Cum îți afectează solarul pielea
Rezumat: Solarul este prezentat adesea ca o metodă rapidă de a obține un bronz uniform, însă realitatea medicală este mult mai puțin prietenoasă decât promite marketingul. Expunerea la solar înseamnă expunere la radiații ultraviolete artificiale, iar acestea afectează pielea pe termen scurt și lung, de la uscăciune, arsuri și pete pigmentare până la îmbătrânire prematură și creșterea riscului de cancer de piele. Chiar dacă multe persoane folosesc cremă pentru bronzat sau cred că un bronz de bază le protejează, bronzul nu este un semn de sănătate. Dacă cineva își dorește culoare, variantele fără UV sunt mai puțin periculoase.
1. Ce este, de fapt, solarul și de ce nu oferă un bronz „sănătos”?
2. Cum afectează solarul pielea pe termen scurt?
3. Cum afectează solarul pielea pe termen lung?
a. Efecte solar: riduri, pete și pierderea elasticității
b. Efecte solar: creșterea riscului de cancer de piele
c. Mituri frecvente despre solar, bronz și cremă pentru bronzat
3. De ce bronzul nu este sănătos nici când nu vine din solar?
4. Ce variante de bronz sunt mai puțin periculoase?
a. Variantă de bronz: autobronzantul cu DHA
b. Variantă de bronz: spray tan și produsele cosmetice bronzante
Ce este, de fapt, solarul și de ce nu oferă un bronz „sănătos”?
Solarul funcționează prin expunerea pielii la radiații ultraviolete artificiale, adică exact tipul de radiație care poate produce leziuni la nivelul ADN-ului celular. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) explică limpede că folosirea solar expune utilizatorii la niveluri ridicate de raze UV, iar în timp această expunere poate duce la cancere de piele, cataractă și chiar cancere oculare. În același timp, un bronz nu indică sănătate, ci răspunsul pielii la agresiunea UV, prin producerea de melanină după ce radiația a pătruns în straturile ei. Asta înseamnă că bronzul obținut la solar nu este o protecție, ci dovada că pielea a fost deja stresată.
Multe persoane cred că solarul ar fi mai „controlat” decât statul la soare și, prin urmare, mai sigur pentru pielea lor, însă marile organizații medicale spun contrariul. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului din cadrul OMS a clasificat dispozitivele de bronzare care emit UV drept „carcinogene pentru oameni”, adică în aceeași categorie în care intră expuneri despre care știm clar că provoacă cancer. Academia Americană de Dermatologie merge în aceeași direcție și se opune folosirii aparatelor de bronzare în scop cosmetic. Cu alte cuvinte, din punct de vedere medical, solarul nu este o metodă sigură de a obține bronz, ci o formă de expunere cancerigenă la UV.
Cum afectează solarul pielea pe termen scurt?
Primele efecte ale expunerii la solar pot părea minore, ceea ce explică de ce multe persoane continuă să îl folosească. Pielea poate deveni mai uscată, mai sensibilă, mai iritată și uneori roșie, iar dacă doza de UV este mare poate apărea chiar o arsură veritabilă.
Protejarea pielii de radiațiile UV este esențială tocmai fiindcă expunerea excesivă dăunează pielii și ochilor, iar mesajul general al ghidurilor de sănătate publică este că pielea plătește repede prețul bronzului, chiar înainte să apară problemele mai grave. Pentru cineva care folosește frecvent solarul, senzația de piele „bronzată și frumoasă” poate ascunde, de fapt, o piele deshidratată și inflamată.
Pe lângă roșeață și uscăciune, pielea poate dezvolta mai repede pigmentări inegale, adică pete maronii sau un aspect neuniform, în special la persoanele care alternează solarul cu expunerea la soare. De asemenea, unele persoane observă că pielea devine mai reactivă la produse cosmetice sau la proceduri estetice după ședințe repetate de solar. Asta se întâmplă pentru că bariera cutanată este agresată, iar pielea nu mai reacționează la fel de bine ca înainte. Chiar dacă o cremă pentru bronzat este adesea folosită pentru a intensifica nuanța, ea nu anulează efectul radiației UV asupra pielii.
