De ce am pielea iritată după duș?

Pentru unii oameni, senzația plăcută de după duș, de curat și frumos mirositor, aduce cu sine un efect secundar inconfortabil: mâncărime obositoare și persistentă, leziuni roșii și senzația de piele care “strânge”. Putem vorbi despre diagnosticul de pielea sensibilă, alergii la produsele de îngrijire și cosmeticele folosite, dar și de pielea extrem de deshidratată - sau xerosis cutis. 

Cauzele pielii iritate și uscate

Xerosis cutis

„Xerozis cutis” înseamnă pur și simplu că pielea este prea uscată. Simptomele neplăcute pot apărea și după un duș mai îndelungat, dar mai degrabă după o baie în cadă. Pielea uscată poate apărea din cauza unui deficit hormonal, precum în cazul afecțiunilor tiroidiene, sau prin scăderea nivelurilor de estrogen sau testosteron.

Prin înmuierea pielii în apa fierbinte pentru perioade îndelungate de timp, pielea de la suprafață și straturile imediat următoare se pot dezlipi, prin dezechilibrul creat la nivelul barierei lipidice protectoare, iritând pielea deshidratată și generând pruritul intens (mâncărimea) și înroșirea în zonele cele mai uscate.  

Mâncărimea poate apărea mai ales pe spate, coapse sau pe picioare, deoarece acele părți ale corpului au un contact mai mare  cu apa.

Sensibilitate la săpun

Este posibil ca săpunul pe care îl folosiți să vă usuce pielea pe măsură ce o curăță. Un săpun dur nu generează întotdeauna o erupție vizbilă, dar poate lăsa o mâncărime durabilă după terminarea dușului. Nu este vorba neapărat de o alergie, ci o sensibilizare la anumite substanțe, prezente chiar și în produsele bio. Neclătirea perfectă, cu apă din belșug și neîndepărtarea tuturor  reziduurilor din gelul de duș sau săpun de pe piele pot fi, de asemenea, o sursă de mâncărime și disconfort.

Reacție alergică după duș

Urticaria colinergică este cauzată de fibrele nervoase din glandele sudoripare și pielea reacționează la căldură și transpirație atunci când temperatura corpului crește. Aceste reacții alergice pot apărea și când faceți un duș fierbinte sau o baie.

Reacție la detergentul sau balsamul de rufe

Produsele de rufe parfumate ar putea duce și la mâncărimi după duș, mai ales dacă o persoană folosește balsam parfumat pentru prosoape. Prosoapele ar putea transfera pielii unele dintre parfumurile din detergent sau din balsam, care pot duce la mâncărime și iritații dacă o persoană are alergie sau sensibilitate la aceasta.

Persoanele cu piele sensibilă sau mâncărime ar trebui să evite utilizarea produselor de rufe care conțin parfum sau coloranți pentru prosoape sau haine.

Pruritul acvagenic

Afecțiunea mai rară, denumită “alergie la apă”, determină ca terminațiile nervoase ale pielii să fie activate de prezența apei. Drept urmare, apare pruritul după duș sau baie. Această afecțiune este rară și, dacă o aveți, probabil că o știți deja.

Pruritul acvagen provoacă mâncărime imensă după orice contact cu apa, inclusiv spălarea mâinilor și intrarea în piscină. Patogenia exactă a pruritului acvagen este necunoscută. Studiile farmacologice au arătat că pruritul acvagenic este asociat cu eliberarea locală de acetilcolină în piele, degranularea mastocitelor și concentrații crescute de histamină din sânge, precum și cu o activitate fibrinolitică cutanată crescută, atât înainte, cât și după contactul cu apa. 

