Activitatea fizica poate sa scada tensiunea arteriala [studiu]

Un studiu arată arată că activitatea fizică poate reduce o tensiune arterială mare la fel de bine ca medicamentele. Ce exerciții fizice sunt mai utile în caz de hipertensiune arterială și de ce aceasta nu trebuie lăsată netratată?

Exercițiile fizice scad tensiunea arterială prin menținerea inimii și a vaselor de sânge în formă bună, reducând riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral. O echipă de cercetare a adunat informații din aproape 400 de studii și a descoperit că pentru persoanele cu hipertensiune arterială, activitatea fizică (de exemplu, mersul pe jos, înotul și antrenamentele simple cu greutăți) pare să fie la fel de benefică precum majoritatea medicamentelor folosite pentru a o trata. Chiar și așa, cercetătorii atrag atenția că persoanele hipertensive nu ar trebui să întrerupă tratamentul medicamentos care le-a fost recomandat de medicul curant decât dacă acesta își dă acordul.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Tensiunea arterială, redusă prin activitate fizică

Profesorul Huseyin Naci, de la London School of Economics, și colegii lui au cercetat datele colectate din 194 de studii, analizând impactul medicamentelor asupra scăderii valorilor hipertensiunii arteriale și 197 de trialuri, care testau impactul exercițiilor fizice structurate. Studiile clinice au implicat, în total, aproape 40.000 de oameni, însă niciunul dintre studii nu a comparat direct exercițiile fizice cu medicația pentru hipertensiune.

Echipa de cercetători a descoperit că tensiunea arterială a fost mai scăzută în cazul persoanelor tratate cu medicamente, doar în cazul celor care au avut și activitate fizică structurată, însă când analiza a fost restrânsă doar la cei cu hipertensiune arterială, exercițiile fizice s-au dovedit a fi la fel de eficiente ca medicamentele hipotensive.

Mersul pe jos și pe bicicletă, eficiente în scăderea tensiunii

O combinație de exerciții de anduranță, cum ar fi mersul pe bicicletă ori plimbările (mersul pe jos) și antrenamentul dinamic de rezistență, precum exercițiile cu greutăți s-au dovedit a fi îndeosebi eficiente în reducerea tensiunii arteriale.

În analizele efectuate de oamenii de știință care combinau toate populațiile de pacienți, medicamentele antihipertensive au obținut o reducere mai mare în ce privește tensiunea arterială sistolică de bază, în comparație cu intervențiile care presupuneau activitate fizică.
În comparație cu grupurile de control, toate tipurile de exerciții fizice (inclusiv combinația de anduranță și rezistență) și toate clasele de medicamente antihipertensive au fost eficiente în reducerea tensiunii arteriale sistolice de bază.

Hipertensivii nu trebuie să renunțe la medicamente fără acordul medicului

„Nu credem, pe baza studiului nostru, că pacienții ar trebui să înceteze să își mai ia medicamentele antihipertensive. Pe de o parte, putem să le recomandăm medicilor să înceapă să le prescrie pacienților mai multe exerciții fizice, însă în același timp trebuie să ne asigurăm că pacienților cărora le-au fost recomandate intervenții, precum exercițiile fizice, pot să adere la aceste antrenamente și pot să se bucure, într-adevăr, de beneficiile pe care le are mișcarea”, a precizat profesorul Naci.

În concluzie, cercetătorii sunt de părere că, având în vedere estimările lor, efectul de scădere a tensiunii arteriale sistolice pe care îl au exercițiile fizice în rândul persoanelor hipertensive pare să fie similar cu cel al medicamentelor antihipertensive folosite în mod frecvent pentru a trata această afecțiune.

Hipertensiunea poate trece neobservată

Tensiunea arterială mare, numită în limbaj medical hipertensiune arterială, afectează foarte mulți oameni la nivel mondial, inclusiv în România, deși mulți dintre aceștia nu își dau seama că au această afecțiune. Hipertensiunea nu dă simptome decât dacă valorile sunt foarte mari, astfel încât, în multe situații, trece neobservată. Dacă este lăsată netratată, hipertensiunea arterială poate crește riscul de a avea unele probleme de sănătate grave, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.

La majoritatea adulților nu există o cauză identificabilă a hipertensiunii. Acest tip de tensiune arterială mare (numită hipertensiune primară sau esențială), tinde să se dezvolte lent, în decursul a mulți ani. La alte persoane, hipertensiunea este cauzată de o afecțiune existentă și se numește hipertensiune secundară; aceasta tinde să apară subit și să ducă la valori mai mari decât ar duce hipertensiunea primară.

Diverse afecțiuni și medicamente pot duce la hipertensiune secundară: sindromul de apnee obstructivă în somn, problemele renale, tumorile glandei suprarenale, problemele glandei tiroide, anumite malformații congenitale ale vaselor de sânge, unele medicamente (pilulele contraceptive, remediile pentru răceală, descongestionantele, analgezicele fără prescripție medicală, unele medicamente pe bază de prescripție), substanțele ilegale (cocaina și amfetaminele).

Cum se poate preveni hipertensiunea arterială?

Pentru a reduce riscul de tensiune arterială mărită, există o serie de măsuri care pot fi luate și care țin de stilul de viață: alimentație, mișcare, obiceiuri legate de alcool și fumat.

