Înghețată sau gelato? Care sunt diferențele și care este mai sănătoasă?
1. Cum au apărut înghețata și gelato?
2. Care sunt diferențele dintre înghețată și gelato?
a. Compoziție și procesul de preparare
b. Textură și temperatura de servire
c. Nutrienți înghețată versus gelato
3. Care este mai sănătoasă: înghețata sau gelato?
4. Cine nu ar trebui să consume înghețată și gelato?
Înghețata și gelato sunt două deserturi îndrăgite la nivel global, fiecare cu caracteristici distincte care reflectă origini culturale și metode de preparare unice. Acest articol explorează diferențele dintre ele, inclusiv aspectele nutritive și implicațiile asupra sănătății.
1. Cum au apărut înghețata și gelato?
Originile înghețatei se regăsesc în China antică, unde versiuni timpurii erau făcute din lapte, orez și zăpadă, devenind populare în America până în secolul al XVIII-lea ca un desert cremós. Gelato, cuvânt italian pentru „înghețată", a apărut în timpul Renașterii italiene ca un desert luxos, datorită progreselor în tehnicile de înghețare.
2. Care sunt diferențele dintre înghețată și gelato?
a. Compoziție și procesul de preparare
Diferențele de bază între înghețată și gelato rezidă în compoziție și procesul de preparare. Înghețata conține o proporție mai mare de smântână, având un conținut minim legal de 10% grăsime din lapte în Australia.
Procesul de preparare accentuează aceste diferențe: înghețata este bătută la viteze înalte, incorporând până la 50% aer, ceea ce creează o textură ușoară și pufoasă. Gelato este bătut mai lent, cu doar 25-30% aer, rezultând o consistență densă și cremoasă.
b. Textură și temperatura de servire
Textura este influențată direct de preparare: înghețata, cu conținutul său ridicat de aer, este mai aerisită, în timp ce gelato, cu mai puțin aer, are o textură mai densă. Gelato este servit la o temperatură ușor mai ridicată, între -12 la -9°C, comparativ cu înghețata, servită la14 la -12°C. Această diferență permite aromelor din gelato să fie mai pronunțate, deoarece limba este mai puțin amorțită de frig.
c. Nutrienți înghețată versus gelato
Ambele deserturi sunt bogate în zahăr și calorii, recomandate pentru consum ocazional. Profilurile lor nutritive diferă ușor. Când vine vorba de nutriție, atât înghețata, cât și gelato sunt delicii bogate în zahăr și calorii, fiind cel mai bine savurate ocazional. Cu toate acestea, profilurile lor nutriționale diferă datorită compoziției ingredientelor și metodelor de preparare.
Înghețata conține de obicei cel puțin 10% grăsime din lapte, având adesea 14-17% sau chiar mai mult, în timp ce gelato are un conținut de grăsime mai scăzut, variind între 4-9%. Această diferență în conținutul de grăsime influențează direct numărul de calorii: o porție de ½ ceașcă (78g) de înghețată de vanilie conține aproximativ 210 calorii, în timp ce aceeași porție de gelato (88g) variază între 160 și 218 calorii, în funcție de marcă și rețetă.
Ambele deserturi sunt bogate în zahăr, înghețata conținând aproximativ 16 grame de zahăr pe ½ ceașcă, iar gelato având ușor mai mult, între 17-18 grame, în funcție de aromă.
În ceea ce privește alți nutrienți, atât înghețata, cât și gelato oferă cantități modeste de proteine și calciu. O porție de ½ ceașcă furnizează aproximativ 2-3 grame de proteine, reprezentând circa 5% din necesarul zilnic pentru adulți, și între 65-103 mg de calciu, echivalentul a 7-10% din necesarul zilnic.
Niciunul dintre aceste deserturi nu este o sursă semnificativă de fibre, vitamine sau alte minerale esențiale, ceea ce le clasifică drept „mâncare ocazională” mai degrabă decât componente regulate ale unei diete echilibrate.
În plus, tipurile de grăsimi din aceste deserturi merită atenție. Înghețata, datorită conținutului mai mare de smântână, conține mai multe grăsimi saturate, care pot contribui la creșterea colesterolului dacă sunt consumate în exces. Gelato, cu un conținut mai mare de lapte, are mai puține grăsimi saturate, dar poate include mai mult zahăr pentru a compensa textura cremoasă.
Unele mărci de înghețată, în special cele de tip francez, pot include gălbenușuri, ceea ce crește conținutul de grăsimi și colesterol, în timp ce gelato rareori conține ouă, reducând astfel aceste valori. Totuși, variațiile între mărci și arome pot fi semnificative, iar verificarea etichetelor nutriționale este esențială pentru a înțelege conținutul exact.
Din punct de vedere al indicelui glicemic, ambele deserturi au un impact similar asupra glicemiei din cauza conținutului ridicat de zahăr, ceea ce le face mai puțin potrivite pentru persoanele cu diabet sau cele care trebuie să își monitorizeze nivelul de zahăr din sânge. De asemenea, ambele pot conține emulsifianți, cum ar fi carboximetilceluloza și polisorbat-80, care stabilizează textura, dar care au fost asociate cu posibile efecte asupra sănătății intestinale, deși dovezile la oameni sunt limitate.
De exemplu, studiile preclinice la animale sugerează că acești emulsifianți pot perturba microbiomul intestinal și pot crește riscul de colită, dar cercetările la oameni sunt încă neconcludente.
Un alt aspect de luat în considerare este conținutul de sodiu, care este de obicei scăzut în ambele deserturi, cu aproximativ 50-54 mg pe porție de ½ ceașcă, reprezentând o cantitate neglijabilă din necesarul zilnic.
