni medicale și reprezintă un procent mai mic din totalul cazurilor de hipertensiune. Cauzele pot include:

Boli renale - bolile rinichilor pot afecta capacitatea acestora de a regla tensiunea arterială.
Dezechilibrele hormonale, cum ar fi hipertiroidismul, sindromul Cushing și feocromocitomul, pot duce la hipertensiune.
Apneea obstructivă în somn poate provoca creșteri repetate ale tensiunii arteriale în timpul nopții.
Unele defecte congenitale ale vaselor de sânge, cum ar fi coarctația de aortă, pot duce la hipertensiune.
Rezistența la insulină, fenomen adesea întâlnit în diabetul de tip 2, poate fi asociat de asemenea cu hipertensiunea arterială.
Unele medicamente, cum ar fi contraceptivele orale, descongestionantele sau analgezicele pot provoca creșteri ale tensiunii arteriale.
Consumul de alcool pe termen lung și în cantități mari poate crește tensiunea arterială.

Complicații și riscuri asociate cu hipertensiunea arterială

Dacă tensiunea arterială are valori prea mari, înseamnă că îți solicită mai mult vasele de sânge, inima și alte organe, cum sunt creierul, rinichii și ochii. În plus, hipertensiunea persistentă îți poate crește riscul de a suferi de evenimente grave, care îți pot pune viața în pericol, mai ales după vârsta de 50 de ani:

boli coronariene (cardiopatie ischemică)
infarct miocardic
accident vascular cerebral
insuficiență cardiacă
boală arterială periferică
anevrism de aortă
boală cronică de rinichi
demență vasculară.

Dacă medicul îți confirmă că suferi de hipertensiune arterială, reducerea valorilor tensionale te poate ajuta să îți reduci și riscul de a dezvolta aceste afecțiuni.

Știai că hipertensiunea crește și riscul de demență?

Un studiu european de dată recentă a arătat că valorile mari ale tensiunii arteriale la vârsta de 50 de ani ar putea să crească riscul de a dezvolta demență mai târziu în viață. Chiar și valorile care, în mod normal, nu necesită medicație, pot crește riscul acesta, spun experții.

Cercetarea, publicată în European Heart Journal, a constatat că presiunea sistolică a sângelui (valoarea de sus pe care ți-o indică tensiometrul electronic) egală cu 130 mmHg a crescut riscul, chiar dacă 140 mmHg este nivelul de la care tratamentul medicamentos antihipertensiv începe să fie recomandat.

Oamenii de știință au măsurat tensiunea arterială în cazul a 8639 de bărbați și femei în anul 1985, când aceștia aveau vârste cuprinse între 35 și 55 de ani, apoi au măsurat din nou în 1991, 1997 și 2003, în cadrul unui studiu pe termen lung. În martie 2017, existau 385 cazuri de demență. După ce au controlat și au verificat mulți factori de risc, inclusiv accidentul vascular cerebral, insuficiență cardiacă și alte afecțiuni cardiovasculare, cercetătorii au descoperit că o presiune sistolică la vârsta de 50 de ani egală cu 130 mm Hg (sau peste 130 mmHg) a fost independent asociată cu un risc cu 38% mai mare de demență.

„Pragul de 140 mmHg a fost considerat multă vreme benefic pentru inimă, dar ar putea să nu funcționeze în cazul creierului”, a spus autorul principal al studiului, Archana Singh-Manoux, profesor la INSERM, un institut francez de cercetare medicală. „Problema cu hipertensiunea este că oamenii nu își iau medicamentele, deoarece nu au simptome. Eu aș încuraja oamenii să își ia medicamentele antihipertensive”, a subliniat autorul.

Este important să-ți măsori regulat tensiunea arterială după 50 de ani

Dacă ai peste 50 de ani, măsoară-ți tensiunea arterială acasă de câte ori îți recomandă medicul. Când mergi la cabinetul medicului de familie sau al cardiologului, ia cu tine rezultatele pe care ți le-ai notat în prealabil, pentru ca acesta să știe în ce interval se situează tensiunea ta arterială.

Nu uita ca hipertensiunea arterială poate cauza complicații și afecțiuni grave, în special în cazul persoanelor trecute de prima tinerețe. Chiar și așa, există tratamente și medicamente care te vor ajuta să reduci tensiunea arterială și să ajungi la valori normale.