S-au încercat diferite modalități terapeutice pentru ameliorarea pruritului. Antihistaminicele sunt pilonul principal al tratamentului. Greaves și colaboratorii au observat că antihistaminicul H1 cu sau fără antihistaminic H2 a fost eficient în această tulburare. Hioscina topică s-a dovedit, de asemenea, eficientă în ameliorarea pruritului. Wolf și colab. au raportat că bicarbonatul de sodiu adăugat în apa de baie poate fi de asemenea util. Koh și colab. au raportat că fototerapia UVB împreună cu terapia PUVA au fost eficiente în această afecțiune.

Aspectul psihologic drept cauză în pruritul acvagenic este până acum neexplorat. Vina este o experiență cognitivă sau emoțională care apare atunci când o persoană își dă seama sau crede că a încălcat un standard moral și este responsabilă pentru acea încălcare. Potrivit lui Sigmond Freud, „sentimentul de vinovăție se face auzit zgomotos în conștiință, rezultând diverse forme de auto-pedepsire, „masochismul moral””. Pruritul acvagenic ar putea fi manifestarea somatică a tulburării depresive care s-a îmbunătățit odată cu tratamentul.

Tratamentul mâncărimii după duș

Dacă mâncărimea este persistentă după duș, vă recomandăm să luați în considerare utilizarea următoarelor  remedii și precauții ca tratament. Mai jos sunt câteva modalități prin care puteți preveni mâncărimea sau să o tratați:

-  Hidratează-ți pielea cât este încă umedă. Aplicarea cremei hidratante în timp ce pielea este încă umedă ajută la reținerea apei în stratul protector al pielii. Optează pentru o cremă hidratantă hipoalergenică, fără parfum. Luați în considerare utilizarea unui produs „fără ulei” dacă aveți o piele predispusă la acnee. Pentru un beneficiu suplimentar de răcire și ameliorare a senzației de disconfort, păstrați crema hidratantă în frigider înainte de a o aplica.

-  Schimbați gelul de dus. Dacă aveți un prurit recurent, fără erupție cutanată după duș, poate că este timpul să schimbați săpunurile. Căutați un gel de duș sau spumant de baie cu ingrediente hipoalergenice. S-a constatat că gelul de duș hipoalergen, fară parfum sau alcool și cu efect hidratant, are un efect pozitiv asupra reducerii simptomelor pielii uscate. Căutați produse hipoalergenice sau cele special concepute pentru persoanele cu eczeme și piele sensibilă. De asemenea, evitați produsele spumante  sau detergenți puternici.

-  Schimbați rutina de duș. Dacă faceți dușuri lungi, cu mult abur, este posibil să accentueze deshidratrea. Dacă faceți dușuri mai scurte, care nu sunt prea fierbinți, ci din contră, mai degrabă călduțe, pielea va fi mai sănătoasă și mâncărimea redusă.

-  Încercați un agent de răcire după duș. Academia Americană de Dermatologi recomandă utilizarea loțiunii cu mentol sau calamină la locul de mâncărime și iritare. Se pot utiliza creme anti-mâncărime care conțin acid lactic pentru a calma mâncărimea pielii uscate și pentru a ajuta la legarea umezelii din piele. Clorhidratul de pramoxină este un alt ingredient promițător care a demonstrat că scade mâncărimea cauzată de pielea uscată. Rețineți, cremele fără prescripție medicală concepute pentru a calma simptomele mâncărimii cauzate de inflamații, cum ar fi corticosteroizii topici, nu funcționează de obicei pentru a aborda mâncărimea cauzată de pielea doar uscată.

-  Luați în considerare uleiurile esențiale ca parte a rutinei de duș. Puteți folosi uleiuri esențiale pentru a preveni sau trata mâncărimea. Diluați orice ulei esențial pe care îl alegeți. Uleiul trebuie diluat cu un ulei purtător, cum ar fi uleiul de migdale dulci sau jojoba, înainte de a fi aplicat pe pielea iritată. Menta, mușețelul, arborele de ceai și mușcata au toate potențiale beneficii.

