Înroșirea pielii: cauze, tratament, prevenire

Ce înseamnă o față îmbujorată? Adesea este rezultatul anxietății, stresului, a sentimentului de jenă sau chiar a alimentelor picante, dar ar putea fi și rezultatul unei afecțiuni medicale subiacente, cum ar fi rozaceea sau boala Cushing.

Mai mult, înroșirea cutanată este o afecțiune frecventă în tulburările endocrine. Fiziopatologia înroșirii pielii implică modificări ale fluxului sangvin cutanat, modificări declanșate de mai mulți factori intrinseci, care sunt legați fie de fiziologie, fie de boală. Înroșirea cutanată poate fi împărțită în cauze episodice sau persistente. Pielea înroșită sau roșeața reprezintă o înroșire bruscă a feței, care poate afecta și gâtul și partea superioară a pieptului. Roșeața se poate manifesta sub formă de pete roșii și este cauzată de creșterea fluxului de sânge pe față, determinând mărirea vaselor de sânge.

Pielea înroșită apare atunci când sutele de vase de sânge minuscule de sub piele se dilată sau se măresc. Când vasele de sânge se extind, acestea se umplu rapid cu mai mult sânge, ceea ce poate face pielea să pară roșie sau roz. Acest efect este mai vizibil în regiunile corpului în care vasele de sânge sunt cele mai apropiate de piele, cum ar fi obraji și zona pieptului. Pielea înroșită se poate simți, de asemenea, fierbinte la atingere sau poate provoca o ușoară senzație de arsură. Pielea înroșită este de obicei, de scurtă durată și nu reprezintă un motiv de îngrijorare, dar este important să fii conștient de orice alte simptome care pot apărea simultan.

Recomandările experților DOC.ro

Simptomele înroșirii pielii

Înroșirea feței poate să fie identificată prin semne și simptome care includ:

zone precum fața, gâtul și pieptul superior devin roșii;
erupții cutanate;
pete roșii sau piele roșie pătată;
bufeuri.

Cauze și diagnostic pentru înroșirea pielii

Este important să consulți medicul dacă ai episoade recurente de îmbujorare care nu sunt explicate, deoarece pot fi legate de anumite afecțiuni medicale. Medicul tău te va întreba despre frecvența simptomelor, durată și dacă alte simptome însoțesc sau nu înroșirea feței. Prin examinarea istoricului tău medical și cu un examen fizic atent, vei putea să primești un diagnostic și vei identifica cauza principală a simptomelor tale.

Uneori, fața îmbujorată este cauza anxietății, stresului, nervozității, sentimentului de jenă sau fluctuației hormonilor care apare odată cu menopauza. Cu toate acestea, uneori există motive medicale care stau la baza înroșirii feței, cum ar fi:

rozaceea, o afecțiune a pielii pe termen lung, care provoacă roșeață, coșuri, vase vizibile de sânge și alte probleme ale pielii;
boala a cincea sau eritem infecțios, ce este cunoscut și ca boala obrajilor pălmuiți, este cauzată de un virus care are ca rezultat o erupție roșie pe piele;
agorafobia, o tulburare de anxietate;
sindromul carcinoid – o afecțiune rară care apare la aproximativ 10% dintre persoanele cu o tumoare carcinoidă, adică cu un tip neobișnuit de cancer care începe de obicei în tractul digestiv, dar se poate răspândi în alte părți ale corpului, inclusiv în ficat, pancreas și plămâni;
cancerul tiroidian – ce poate schimba comportamentul glandei tiroide, care poate afecta producția de hormoni și poate provoca înroșirea feței; carcinomul tiroidian medular reprezintă doar 4% din cancerele tiroidiene;
scarlatina, o erupție roșie pe tot corpul care apare împreună cu infecția cu streptococ;
tiroida hiperactivă sau hipertiroidismul, dacă remarci totodată, umflături la nivelul gâtului, anxietate și iritabilitate, schimbări de dispoziție, dificultăți de somn, oboseală;
pielonefrita, adică o infecție a tractului urinar și a rinichilor;
durerile de cap de tip cluster (eng. cluster headaches), adică un tip de cefalee severă care tinde să reapară pe o perioadă de câteva săptămâni și în care durerea este de obicei, limitată la o parte a capului;
febra galbenă, ce reprezintă o infecție virală care este răspândită de țânțarii infectați;
hiperreflexia autonomă, este o afecțiune catalogată drept o urgență medicală, prin care sistemul nervos reacționează excesiv la stimulii externi, un simptom este înroșirea pielii;
sindromul Cushing, unde există niveluri ridicate ale cortizolului, hormonul stresului, în organism;
supradozajul cu niacină cunoscută și sub denumirea de acid nicotinic sau vitamina B3 – un supradozaj de acest fel poate provoca roșeață; acest lucru se poate întâmpla cu medicamente care scad colesterolul, ce conțin niacină;
menopauza, dacă ai de asemenea, și simptome precum: bufeuri, transpirații nocturne, uscăciune vaginală, dispoziție scăzută și libidou redus;
sindromul de activare a celulelor mastocitare (MCAS), ce reprezintă o afecțiune care poate declanșa simptome de anafilaxie, cum ar fi urticarie, piele roșie și dificultăți de respirație. Mastocitele fac parte din sistemul imunitar, iar MCAS apare atunci când organismul eliberează prea multe substanțe din interiorul acestor celule, în momente nepotrivite;
feocromocitomul și paragangliomul (PPGL), adică tumori neuroendocrine ale medulosuprarenalei (celulelor cromafine);
transpiraţia, dacă transpirii excesiv, în special la axile, mâini, picioare, față și inghinal;
arsurile solare;
tumorile pancreatice neuroendocrine (PNET), acestea sunt neoplasme neuroendocrine rare din celulele pluripotente ale pancreasului, cu o incidență de 1 la 100 000 persoane pe an.