Tensiunea arterială ideală pentru persoanele mai în vârstă nu este foarte clară, pentru că au existat mai puține studii și cercetări care să includă acest grup de vârstă (persoane cu vârsta peste 65 de ani). Prin urmare, mulți medici au setat ca țintă sau ca valoare de referință (pentru tensiunea arterială mare) 140/90 mm Hg, 150/80 mm Hg sau 150/85 mm Hg pentru indivizii vârstnici. Pentru un diagnostic corect, mergi la medic și el îți va detalia cum poți reduce tensiunea arterială treptat, pentru a evita scăderile bruște.

Cum previi complicațiile hipertensiunii?

Prevenirea complicațiilor hipertensiunii arteriale implică adoptarea unor măsuri care vizează controlul și reducerea tensiunii arteriale, precum și gestionarea factorilor de risc asociați. Iată câteva strategii importante pentru prevenirea complicațiilor:

Modificări ale stilului de viață

Încearcă dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), care pune accent pe consumul de fructe, legume, cereale integrale și lactate sărace în grăsimi. Redu aportul de sare adăugată în mâncăruri la mai puțin de 1.500 mg pe zi (cam trei sferturi de linguriță). Consumă alimente bogate în potasiu, cum ar fi bananele, portocalele, cartofii și legumele cu frunze verzi. Limitează consumul de alcool - cel mult un pahar pe zi pentru femei și două pahare pe zi pentru bărbați.

Pierderea excesului de greutate poate reduce semnificativ tensiunea arterială. Calculează indicele de masă corporală (IMC) și ține cont de circumferința taliei pentru a evalua riscul de complicații asociate greutății. Sunt indicate cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos, pe bicicletă sau înotul. Include exerciții de forță de cel puțin două ori pe săptămână.

Fumatul crește riscul de boli cardiovasculare și agravează hipertensiunea, deci renunțarea la fumat aduce beneficii semnificative pentru sănătate. Practică activități care reduc stresul: plimbări, drumeții, ieșitul la un tenis sau un fotbal cu prietenii etc.

Respectarea tratamentului prescris de medic

Foarte important, cum suneam și mai sus, este să îți iei medicamentele antihipertensive conform indicațiilor medicului. Nu sări peste doze și nu întrerupe tratamentul fără să vorbești cu medicul. Dacă ai efecte adverse de la tratament, anunță medicul; acesta îți poate scădea doza sau îți poate schimba medicamentul cu un altul. În funcție de starea ta de sănătate, medicul îți poate recomanda și unele suplimente sau alte medicamente pentru a gestiona factorii de risc asociați, cum ar fi diabetul sau colesterolul ridicat.

Monitorizarea regulată

Ia-ți tensiunea arterială și acasă cu un tensiometru și notează-ți valorile pentru a le arăta medicului când mai mergi la programări. E important să faci vizite regulate pentru a evalua starea de sănătate și eficiența tratamentului. Poți avea nevoie de analize de sânge și alte investigații pentru a monitoriza funcția renală, nivelul de colesterol și alți parametri importanți.

Educarea și conștientizarea

E bine să te informezi de la medic și de pe site-uri medicale serioase pentru a ști cât mai multe despre hipertensiune și despre modul în care aceasta îți influențează sănătatea pe termen lung.

[{newsletter-dedicat-hipertensiune-avc-angina}]

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Health Service (NHS) - Blood pressure test
https://www.nhs.uk/common-health-questions/lifestyle/what-is-blood-pressure/
NCBI - Assessment of Hypertension Complications and Health Service Use 5 Years After Implementation of a Multicomponent Intervention
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10209746/
Studiul „Assessment of Hypertension Complications and Health Service Use 5 Years After Implementation of a Multicomponent Intervention”, apărut în JAMA Netw Open. 2023 May; 6(5): e2315064. Published online 2023 May 24. doi: 10.1001/jamanetworkopen.2023.15064, autori: Esther Y. T. Yu et al.
Pub Med - Association between systolic blood pressure and dementia in the Whitehall II cohort study: role of age, duration, and threshold used to define hypertension
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29901708/
Studiul „Association between systolic blood pressure and dementia in the Whitehall II cohort study: role of age, duration, and threshold used to define hypertension”, apărut în Eur Heart J. 2018 Sep 1;39(33):3119-3125. doi: 10.1093/eurheartj/ehy288, autori: Archana Singh-Manoux, Jessica G Abell et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...