Cum afectează solarul pielea pe termen lung?
Dacă pe termen scurt vorbim despre piele iritată sau arsă, pe termen lung discuția devine mult mai serioasă, fiindcă solarul accelerează îmbătrânirea cutanată. Lumina ultravioletă provenită atât de la soare, cât și de la paturile de bronzat poate provoca riduri și îmbătrânire prematură a pielii. Asta înseamnă că, în timp, pielea expusă frecvent la solar devine mai aspră, mai puțin elastică, cu linii fine care apar mai devreme, cu pete și cu un aspect general mai îmbătrânit decât ar fi avut în mod natural. Pe scurt, bronzul obținut rapid poate costa pielea ani întregi de aspect sănătos.
Efecte solar: riduri, pete și pierderea elasticității
Când pielea este expusă repetat la UV, fibrele de colagen și elastină sunt afectate treptat. Rezultatul nu se vede întotdeauna imediat, ceea ce face solarul și mai înșelător. La început primești un bronz uniform, apoi apar liniile fine, zonele cu aspect pergamentos, porii mai vizibili și petele pigmentare care îmbătrânesc optic fața, gâtul și decolteul. Acest proces este cunoscut drept fotoîmbătrânire, iar solarul contribuie la el la fel cum o face și expunerea excesivă la soare. De aceea, cine caută bronz în mod constant ajunge adesea, paradoxal, la o piele care arată mai puțin sănătoasă și mai puțin tânără.
Efecte solar: creșterea riscului de cancer de piele
Cea mai importantă problemă rămâne însă riscul oncologic. Supraexpunerea la raze UV provoacă majoritatea cazurilor de melanom, cea mai periculoasă formă de cancer de piele, iar pentru reducerea riscului este recomandat să eviți bronzul la solar. Un rezumat de date al Academiei Americane de Dermatologie arată că folosirea paturilor de bronzat înainte de vârsta de 20 de ani poate crește riscul de melanom cu 47%, iar riscul crește cu fiecare utilizare.
Mituri frecvente despre solar, bronz și cremă pentru bronzat
Unul dintre cele mai persistente mituri este ideea că solarul te ajută să faci un „bronz de bază” care apoi te protejează în vacanță. Sursele medicale resping această idee. Un bronz nu este un scut sănătos, ci semnul că pielea a reacționat la agresiunea ultravioletă. Pe scurt, nu există o modalitate sigură sau sănătoasă de a obține bronz prin UV. Așadar, chiar dacă cineva folosește solarul înainte de mare „ca să nu se ardă”, pielea lui nu devine sănătoasă, ci intră deja în vacanță cu leziuni UV acumulate.
Alt mit este că o cremă pentru bronzat folosită în solar ar proteja pielea suficient. În realitate, multe astfel de produse sunt comercializate pentru intensificarea bronzului, nu pentru protecția eficientă împotriva radiației. Dacă un produs nu are filtre de protecție clar menționate și etichetate corespunzător, el nu trebuie tratat ca o cremă de fotoprotecție. Autobronzantele și bronzerele pot sau nu să ofere protecție solară, iar numai cele care conțin și ingrediente de protecție solară etichetate cu SPF pot oferi o anumită protecție. Pe scurt, o cremă pentru bronzat și o cremă cu SPF nu sunt același lucru.
De ce bronzul nu este sănătos nici când nu vine din solar?
