Coxartroza: cauze, simptome, tratament
Rezumat: Coxartroza, numită și artroza șoldului, este o formă de osteoartrită care afectează întreaga articulație, provocând durere, rigiditate și reducerea mobilității. Riscul crește odată cu vârsta și poate fi influențat de excesul ponderal, traumatisme, suprasolicitare și anumite modificări anatomice ale șoldului.
Tratamentul urmărește reducerea durerii și păstrarea funcției articulare prin exerciții, controlul greutății, medicamente și, în anumite situații, infiltrații. Atunci când boala avansată afectează sever viața de zi cu zi, proteza totală de șold poate deveni cea mai eficientă soluție.
Osteoartrita șoldului nu poate fi întotdeauna prevenită, dar un stil de viață activ poate reduce riscurile.
1. Ce este coxartroza și cum afectează articulația șoldului?
2. Care sunt cauzele și factorii de risc pentru coxartroză?
a. Vârsta, greutatea și suprasolicitarea articulației
b. Traumatismele și malformațiile șoldului
c. Alte afecțiuni care pot favoriza boala
3. Ce simptome are coxartroza?
a. Durerea de șold și rigiditatea articulară
b. Limitarea mișcărilor și dificultățile la mers
c. Semne care arată că artroza șoldului s-a agravat
4. Cum se diagnostichează coxartroza?
5. Ce tratament pentru coxartroză există?
a. Medicamente pentru durere și inflamație
b. Kinetoterapia și exercițiile
c. Infiltrațiile și alte opțiuni nechirurgicale
d. Când este necesară proteza de șold?
6. Poate fi prevenită osteoartrita șoldului?
7. Concluzie
1. Ce este coxartroza și cum afectează articulația șoldului?
Coxartroza este termenul folosit pentru osteoartrita articulației șoldului. Șoldul este format din capul femurului, care se potrivește într-o cavitate a bazinului numită acetabul. Suprafețele osoase sunt acoperite de cartilaj articular, care permite mișcări line și contribuie la absorbția șocurilor.
În trecut, osteoartrita era descrisă în principal ca o boală provocată de „uzura cartilajului”. Astăzi se știe că este mult mai complexă și poate afecta cartilajul, osul de sub acesta, membrana sinovială și alte structuri ale articulației.
Pe măsură ce coxartroza evoluează, cartilajul se modifică și se subțiază, iar osul subcondral se remodelează. Pot apărea osteofite, cunoscute popular drept „ciocuri osoase”, și modificări inflamatorii de intensitate redusă în interiorul articulației.
Aceste schimbări pot duce treptat la durere, rigiditate și scăderea mobilității. Totuși, modificările observate la radiografie nu se potrivesc întotdeauna perfect cu intensitatea simptomelor: unele persoane au modificări importante și dureri mici, iar altele situația inversă.
2. Care sunt cauzele și factorii de risc pentru coxartroză?
De cele mai multe ori, coxartroza nu are o singură cauză. Osteoartrita apare prin interacțiunea dintre vârstă, factori genetici, anatomia șoldului, greutatea corporală, traumatisme și solicitările mecanice repetate la care articulația este supusă de-a lungul vieții.
a. Vârsta, greutatea și suprasolicitarea articulației
Vârsta este unul dintre cei mai importanți factori de risc. Riscul de osteoartrită crește pe măsură ce înaintăm în vârstă, deoarece țesuturile articulare își pierd treptat capacitatea de reparare și apar modificări celulare și metabolice asociate îmbătrânirii.
Excesul ponderal poate contribui, de asemenea, la apariția sau agravarea artrozei șoldului. Greutatea suplimentară mărește solicitarea articulațiilor care susțin corpul și poate fi asociată și cu procese metabolice care influențează osteoartrita.
Anumite activități profesionale solicitante pot reprezenta un factor suplimentar. O meta-analiză realizată pentru estimările comune WHO/ILO a asociat expunerea profesională la factori ergonomici precum ridicarea greutăților și posturile solicitante cu un risc crescut de osteoartrită a șoldului sau genunchiului.
Aceasta nu înseamnă însă că mișcarea obișnuită „uzează” inevitabil șoldul. Activitatea fizică adaptată capacității persoanei este, dimpotrivă, una dintre principalele componente ale tratamentului pentru coxartroză.
b. Traumatismele și malformațiile șoldului
O fractură, o luxație importantă sau alte traumatisme ale șoldului pot altera structura articulației și pot favoriza apariția unei forme secundare de osteoartrită după mai mulți ani.