În plus, aromele pot influența semnificativ profilul nutrițional. De exemplu, aromele de fructe, cum ar fi lămâia sau zmeura, tind să aibă mai puține calorii (de exemplu, gelato de lămâie poate avea doar 85 de calorii pe 100g), în timp ce aromele bogate, cum ar fi ciocolata sau caramelul, pot avea un conținut caloric mai mare (până la 212 calorii pe 100g pentru gelato de ciocolată-caramel). Prin urmare, alegerea aromelor și verificarea etichetelor nutriționale sunt esențiale pentru a face alegeri informate.
În concluzie, deși gelato poate părea mai sănătos datorită conținutului mai scăzut de grăsimi și calorii, diferențele nutriționale generale sunt minime, iar ambele ar trebui consumate cu moderație ca delicii ocazionale. Alegerea între ele depinde mai mult de preferințele personale în ceea ce privește textura și intensitatea aromelor decât de aspecte semnificative de sănătate.
3. Care este mai sănătoasă: înghețata sau gelato?
Determinarea sănătății relative este complexă, deoarece diferențele sunt minime. Gelato, cu conținutul său mai scăzut de grăsime, poate fi preferat de cei care monitorizează grăsimile, dar zahărul mai mare poate compensa acest avantaj.
Ambele sunt bogate în calorii și sărace în nutrienți, nefiind considerate alimente sănătoase. Un studiu a sugerat beneficii potențiale ale consumului de înghețată, cum ar fi riscul mai scăzut de boli cronice, dar cercetătorii au atribuit acest lucru anumitor factori, precum evitarea înghețatei de către persoane cu probleme de sănătate. Această descoperire este controversată și nu se aplică direct pentru gelato, evidențiind complexitatea cercetării nutritive.
De altfel, ambele deserturi conțin adesea emulsifianți, cum ar fi carboximetilceluloza și polisorbat-80, care stabilizează textura, dar pot ridica îngrijorări privind siguranța pentru sănătate.
De exemplu, studiile preclinice efectuate pe animale au arătat că emulgatorii precum carboximetilceluloza pot perturba microbiota intestinală și pot crește riscul de colită1. Studiile observaționale efectuate pe oameni au asociat, de asemenea, consumul de emulgatori cu riscuri mai mari de probleme gastrointestinale, deși dovezile cauzale directe la oameni rămân limitate.Un alt studiu a evidențiat faptul că emulgatorii pot afecta sănătatea intestinală prin modificarea compoziției microbiotei și a expresiei genelor, ceea ce poate duce la inflamații. Întrucât atât înghețata, cât și gelato conțin în mod obișnuit acești aditivi, niciuna nu este scutită de aceste potențiale preocupări.
Sfaturi practice
Pentru a savura aceste deserturi responsabil, se recomandă:
- Controlul porțiilor, limitându-vă la jumătate de ceașcă pentru a gestiona caloriile și zahărul.
- Verificarea etichetelor pentru conținutul de grăsimi, zahăr și calorii, deoarece variază între mărci și arome.
- Alege înțelept: gelato pentru reducerea grăsimilor.
- Moderația este crucială, așa că ar trebui consumate ocazional, nu ca alimente de bază zilnice.
- Optează pentru versiuni cu conținut scăzut de zahăr sau grăsimi.
4. Cine nu ar trebui să consume înghețată și gelato?
Deși atât înghețata, cât și gelato sunt deserturi delicioase, anumite persoane ar trebui să fie prudente sau să le evite cu totul. Persoanele cu intoleranță la lactoză ar trebui să evite aceste deserturi, deoarece nu au lactaza necesară pentru a digera produsele lactate, ceea ce poate duce la probleme de stomac precum sindromul intestinului iritabil.
Cei care își monitorizează greutatea ar trebui să fie atenți la conținutul ridicat de calorii și zahăr; de exemplu, o porție tipică de înghețată vanilată conține 16 grame de zahăr și 210 de calorii, în timp ce gelato conține 17 grame de zahăr și 160 de calorii, deși aceste valori pot varia în funcție de marcă și aromă.
Persoanele cu risc crescut de colesterol „rău” ar trebui să limiteze consumul, deoarece aceste deserturi pot contribui la creșterea nivelului de colesterol din cauza conținutului de grăsimi. În plus, cei cu afecțiuni agravate de consumul ridicat de zahăr, cum ar fi bolile de inimă, diabetul și afecțiunile vezicii biliare, ar trebui să fie prudenți din cauza conținutului semnificativ de zahăr (12-24 de grame la 65 de grame). Mai mult, persoanele predispozate la inflamații ale gâtului ar trebui să evite consumul acestor preparate reci în zilele calde, deoarece poate provoca dureri și inflamații la gât.
Înghețata și gelato sunt delicatese distincte, cu diferențe în grăsimi, textură și preparare, dar niciuna nu este intrinsec mai sănătoasă. Ambele conțin emulsifianți cu riscuri potențiale pentru sănătatea intestinală, deși cercetările sunt limitate. Alegerea depinde de preferințe și moderație, cu atenție la conținutul nutritiv pentru a savura aceste deserturi fără a pune în pericol sănătatea.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1. Studiul „Direct impact of commonly used dietary emulsifiers on human gut microbiota”, Microbiome. 2021 Mar 22, autori: Sabrine Naimi, Emilie Viennois, Andrew T Gewirtz, Benoit Chassaing
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33752754/
University of South Australia - What’s the difference between gelato and ice cream? Is one healthier?
https://www.unisa.edu.au/unisanews/2024/december/whats-the-difference-between-gelato-and-ice-cream-is-one-healthier/
Te-ar mai putea interesa și...