În plus, unele medicamente pot determina înroșirea pielii cum ar fi unele antibiotice, vasodilatatoare, nitrați, tamoxifen. În acest sens, verifică efectele secundare ale oricărui medicament pe care îl iei, pentru a vedea dacă roșeața este unul dintre ele.

De asemenea, înroșirea pielii poate să fie cauzată și de alți factori precum:

căldura – când temperatura corpului devine prea fierbinte, se declanșează lărgirea vaselor de sânge pentru a produce răcorirea, iar acest răspuns poate provoca o piele roșie;
exercițiile fizice, activitatea fizică intensivă sau schimbările bruște de temperatură;
extenuarea de la caldură sau insolația, dacă pielea înroșită apare cu alte simptome, cum ar fi dificultăți de respirație, epuizare sau confuzie;
consumul de alcoolul, care crește tensiunea arterială și determină extinderea vaselor de sânge.

Cum prevenim și tratăm înroșirea pielii

Tratamentul înroșirii pielii depinde de cauza principală și de severitatea simptomelor. Înainte de a începe un tratament, este important să identifici motivul înroșirii pielii. Dacă înroșirea pielii este persistentă, severă sau însoțită de alte simptome, este recomandat să consulți un medic sau un dermatolog pentru un diagnostic adecvat și un plan de tratament personalizat.

Însă, poți preveni aceste episoade, care nu sunt legate de o afecțiune de bază, dacă:

eviți factorii declanșatori, spre exemplu: anumite produse cosmetice, detergenți, alimente sau factori de mediu;
alegi produse de curățare și îngrijire a pielii fără parfumuri sau ingrediente agresive, care pot agrava înroșirea pielii;
limitezi consumul de alcool;
limitezi aportul de niacină (vitamina B3);
eviți alimentele picante și băuturile fierbinți;
eviți expunerea exagerată la lumina solară, aplici întotdeauna cremă cu protecție solară cu factor mare de protecție (SPF);
eviți frigul sau căldura extremă;
consumi îndeajuns de multe lichide pentru a preveni supraîncălzirea corpului și deshidratarea;
îți folosești abilitățile pentru a-ți regla emoțiile care pot declanșa roșeața pielii;
înveți tehnici de relaxare, cum ar fi exercițiile de respirație, mindfulness și meditația, pentru un management sănătos al stresului.
În cazul în care ești la menopauză și te confrunți cu bufeuri de căldură, poți discuta cu medicul curant despre suplimentele alimentare care conțin acizi grași EPA (acid eicosapentaenoic) și DHA (acid docosahexaenoic) din ulei de pește de mare adâncime, care previn afecțiunile cutanate, Omega 7 din ulei de cătină, care stimulează producția de colagen și regenerarea celulară, Omega 6 din limba-mielului și Omega 9 din ulei de măsline, care are proprietăți antiinflamatoare.

De asemenea, consultă medicul de familie, dacă:

înroșirea pielii îți afectează viața de zi cu zi;
devine din ce în ce mai frecventă sau se înrăutățește;
nu pare să aibă legătură cu bufeurile, exercițiile fizice sau răspunsurile emoționale;
apare alături de alte simptome inexplicabile, cum ar fi diaree sau palpitații cardiace (tahicardie);
consideri că roșeața ta ar putea fi cauzată de o afecțiune sau de administrarea unui anumit medicament, astfel medicul îți poate recomanda un medicament alternativ.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI: „Flushing in (Neuro)endocrinology”, autori: Fady Hannah-Shmouni, Constantine A. Stratakis and Christian A. Koch - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5161029/
NHS: „Blushing”, https://www.nhs.uk/conditions/blushing/
„Intrapersonal and interpersonal concomitants of facial blushing during everyday social encounters”, Rot, M. A. H., Moskowitz, D. S., & de Jong, P. J. - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4334548/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...