Un factor important este displazia de șold, în care acetabul nu acoperă corespunzător capul femural. Astfel, forțele nu mai sunt distribuite uniform pe suprafața articulației.
O meta-analiză recentă care a inclus 18.807 de șolduri a găsit o asociere între displazia acetabulară și apariția ulterioară a osteoartritei radiologice a șoldului.
Și sindromul de conflict femuro-acetabular poate modifica felul în care capul femural și acetabul intră în contact în timpul mișcărilor, favorizând afectarea cartilajului și a labrumului la unele persoane.
c. Alte afecțiuni care pot favoriza boala
Coxartroza secundară poate apărea după anumite boli sau modificări care afectează structura normală a șoldului. Printre acestea se pot număra osteonecroza capului femural, unele afecțiuni ale șoldului apărute în copilărie și sechelele unor infecții sau traumatisme articulare.
Predispoziția familială are, de asemenea, un rol. O persoană care are membri ai familiei cu osteoartrită poate prezenta un risc mai mare, ceea ce arată că și factorii genetici contribuie la susceptibilitatea individuală.
3. Ce simptome are coxartroza?
Simptomele coxartrozei se pot instala lent și pot varia în timp. Nu toate persoanele cu artroza șoldului ajung la o deteriorare continuă. Pot exista perioade în care simptomele sunt mai intense și perioade în care devin mai ușor de suportat.
a. Durerea de șold și rigiditatea articulară
Durerea este cel mai cunoscut simptom. De multe ori se simte în regiunea inghinală, dar poate fi localizată și în partea laterală a șoldului. Uneori se extinde spre coapsă, fesă sau chiar spre genunchi.
Inițial, durerea apare mai ales la mișcare, mers sau alte activități care solicită șoldul. În formele mai severe poate fi prezentă și în repaus sau în timpul nopții.
Rigiditatea este frecventă după perioadele de repaus. În osteoartrita tipică, rigiditatea de dimineață este absentă sau durează, de regulă, cel mult aproximativ 30 de minute. O rigiditate matinală prelungită poate indica necesitatea investigării altor cauze.
b. Limitarea mișcărilor și dificultățile la mers
Pe măsură ce mobilitatea șoldului scade, anumite gesturi simple pot deveni dificile. Persoana poate avea probleme când își pune șosetele și pantofii, când urcă scările, când se ridică de pe un scaun sau când intră și iese din mașină.
Mersul pe distanțe mai lungi poate provoca durere, iar unele persoane încep să șchiopăteze. Mușchii din jurul șoldului se pot slăbi atunci când durerea determină reducerea activității fizice.
În anumite situații, medicul sau kinetoterapeutul poate recomanda un baston sau alt dispozitiv de mers, care poate reduce încărcarea articulației și poate crește siguranța deplasării.
c. Semne care arată că artroza șoldului s-a agravat
Durerea din ce în ce mai frecventă, limitarea progresivă a mersului, dificultățile importante în activitățile zilnice și apariția durerii nocturne pot sugera că boala a devenit mai simptomatică.
Dacă durerea se agravează foarte rapid, șoldul devine cald sau umflat, apare febră ori persoana nu mai poate călca pe picior după o cădere, trebuie solicitată evaluare medicală. Aceste manifestări pot avea și alte cauze decât coxartroza.
4. Cum se diagnostichează coxartroza?
Diagnosticul începe cu discuția despre simptome și examinarea șoldului. Medicul evaluează localizarea durerii, mobilitatea articulației, mersul și activitățile care declanșează sau agravează simptomele.
Ghidurile actuale arată că, la persoanele de cel puțin 45 de ani cu durere articulară legată de activitate și rigiditate matinală absentă sau de maximum 30 de minute, osteoartrita poate fi diagnosticată clinic fără investigații imagistice de rutină.
Radiografia este totuși utilă când există incertitudini diagnostice, simptome atipice sau când medicul trebuie să evalueze structura șoldului. Aceasta poate evidenția îngustarea spațiului articular, osteofite și modificări ale osului aflat sub cartilaj.
RMN-ul nu este necesar de rutină pentru o coxartroză tipică. Poate fi indicat în anumite situații pentru investigarea altor afecțiuni, inclusiv osteonecroză, leziuni ale țesuturilor moi sau alte cauze de durere.
Analizele de sânge nu confirmă coxartroza, dar pot fi recomandate dacă medicul suspectează o boală inflamatorie, o infecție sau o altă cauză a simptomelor.