-  Bea mai multă apă. A fi deshidratat poate duce la o piele care se simte uscată. În general, asigurați-vă că beți  opt căni de apă (sau mai mult!) în fiecare zi pentru a vă hidrata corect corpul. Când corpul dumneavoastră este deshidratat, producția de histamină crește, ceea ce face ca organismul să aibă aceleași simptome declanșatoare precum alergiile sezoniere. Consumul de apă va ajuta la prevenirea producției mai mari de histamină și la ameliorarea simptomelor alergice.

-  Evitați dușul de mai multe ori pe zi: mai multe dușuri înseamnă mai multe șanse de a dezlipi uleiurile naturale ale pielii. Dacă este posibil, limitați dușul la o dată pe zi, mai ales în sezonul rece și maxim de două ori pe zi, dacă ați fost la sală sau ați traspirat din alte motive. Copiii, mai ales cei care se confruntă cu dermatită atopică, pot face duș mai puțin frecvent decât adulții, aproximativ de două ori pe săptămână, potrivit Academiei Americane de Dermatologie. Trebuie  spălate însă zilnic picioarele, zonele axilare și inghinale și mâinile imediat ce vin acasă și înainte de fiecare masă principală sau înainte de a manca ceva.

-  Evitați băile lungi și fierbinți: din același motiv ca evitarea dușurilor lungi și fierbinți, evitați să faceți băi lungi și fierbinți. De asemenea, atunci când faceți o baie, luați în considerare adăugarea de fulgi de ovăz coloidali sau uleiuri de baie pentru a ajuta la hidratarea pielii.

-  Nu zgâriați pielea: zgârierea pielii o poate irita și răni și poate agrava mâncărimea. Evitați să folosiți lufe sau bureți duri, produși de scrub sau exfolianti mecanic- acestea pot irita pielea în același mod că zgârierea.

-  Uscați ușor pielea: nu frecați pielea cu prosoape, deoarece aceasta poate provoca iritații și îndepărtează uleiurile naturale ale pielii.

-  Nu aplicați cantități mari de săpunuri sau produse de curățare pentru spumare: agenții de spumare pot agrava disconfortul și nu sunt mereu necesare pentru curățarea eficientă a pielii.

-  Utilizați un umidificator de cameră.  Acest lucru poate fi util în special în climatul uscat sau pe parcursul lunilor de iarnă. Umiditatea scăzută poate exacerba pielea uscată.

 Evitați parfumurile din detergentul de rufe și balsamul: aceste ingrediente pot pătrunde în fibra prosoapelor și a îmbrăcăminții și pot provoca mâncărimea după duș.

-  Evitați utilizarea produselor care conțin retinoizi: retinoizii reglează creșterea celulelor epiteliale, dar pot fi iritante și pot agrava pielea uscată. Retinoizii includ retinol, adapalen și tretinoin. Cu excepția cazului în care medicul le-a prescris, oamenii ar trebui să evite utilizarea retinoizilor.

-  Evitați sau limitați produsele care conțin alfa-hidroxiacizi (AHA), ingredient care exfoliază intens și pot provoca arsuri sau mâncărimi pe pielea uscată sau sensibilă.

Mâncărimea după duș nu este neobișnuită. Din fericire, schimbările simple în rutina de duș pot rezolva, de obicei, problemele care stau la baza senzației de mâncărime. Cu toate acestea, dacă simptomele de mâncărime nu scad în decurs de o oră sau două după duș sau dacă simțiți mâncărimea în mod constant, consultați un medic dermatolog. 

 

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Prevalence and Clinical Characteristics of Aquagenic Pruritus among Medical and Pharmacy Students în Lomé (Togo) j.N, Teclessou, K.Kombate, A.Akakpo, 2020
AQUAGENIC PRURITUS: BENEATH WATER “LIES”, Shanuga Sekar, C R Srinivas, S.Jacob, 2011
Greaves MW, Black AK, Eady RA, Coutts A. Aquagenic pruritus. Br Med J (Clin Res Ed) 2008;282:10.[PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0