Ce este veganismul și ce mănâncă veganii?
Pentru unele persoane, veganismul este doar un stil alimentar, în timp ce pentru alții este un stil de viață, implicând grija pentru planetă și pentru animale.
Ce este veganismul?
Societatea Vegană definește veganismul, în sensul cel mai complet, ca fiind: „Un mod de viață care încearcă să excludă, pe cât este posibil și practic, toate formele de exploatare și cruzime față de animale pentru hrană, îmbrăcăminte sau orice alt scop.” Acest lucru înseamnă că veganii evită să poarte haine și accesorii de lână sau piele, să mănânce ouă, să consume lapte sau carne, să mănânce pește și să folosească animalele pentru muncă (de exemplu, animalele utilizate pentru muncile câmpului) sau în scopuri de divertisment (cum ar fi călăria).
Veganii evită, deci, exploatarea animalelor în orice scop, compasiunea fiind motivul principal pentru care mulți aleg un stil de viață vegan. De la accesorii și îmbrăcăminte până la articole de machiaj și baie, elemente de origine animală și produse testate pe animale se găsesc în mai multe locuri decât te-ai putea putea aștepta. În zilele noastre, însă, există alternative accesibile și ușor de găsit pentru aproape orice, încât, cu puțină documentare, poți fi un vegan ca la carte.
Însă o persoană poate fi și doar parțial vegană dacă acest concept include numai alimentația fără produse animale, dar nu și restul aspectelor vieții (de exemplu, persoana nu consumă produse animale, dar poartă haine de lână și pantofi de piele).
Ce mănâncă veganii?
O dietă vegană este foarte diversă și cuprinde tot felul de fructe, legume, nuci, cereale, semințe, leguminoase - toate acestea putând fi preparate în combinații interminabile care asigură lipsa de plictiseală în bucătărie. De la paste și pizza la plăcinte și prăjituri delicioase, aproape toate felurile preferate pot fi adaptate pentru o dietă vegană.
De altfel, unele feluri de mâncare cu răspândire largă și iubite de mulți oameni (cum ar fi ciorba de legume cu borș, salata de vinete, fasolea bătută, pastele cu sos de roșii sau cartofii prăjiți, cu murături) sunt deja vegane. În plus, există producători care fabrică produse vegetale asemănătoare celor de origine animală, cum ar fi salamurile, cârnații și pateurile vegetale, laptele de orez etc, acestea putând fi incluse în alimentație ca înlocuitori (de exemplu, cu varză călită poți consuma cârnați vegetali).
Pentru o stare bună de sănătate, e necesar ca veganii să consume cu preponderență alimente integrale (fructe, legume, leguminoase, pâine integrală, nuci etc.) și cu moderație înlocuitori de carne sau de lactate (crenvurști vegani, tofu, pateuri etc.). De asemenea, e foarte important ca etichetele acestor produse să fie citite cu atenție și să se evite produsele vegane care conțin aditivi nocivi sau suspecți.
De ce devin unii oameni vegani?
Oamenii aleg în general să evite produsele de origine animală având unul sau mai multe dintre următoarele motive:
Etica
Veganii etici cred cu tărie că toate creaturile au dreptul la viață și la libertate. Prin urmare, ei se opun uciderii ființelor conștiente doar pentru a li se consuma carnea, a li se bea laptele sau a li se purta pielea - mai ales pentru că, în prezent, sunt disponibile alternative satisfăcătoare pentru toate acestea.
Veganii etici se opun, de asemenea, stresului psihologic și fizic pe care animalele îl suportă ca urmare a practicilor agricole moderne (de exemplu, cuștile în care trăiesc înghesuite toată viața lor multe animale). Mai mult, mulți vegani se pronunță împotriva practicilor industriei agricole, cum ar fi măcinarea de vii a puilor de sex masculin de către industria ouălor sau suprahrănirea forțată a rațelor și a gâștelor pentru piața pateului „foie gras”.
Sănătatea
Unii oameni aleg veganismul pentru potențialele sale efecte asupra sănătății sau pentru că suferă deja de anumite boli ale căror simptome pot fi atenuate printr-o dietă vegană.
De exemplu, dietele pe bază de vegetale pot reduce riscul de boli de inimă, diabet de tip 2¹, cancer și deces prematur. Scăderea aportului de produse de origine animală poate reduce, de asemenea, riscul de boală Alzheimer sau de moarte prin cancer.
Sunt și persoane care aleg veganismul pentru a evita efectele secundare asociate cu antibioticele și hormonii utilizați în creșterea industrială a animalelor. Nu în ultimul rând, studiile asociază în mod constant dietele vegane bine alcătuite cu o greutate corporală mai mică.
Mediul înconjurator
Oamenii pot alege să evite produsele de origine animală și din cauza impactului asupra mediului pe care îl are creșterea animalelor. Un raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) din 2010 a susținut că aceste produse animale necesită în general mai multe resurse și provoacă emisii mai mari de gaze cu efect de seră decât opțiunile pe bază de plante.
De exemplu, agricultura animală contribuie la 65% dintre emisiile globale de oxid de azot, 35-40% dintre emisiile de metan și 9% dintre emisiile de dioxid de carbon. Aceste substanțe chimice sunt considerate cele trei gaze principale cu efect de seră implicate în schimbările climatice.
În plus, agricultura animală tinde să fie un proces bazat intensiv pe consumul de apă². De exemplu, sunt necesare între 1.700 și 19.550 de litri de apă pentru a produce 0,5 kg de carne de vită, adică de până la 43 de ori mai multă apă decât este necesară pentru a produce aceeași cantitate de cereale.
Creșterea animalelor pe scară industrială poate duce, de asemenea, la defrișări masive atunci când zonele împădurite sunt arse pentru a crea în locul lor terenuri cultivate sau pășuni. Se consideră că această distrugere a habitatelor contribuie la dispariția multor specii de animale.
Ce spun specialiștii despre veganism?
Recomandarea specialiștilor este ca, dacă o persoană se gândește să devină vegană, din diverse motive, să se documenteze mai întâi despre ce, cum și cât trebuie să mănânce, pentru a obține nutrimentele necesare unei vieți sănătoase. Unele nutrimente esențiale fie nu se găsesc decât în produsele animale (cum ar fi vitamina B12 și vitamina D) și atunci acestea trebuie luate de vegani din suplimentele alimentare, fie se găsesc în foarte puține produse vegetale - cum ar fi acizii grași Omega 3 DHA ȘI EPA, care pot fi obținuți din suplimentele cu ulei de alge. Dacă dieta vegană este una bine documentată, poate avea, conform cercetărilor, beneficii semnificative pentru sănătate.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
The Vegan Society - Definition of veganism
https://www.vegansociety.com/go-vegan/definition-veganism
Pub Med - Vegetarian and vegan diets in type 2 diabetes management
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19386029/
1. Studiul „Vegetarian and vegan diets in type 2 diabetes management”, apărut în Nutr Rev. 2009 May;67(5):255-63. doi: 10.1111/j.1753-4887.2009.00198.x, autori: Neal D Barnard et al.
Oxford Academic - Water Resources: Agricultural and Environmental Issues
https://academic.oup.com/bioscience/article/54/10/909/230205
2. Studiul „Water Resources: Agricultural and Environmental Issues”, apărut în BioScience, Volume 54, Issue 10, October 2004, Pages 909–918, https://doi.org/10.1641/0006-3568(2004)054[0909:WRAAEI]2.0.CO;2, autori: David Pimentel et al.
Te-ar mai putea interesa și...