5. Ce tratament pentru coxartroză există?
Nu există în prezent un medicament care să refacă sigur cartilajul deteriorat și să vindece osteoartrita. Un tratament pentru coxartroză urmărește diminuarea durerii, menținerea mobilității și păstrarea independenței cât mai mult timp.
Exercițiul terapeutic, informațiile despre boală și controlul greutății atunci când există exces ponderal sunt considerate elemente de bază ale tratamentului.
a. Medicamente pentru durere și inflamație
Antiinflamatoarele nesteroidiene orale pot diminua durerea și îmbunătăți funcția în artroza șoldului și beneficiază de o recomandare puternică în ghidul AAOS, atunci când pacientul nu are contraindicații.
Aceste medicamente nu sunt potrivite pentru toată lumea. Pot exista riscuri digestive, renale și cardiovasculare, iar alegerea lor trebuie adaptată vârstei, bolilor existente și altor medicamente administrate.
Paracetamolul are un beneficiu mai modest și nu mai este recomandat de unele ghiduri ca tratament de rutină al osteoartritei. Opioidele nu reprezintă, de asemenea, o soluție obișnuită pentru tratamentul pe termen lung.
b. Kinetoterapia și exercițiile
Kinetoterapia este una dintre cele mai importante componente ale unui tratament pentru coxartroză. Programul trebuie adaptat mobilității, forței musculare, durerii și stării generale a persoanei.
Pot fi recomandate exerciții pentru întărirea musculaturii feselor, coapselor și șoldurilor, exerciții pentru mobilitate, precum și activități aerobice cu impact redus, cum sunt mersul, bicicleta staționară, înotul sau exercițiile în apă.
O meta-analiză a constatat beneficii ale terapiei prin exercițiu asupra durerii și funcției în osteoartrita șoldului. O altă meta-analiză a găsit beneficii și pentru programele de exerciții efectuate acasă.
Un studiu randomizat a comparat antrenamentul progresiv de rezistență cu exercițiile neuromusculare, confirmând că există mai multe strategii de exercițiu care pot fi folosite în managementul artrozei șoldului.
Durerea poate crește ușor la începutul unui program nou, dar exercițiile regulate și adaptate sunt recomandate. Dacă durerea este puternică sau persistă după exercițiu, programul trebuie reevaluat împreună cu kinetoterapeutul sau medicul.
c. Infiltrațiile și alte opțiuni nechirurgicale
Infiltrațiile intraarticulare cu corticosteroid pot reduce temporar durerea și pot îmbunătăți funcția la unele persoane cu coxartroză. Beneficiul este în principal pe termen scurt și injecțiile nu vindecă deteriorarea articulară.
Administrarea trebuie decisă individual. Cercetările recente au ridicat și problema unei posibile asocieri între infiltrațiile cu corticosteroid și osteoartrita rapid progresivă la unii pacienți, însă frecvența exactă și relația cauzală rămân incerte.
Infiltrațiile cu acid hialuronic nu sunt recomandate de ghidul AAOS pentru osteoartrita simptomatică a șoldului, deoarece nu s-a demonstrat că reduc durerea sau îmbunătățesc funcția mai bine decât placebo.
Pentru plasma îmbogățită cu trombocite – PRP – există studii cu rezultate promițătoare, dar protocoalele sunt foarte diferite și dovezile nu sunt încă suficient de uniforme pentru ca această metodă să înlocuiască tratamentele consacrate.
d. Când este necesară proteza de șold?
Proteza totală de șold poate fi luată în calcul când durerea, rigiditatea și limitarea funcțională afectează considerabil calitatea vieții, iar tratamentele nechirurgicale nu mai oferă un control suficient al simptomelor.
În această intervenție, suprafețele articulare deteriorate sunt înlocuite cu componente protetice. Scopul este reducerea durerii și recuperarea unei funcții cât mai bune a șoldului.
Când există osteoartrită moderată sau severă, tratamentul nechirurgical a eșuat și pacientul a decis împreună cu medicul să facă operația, intervenția nu trebuie amânată doar pentru repetarea obligatorie a fizioterapiei, antiinflamatoarelor sau infiltrațiilor.
6. Poate fi prevenită osteoartrita șoldului?
Coxartroza nu poate fi prevenită în toate cazurile. Nu putem modifica vârsta, predispoziția genetică sau anumite particularități anatomice ale articulației.
