Alimente care previn durerile de cap

Durere de cap poate fi declansata, dar si gestionata de o serie de alimente pe care le consumam. Intrucat fie ca este vorba de cefalee, fie de o migrena, acest simptom afecteaza calitatea vietii pacientului puternic. De aceea cercetatorii au demarat o serie de studii pentru a putea identifica posibile cauze si a ajuta pacientii sa gestioneze si din punct de vedere al dietei, declansarea unei dureri de cap. de altfel, o parte din concluziile studiilor constau in faptul ca la majoritatea oamenilor, o dietă sănătoasă care să includă alimente proaspete, inclusiv fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, poate ajuta la prevenirea migrenelor. 

Unele alimente pot declanșa dureri de cap, în timp ce altele pot provoca dureri de cap atunci cand renunatm la ele, cum ar fi de, exemplu, cofeina.

La naumiti pacineti cu afectiuni sistemice- preum boala celiaca,  sau la cei cu răspunsuri imunologice specifice la alimente, cum ar fi cei pozitivi pentru anticorpi IgG unele  ingrediente pot declanșa cefalee.

Prin urmare, identificarea factorilor declanșatori dietetici poate fi o provocare individuala iar Jurnalele alimentare și testele serologice specifice au fost utilizate pentru a identifica factorii declanșatori la pacienți. Deoarece factorii genetici joacă, de asemenea, un rolsunt de asemenea, importanti și unii indivizi sunt mai susceptibili la efectele diferitelor alimente sau băuturi, stabilirea profilului pacienților ar putea fi utilă pentru a subdiviza populația eterogenă de migrene.

Dacă factorii declanșatori dietetici pot fi identificați cu precizie și într-o manieră imparțială, evitarea acelor factori declanșatori ar preveni, în consecință, migrena la persoanele afectate. Aceasta este baza strategiilor de dietă de eliminare, dar par să existe constatări controversate în literatură.

În plus, a apărut in discutie rolul probioticelor în modificarea microbiotei intestinale la pacienții cu migrenă.

Unele studii care utilizează strategii alimentare pentru migrenă au luat în considerare efectele dietei asupra altor simptome ale migrenei (de exemplu, sensibilitatea la lumină, zgomot și mirosuri, greață și vărsături, deranjarea stomacului, pierderea poftei de mâncare, oboseală și amețeli) și nu asupra durerii de cap în sine.

Există o legătură între dietă și migrenă?

Migrena este considerata ca  a treia cea mai frecventă  afecțiune neurologică din lume. Migrena se referă la un grup de tulburări primare de cefalee marcate de episoade recurente de cefalee unilaterală.  In randul femeilor, migrena este clasată drept a doua cea mai mare cauză de dizabilitate la nivel mondial și prima în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani.

În general, incidența migrenei este de trei ori mai mare în rândul femeilor decât al bărbaților, deși frecvența și severitatea atacurilor variază în timpul pubertății, ciclului menstrual, sarcinii, perioadei postpartum și menopauzei. Hormonii reproductivi sunt în mod clar o influență cheie în susceptibilitatea femeilor la migrenă. O scădere a nivelului plasmatic de estrogen poate declanșa atacuri de migrenă fără aură, în timp ce nivelurile mai ridicate de estrogen par a fi protectoare.

Exista si anumiti pacineti la care prevalenta crecsuta a migrenei poate determina gestionarea dietei pentru a gestiona crizele, cum ar fi pacientii cu epilepsie sau alte boli neurologice.  Legăturile fiziopatologice dintre durerile de cap (inclusiv migrenă) și epilepsie, de exemplu, sunt complexe și nu au fost încă pe deplin elucidate. Diagnosticul corect și tratamentul adecvat al durerilor de cap la persoanele cu epilepsie sunt esențiale, deoarece durerile de cap pot contribui substanțial la povara bolii, intrucat prevalența migrenei pe parcursul vieții este cu 52% mai mare la persoanele cu epilepsie decât la persoanele fără epilepsie.