O alimentație cu mai puține grăsimi și sare

Pentru a scădea riscul de a face hipertensiune arterială, cantitatea de sodiu (sare) din alimentație ar trebui limitată, iar cantitatea de potasiu, crescută. De asemenea, este important să se consume alimente care au un conținut scăzut de grăsimi, cum ar fi mai multe legume, fructe și cereale integrale. Planul de alimentație DASH este un exemplu de alimentație care poate ajuta persoanele deja diagnosticate cu tensiune arterială mare.

Concret, vor fi evitate alimentele foarte sărate (chipsuri, covrigei, mezeluri, supe la plic etc.) și nu se va adăuga multă sare la gătit. Cum spuneam, e bine să se consume mai multe alimente bogate în potasiu, printre acestea numărându-se leguminoasele (fasole, linte), cartofii, spanacul, broccoli-ul, avocadoul și bananele.

Activitate fizică regulată

După cum am discutat deja, exercițiile fizice sunt utile pentru scăderea valorilor tensionale, însă acestea ajută și la menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Pentru un adult se recomandă să facă exerciții aerobice de intensitate moderată cel puțin două ore și jumătate pe săptămână sau exerciții aerobice de intensitate viguroasă timp de o oră și 15 minute pe săptămână. Exemple de exerciții de tip aerobic sunt mersul rapid, ciclismul sau înotul.

Păstrarea unei greutăți sănătoase

Excesul de greutate, cum ar fi supragreutatea sau obezitatea, crește riscul de hipertensiune arterială. Menținerea unei greutăți sănătoase ajută la controlul tensiunii arteriale ridicate și la scăderea riscului pentru alte probleme de sănătate.

Evitarea excesului de alcool

Consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială și vine cu calorii suplimentare, ceea ce poate duce la creșterea în greutate. Bărbații nu ar trebui să bea mai mult de două pahare pe zi, iar femeile nu mai mult de unul.

Renunțarea la fumat

Fumatul crește tensiunea arterială, ceea ce duce, în continuare, la un risc mai mare de atac de cord și accident vascular cerebral. Dacă nu ești fumător, evită să stai în fumul de țigară al altor persoane, iar dacă fumezi și te preocupă sănătatea ta, cere sfatul medicului de familie despre cum poți reduce numărul de țigări și cum poți renunța la acest viciu.

Gestionarea stresului

Este greu să se elimine stresul complet, de aceea, o atitudine mai utilă este să se încerce gestionarea problemei. Stresul ținut sub control poate îmbunătăți sănătatea emoțională și fizică și poate scădea hipertensiunea arterială. Tehnicile de gestionare a stresului includ exerciții fizice (cercetările arată că mișcarea efectuată regulat ar fi cea mai bună metodă de combatare a stresului), ascultarea muzicii, meditația, conversațiile cu persoane dragi.

Cum să fii mai activ?

Poate ai mai auzit că fie și puțină activitate fizică este mai bună decât deloc. Dacă nu ești obișnuit să faci mișcare, nu te lăsa descurajat de gândul că n-o să ai timp sau că o să fie greu: începe încet, în ritmul tău și în funcție de programul pe care îl ai. Gândește-te mai întâi ce activitate fizică ar fi mai plăcută pentru tine și ai putea să o incluzi mai ușor în programul tău zilnic. Poate e vorba de mersul pe jos în pas alert, pe care îl poți practica atunci când te întorci de la serviciu, de exemplu. Sau poate e vorba de dans, pe care îl poți practica acasă, singur ori împreună cu alți membri ai familiei.

După ce ți-ai ales forma de mișcare, stabilește-ți obiective realiste. Se recomandă măcar 30 de minute de mișcare moderată de cinci ori pe săptămână, dar nu te avânta direct acolo, ci începe de la câteva minute pe zi (5-10) și urcă treptat, pentru a nu te simți copleșit și a fi tentat să renunți. Dacă ți se pare că nu ai timp nici măcar de cele 10 minute, sparge intervalul în două ședințe de câte 5 minute.

În afară de forma de activitate fizică aleasă pentru a o practica regulat, caută să te miști mai des în tot ce faci: să nu mai folosești scara rulantă, ci să urci pe treptele clasice, să te ridici mai des de la birou, dacă lucrezi toată ziua de pe scaun, să nu mai iei mașina când te duci undeva mai aproape, ci să mergi pe jos, să faci o plimbare seara înainte de culcare sau să faci activități fizice împreună cu copilul tău (jucați fotbal, alergați, faceți gimnastică etc.).

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - How does exercise treatment compare with antihypertensive medications? A network meta-analysis of 391 randomised controlled trials assessing exercise and medication effects on systolic blood pressure
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30563873/
Studiul „How does exercise treatment compare with antihypertensive medications? A network meta-analysis of 391 randomised controlled trials assessing exercise and medication effects on systolic blood pressure”, apărut în Br J Sports Med. 2019 Jul;53(14):859-869. doi: 10.1136/bjsports-2018-099921. Epub 2018 Dec 18, autori: Huseyin Naci et al.
CDC - Prevent High Blood Pressure
https://www.cdc.gov/bloodpressure/prevent.htm

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...