Menținerea unei greutăți sănătoase poate însă reduce solicitarea șoldurilor. La persoanele cu exces ponderal și osteoartrită, scăderea în greutate poate contribui și la reducerea durerii și îmbunătățirea funcției.
Activitatea fizică regulată ajută la menținerea musculaturii care stabilizează articulația. Mersul, bicicleta, înotul și alte activități cu impact redus pot fi alegeri potrivite, în funcție de capacitatea individuală.
Prevenirea traumatismelor, utilizarea echipamentului corespunzător la sport și evitarea suprasolicitărilor profesionale repetate pot contribui la protejarea articulațiilor.
Persoanele cu displazie, conflict femuro-acetabular sau alte modificări structurale ale șoldului pot beneficia de evaluare de specialitate, în special dacă apar dureri, deoarece identificarea cauzei permite stabilirea strategiei potrivite pentru fiecare caz.
7. Concluzie
Coxartroza este o formă frecventă de osteoartrită care poate afecta mersul și numeroase activități cotidiene. Durerea inghinală sau de șold, rigiditatea și pierderea treptată a mobilității sunt manifestările caracteristice.
Un tratament pentru coxartroză nu înseamnă automat intervenție chirurgicală. Exercițiile terapeutice, menținerea unei greutăți potrivite și tratamentul corect al durerii pot permite multor persoane să își păstreze mobilitatea.
Dacă însă artroza șoldului devine severă, iar simptomele afectează major calitatea vieții în ciuda tratamentului nechirurgical, proteza de șold poate reprezenta cea mai potrivită soluție.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce exerciții sunt recomandate pentru coxartroză?
Răspuns: Sunt utile exercițiile adaptate pentru întărirea musculaturii șoldului și feselor, mobilitate și activități aerobice cu impact redus, precum mersul, bicicleta sau exercițiile în apă. Programul trebuie individualizat, ideal cu ajutorul unui kinetoterapeut.
Întrebare: Unde doare când ai coxartroză?
Răspuns: Durerea apare frecvent în zona inghinală sau la nivelul șoldului, dar se poate extinde spre fesă, coapsă ori genunchi. De obicei este mai intensă la mers și alte activități.
Întrebare: Coxartroza se poate vindeca?
Răspuns: Nu există în prezent un tratament medicamentos care să vindece osteoartrita și să refacă sigur cartilajul deteriorat. Simptomele pot fi însă controlate, iar în boala avansată articulația poate fi înlocuită prin proteză.
Întrebare: Este bine să mergi pe jos dacă ai artroza șoldului?
Răspuns: În general, da. Activitatea fizică regulată și adaptată este recomandată în osteoartrită. Distanța și intensitatea trebuie ajustate astfel încât mersul să fie tolerabil și să nu provoace o agravare importantă și persistentă a durerii.
Întrebare: Care este cel mai bun tratament pentru coxartroză?
Răspuns: Tratamentul depinde de simptome și de severitatea bolii. Exercițiul terapeutic și controlul greutății sunt măsuri de bază, la care se pot adăuga medicamente. În formele severe care limitează mult viața zilnică poate fi necesară proteza de șold.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIAMS - Osteoarthritis: Diagnosis, Treatment, and Steps to Take
https://www.niams.nih.gov/health-topics/osteoarthritis/diagnosis-treatment-and-steps-to-take
Pub Med - Progressive Resistance Training or Neuromuscular Exercise for Hip Osteoarthritis : A Multicenter Cluster Randomized Controlled Trial
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38588540/
Studiul „Progressive Resistance Training or Neuromuscular Exercise for Hip Osteoarthritis : A Multicenter Cluster Randomized Controlled Trial”, apărut în Ann Intern Med. 2024 May;177(5):573-582. doi: 10.7326/M23-3225. Epub 2024 Apr 9, autori: Troels Kjeldsen et al.
Pub Med - Efficacy and Safety of Platelet-Rich Plasma (PRP) Intra-articular Injections in Hip Osteoarthritis: A Systematic Review of Randomized Clinical Trials
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39569300/
Studiul „Efficacy and Safety of Platelet-Rich Plasma (PRP) Intra-articular Injections in Hip Osteoarthritis: A Systematic Review of Randomized Clinical Trials”, apărut în Cureus. 2024 Oct 21;16(10):e72057. doi: 10.7759/cureus.72057. eCollection 2024 Oct, autori: Abdullah N Almutairi, Mohammad S Alazzeh
Te-ar mai putea interesa și...