Simptome migrenă

Cefaleea migrenoasă este adesea descrisă ca durere pulsatorie moderată până la severă. Migrena poate apărea cu sau fără simptome anterioare (denumite aura) și este adesea însoțită de greață și sensibilitate crescută la lumină.  Episoadele de migrenă sunt diferite de durerile de cap obișnuite. Acestea tind să dureze mai mult, să fie mai dureroase și să aibă mai multe efecte fizice, inclusiv:

•    greață sau vărsături;
•    probleme de vedere- cum ar fi vederea incetosata
•    sensibilitate extremă la lumini, fotosensibilitate, dar si la mirosuri și sunete mai puternice
•    furnicături și amorțeală în mâini și picioare.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Durerea cauzată de migrenă poate fi localizată pe o parte a capului sau pe ambele. Unii oameni experimentează migrena cu aură, un semn de avertizare că urmează un atac migrenos. Migrena cu aură poate însemna: 

  • tulburări de vedere, de auz, senzoriale, motorii, gustative;
  • slăbiciuni musculare;
  • furnicături în corp;
  • dificultate de a vorbi clar sau de a găsi cuvintele potrivite (afazie tranzitorie)
  • necesitatea de a te aseza, intinde sau de a adormi

Factori de risc  pentru migrenă

Orice persoană de orice vârstă se poate confrunta cu migrenă, chiar și copiii. Anumiți factori te pot face mai predispus:

•    vârsta –cel mai des apar la persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani;
•    sexul – aproximativ 3 din 4 persoane cu dureri sunt femeile si se pare ca exista o cauza hormonala
•    genetica – aproximativ 90% dintre persoanele care au migrenă au antecedente familiale 

Cauze migrenă

Anumiți factori pot declanșa dureri de cap, deși nu toate persoanele reacţionează la fel la factorii declanșatori. 

Declanșatorii potențiali includ:

•    stresul și anxietatea;
•    modificările hormonale;
•    anumite medicamente sau utilizarea excesivă a medicamentelor, inclusiv contraceptive hormonale, steroizi și analgezice pe bază de prescripție medicală;
•    calitatea slabă a somnului sau o tulburare de somn, cum ar fi insomnie, apnee în somn;
•    schimbări ale vremii.

Unele studii indică faptul că alimentele în sine ar putea să nu fie problema. În schimb, pofta de mâncare și foamea pot fi adevărata cauză pentru declansarea durerilor de cap. Când oamenilor le este foame din cauza scăderii zahărului din sânge, până când mănâncă ceva, este prea târziu, iar atacul migrenos poate să apară deja.

Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege dacă adevăratul vinovat este foamea, mâncarea sau o combinație a acestora. Un alt posibil vinovat ar putea fi temperatura alimentelor. Mâncarea sau băutura prea caldă sau prea rece poate declanșa dureri de cap.

Alimente recomandate în migrenă

Anumite alimente și băuturi pot ajuta la prevenirea atacurilor de migrenă. Schimbările în obiceiurile alimentare ajută și ele, cum ar fi limitarea sodiului și a grăsimilor sau încercarea unei dietă cu glicemie scăzută. Se pare ca dieta ideala ar fi cea de tip mediteranean, bogata in acizi grasi omega 3, zarzavaturi, salate, fructe, ulei de masline.

Fundația Națională pentru Cefalee sugerează, de asemenea, să optezi pentru o dietă cu conținut scăzut de tiramină. 

Evitarea alimentelor procesate este în general un sfat bun pentru toată lumea, deși este greu să le eviți în totalitate. Dacă descoperi că aditivii, precum arome artificiale, îndulcitori sau conservanți sunt declanșatorii pentru migrenă, încearcă să îi eviți în cea mai mare.

Anumite alimente conțin cantități mari de minerale, vitamine și acizi grași care pot ajuta la prevenirea migrenei. Iată ce poți adăuga în dieta ta!

Alimente bogate în magneziu

Cercetările1 efectuate în principal pe femele albe indică faptul că magneziul poate oferi ameliorarea migrenei. Alimentele bogate în magneziu includ verdeața cu frunze, avocado și ton.

Acizi grași omega-3

Cercetările2 indică faptul că creșterea acizilor grași omega-3 poate ajuta persoanele cu migrenă. Alimentele bogate în acizi grași omega-3 includ pește precum macroul și somonul și semințele și leguminoasele. Persoanele care au urmat o dietă bogată în acizi grași omega-3, mai ales în timp ce și-au redus aportul de grăsimi omega-6, au raportat dureri de cap mai scurte și mai puțin severe în comparație cu cei care au urmat o dietă de tip fast food. 

In cadrul studiului publicat in Britisj Journal of Medicine, Dietary omega 3 fatty acids for migraine Ramsden și colegii au emis ipoteza că dietele cu acizi grași omega 3 mai mari ar crește acidul 17-hidroxidocosahexaenoic seric (17-HDHA), un derivat antinociceptiv, și ar reduce dizabilitatea asociată durerilor de cap, măsurată prin testul de impact al durerii de cap cu șase articole (HIT-6). În acest studiu controlat randomizat, 182 de participanți au fost repartizați la una dintre cele trei diete. Dieta de control a inclus niveluri tipice de acizi grași omega 3 și omega 6. Ambele diete intervenționale au crescut aportul de acizi grași omega 3. Unul a păstrat aportul de acid linoleic omega 6 la fel ca în dieta de control, iar celălalt a scăzut simultan aportul de acid linoleic.