Este important să spunem și un lucru care ajută la o înțelegere corectă a subiectului: bronzul, în sine, nu este un semn că pielea este mai sănătoasă. Când pielea se bronzează, ea răspunde la radiația UV prin producerea crescută de melanină. Asta înseamnă că bronzul este mai degrabă o reacție de apărare la o agresiune, nu o dovadă de „vitalitate”. Din acest motiv, organizațiile de sănătate publică repetă ideea că nu există un bronz UV sănătos, indiferent dacă vine de la soare sau de la solar. Pentru pielea ta, diferența dintre cele două ține mai mult de context și doză, nu de absența riscului.
Ce variante de bronz sunt mai puțin periculoase?
Dacă cineva își dorește totuși un aspect bronzat, cele mai puțin periculoase variante sunt cele fără ultraviolete, adică produse de tip autobronzant, loțiuni colorante, spray tan sau produse cosmetice bronzante care colorează pielea fără a o expune la UV. Se recomandă, pentru cei care vor să pară bronzați, folosirea unui produs de tip self-tanner, cu mențiunea importantă că trebuie continuată și folosirea protecției solare. Mai puțin periculoase nu înseamnă că aceste variante sunt perfecte, dar diferența față de solar este reală.
Variantă de bronz: autobronzantul cu DHA
Cea mai cunoscută substanță din produsele autobronzante este dihidroxiacetona, prescurtată DHA. O revizuire despre siguranța DHA explică faptul că aceasta acționează la nivelul stratului cornos și oferă culoare fără expunere la UV, ceea ce o face o alternativă utilă pentru persoanele care vor bronz fără solar. În același timp, autorii subliniază că sunt necesare în continuare date suplimentare privind siguranța în anumite condiții de utilizare.
Variantă de bronz: spray tan și produsele cosmetice bronzante
Spray tan-ul și produsele bronzante de machiaj pot fi opțiuni și mai flexibile pentru cine vrea culoare temporară. Avantajul este că pielea nu primește radiații UV, deci nu vorbim despre același tip de agresiune pe care îl produce solarul. Limitarea este că efectul este cosmetic și temporar, iar în cazul pulverizării trebuie evitat contactul cu ochii, buzele, nasul și inhalarea produsului, tocmai din motive de siguranță.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Solarul este mai sigur decât statul la soare?
Răspuns: Nu. Solarul expune pielea la radiații UV artificiale și este asociat cu risc crescut de cancer de piele și îmbătrânire prematură.
Întrebare: O cremă pentru bronzat mă protejează în solar?
Răspuns: Nu neapărat. O cremă pentru bronzat nu este automat o cremă cu protecție solară, iar doar produsele etichetate clar cu SPF pot oferi protecție.
Întrebare: Bronzul de bază îmi protejează pielea în vacanță?
Răspuns: Nu. Bronzul este un semn de afectare UV a pielii, nu o garanție de protecție sănătoasă.
Întrebare: Care este varianta mai puțin periculoasă dacă vreau să par bronzată?
Răspuns: Autobronzantul, spray tan-ul și produsele cosmetice bronzante fără UV sunt mai puțin periculoase decât solarul, pentru că nu expun pielea la radiații ultraviolete.
Întrebare: Autobronzantul ține loc de cremă cu SPF?
Răspuns: Nu. Chiar dacă dă culoare pielii, autobronzantul nu înlocuiește protecția solară.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Younger age at melanoma diagnosis: a survey study of indoor tanning use
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0190962226004159
Studiul „Younger age at melanoma diagnosis: a survey study of indoor tanning use”, apărut în Journal of the American Academy of Dermatology, Available online 20 March 2026, https://doi.org/10.1016/j.jaad.2026.03.039, autori: Meghan Mahoney et al.
Science Advances - Molecular effects of indoor tanning
https://www.science.org/doi/10.1126/sciadv.ady4878
Studiul „Molecular effects of indoor tanning”, apărut în Science Advances, 12 Dec 2025, Vol 11, Issue 50, DOI: 10.1126/sciadv.ady4878, autori: Pedram Gerami et al.
Te-ar mai putea interesa și...