Ambele diete intervenționale au crescut nivelurile de 17-HDHA în comparație cu dieta de control, dar scorurile HIT-6 nu au fost statistic semnificativ diferite de grupul de control. Frecvența durerilor de cap a scăzut semnificativ statistic în ambele grupuri de intervenție. Dieta bogată în omega 3 a fost asociată cu o reducere cu două zile cu dureri de cap pe lună, iar grupul cu o dietă cu omega 3 bogată și cu o dietă scăzută în omega 6 a înregistrat o reducere cu patru zile cu dureri de cap pe lună. Participanții din grupurile de intervenție au raportat, de asemenea, dureri de cap mai scurte și mai puțin severe în comparație cu cei din grupul de control.

Alimente ketogenice

S-ar putea să nu fie pentru toată lumea, dar un studiu3 arată că dieta keto poate ajuta la reducerea atacurilor de migrenă. Aceasta înseamnă să consumi alimente sărace în carbohidrați și bogate în grăsimi, cum ar fi fructele de mare, legumele fără amidon și ouăle. Fii atent, totuși: unele alimente ketogenice pot declanșa atacuri de migrenă. Discută întotdeauna cu medicul tău sau cu un dietetician înainte de a începe o dietă keto, deoarece există riscuri.

Este mai puțin probabil ca alimentele proaspete să conțină conservanți, cum ar fi glutamatul monosodic (MSG) considerat a fi un trigger pentru cefalee si migrena la unele persoane.De altfel, mai multi conservanți pot declanșa migrene la unele persoane.

Pâine, cereale și cereale

Alimentele de consumat pentru a preveni migrena:

•    majoritatea cerealelor integrale, cu excepția celor care conțin nuci, fructe uscate sau aspartam;
•    covrigi simplu sau cu semințe de susan;
•    majoritatea covrigeilor simpli 
•    biscuiți fără arome, cum ar fi biscuiți sărați.
•    pâine albă, grâu, secară.

Carne, nuci și semințe

Alimente de consumat, precum:

•    carne proaspătă de vită, pui, pește, miel, porc, curcan sau vițel;
•    semințe de mac;
•    semințe de dovleac;
•    semințe de susan;
•    semințe de floarea soarelui 

Legume și fructe

Alimente de consumat, cum ar fi:

•    fructe proaspete;
•    legume proaspete care includ ardeii, dovleceii, cartofii proaspeți, morcovii și conopida.

Alte recomandări pentru prevenirea migrenelor

Consumul mai multor mese mici pe parcursul zilei poate ajuta, de asemenea, la menținerea nivelului constant de zahăr din sânge și la prevenirea senzației de foame, intrucat variatia glicemiei si implicit a secretiei de insulina, ar putea declanșa migrenă la unele persoane.

O abordare nutritivă a dietei poate ajuta și la menținerea unei greutăți sănătoase. Potrivit Fundației Americane pentru Migrene, excesul de greutate poate face migrenele mai probabile sau poate agrava simptomele acestora.

Exista si o cauza indirecta- spondiloza cervicala si orice forma de artroza pot fi mai pronuntate la pacinetii supraponderali, ducand si la afcetarea circulatiei vertebrobazilare si la declansarea unui atac migrenos.

Care este legătura dintre cofeină și migrenă?

In ceea ce priveste cafeaua, cofeina si atacurile de migrena, corelatiile pot fi destul de confuze. li s-au dedicat multe studii. De exemplu, in 17 studii malizate,  consumul cofeinei s-a dovedit a fi un declanșator al migrenei la un procent mic de participanți (cuprinzând între 2% și 30%), în timp ce toate studiile care au vizat tratamentul migrenei au constatat că cofeina este sigură și eficientă în tratamentul migrenei acute,  mai ales în combinație cu alte analgezice. La ora actuala, nu există dovezi suficiente pentru a recomanda încetarea consumului de cofeina  pacienților cu migrenă, dar trebuie subliniat că abuzul de cofeină poate duce la cronicizarea acesteiai, iar abandonarea bruscă a consumului  poate declanșa atacuri de migrenă.

Pacienții de migrenă trebuie să fie conștienți de cantitatea de cofeină pe care o consumă și să nu depășească 200 mg zilnic. Dacă doresc să continue să bea băuturi cu cofeină, ar trebui să-și păstreze doza zilnică cât mai consistentă pentru a evita durerea de cap de sevraj. Si Fundația Americană pentru Migrene recomandă persoanelor care suferă de migrenă să-și limiteze aportul zilnic de cofeină la 200 de mg. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că consumul regulat de peste 100 mg de cofeină pe zi este un factor de risc pentru durerile de cap. 

Pe de alta parte, asa cum precizam,  cofeina este o substanță utilizata pentru tratarea migrenelor, in compozitii analgezice eliberate fără prescripție medicală.

Dacă vrei să reduci senzația de greață în timpul unui atac de migrenă, alimente precum pâinea albă, biscuiții sărați, perele si ghimbirul ar putea să te ajute.

Rolul probioticelor in gestionarea migrenei

Recent, conceptul de axa intestin-creier, care explică o relație bidirecțională între sistemul gastrointestinal și sistemul nervos central a apărut în mai multe domenii medicale. S-a propus că dialogul între intestin și creier poate avea un impact asupra mai multor tulburări neurologice și comportamentale.

Modularea microbiotei intestinale a fost, în consecință, propusă pentru a trata sau a preveni aceste tulburări. Dovezile din literatura de specialitate au demonstrat că aplicarea probioticelor ar putea fi utilă pentru unele tulburări neurologice, cum ar fi boala Parkinson.

S-a propus ipoteza că, datorită permeabilității intestinale crescute, substanțele proinflamatorii pot ajunge în sistemul trigeminovascular și pot declanșa atacuri asemănătoare migrenei. Această teorie este în concordanță cu descoperirile anterioare care demonstrează că există o legătură între migrenă și diferite boli inflamatorii, inclusiv alergii și astm. În general, factori multipli, cum ar fi mediatorii inflamatori (IL-1β, IL-6, IL-8 și TNF-α), profilul microbiotei intestinale, monoaminele (de exemplu, serotonina, dopamina și norepinefrina), hormonii de stres și elemente,  joaca un rol.

Modificarea microbiotei intestinale de către probiotice a demonstrat efecte benefice, iar anumite probiotice - în principal tulpini de lactobacili și bifidobacterii - s-ar putea dovedi utile pentru creșterea integrității barierei epiteliale intestinale. Mecanismele care stau la baza efectelor potențiale ale probioticelor în tulburările neurologice nu sunt bine înțelese, dar s-au propus a fi multidimensionale, având ca rezultat menținerea integrității, permeabilității și funcției barierei intestinale.

 În general, dovezile sugerează că modificările microbiotei intestinale bazate pe modificări ale dietei și, eventual, reducerea inflamației pot avea un impact semnificativ asupra migrenei. S-a propus, de asemenea, că migrena poate fi îmbunătățită prin abordări dietetice cu efecte benefice asupra microbiotei intestinale și asupra axei intestin-creier, inclusiv consumul adecvat de fibre, dietă cu indice glicemic scăzut, suplimentarea cu vitamina D și grăsimi omega-3. acizi, dietă vegană cu conținut scăzut de grăsimi, dietă fără gluten, probiotice și diete de slăbire. Acestea din urmă se bazează pe studii care au demonstrat o asociere între obezitate și migrenă și îmbunătățiri clinice după pierderea în greutate  De exemplu, Verrotti et al.au evaluat adolescenții obezi înainte și după un program care implică dietă, activitate fizică și terapie comportamentală. Ei au observat o scădere a greutății, IMC, circumferința taliei, frecvența și intensitatea atacurilor de migrenă, utilizarea medicamentelor analgezice și scorul MIDAS (Migraine Disability Assessment).


 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1.Studiul "MAGraine: Magnesium compared to conventional therapy for treatment of migraines.", publicat în The American journal of emergency medicine 39 (2021): 28-33, autori: Kandil, Manar, et al.
2.Studiul "Long-chain omega-3 fatty acids and headache in the US population.", publicat în Prostaglandins, Leukotrienes and Essential Fatty Acids 135 (2018): 47-53, autori: Sanders, A. E., S. R. Shaikh, and G. D. Slade.
3.Studiul "Diet and headache: part 2." , publicat în Headache: The Journal of Head and Face Pain 56.9 (2016): 1553-1562, autori: Martin, Vincent T., and Brinder Vij.

4. Hormonal influences in migraine — interactions of oestrogen, oxytocin and CGRP, 2020, Diana N. Krause,  Karin Warfvinge,  Kristian Agmund Haanes &  Lars Edvinsso

5. Dietary omega 3 fatty acids for migraine, Ramsden &co,  BMJ 2021; 374 doi: https://doi.org/10.1136/bmj.n1535 (Published 01 July 2021)Cite this as: BMJ 2021;374:n1535

6. Migraine and Diet, 2020, Parisa Gazerani


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0