Fumatorii au risc crescut de boala arteriala periferica

Potrivit unor cercetări, în Marea Britanie, nouă din zece oameni care dezvoltă boala arterială periferică sunt fumători activi sau au fumat în trecut. În plus, mulți dintre acești pacienți prezintă forme ale bolii caracteristice doar fumătorilor. Însă aceste statistici alarmante având în centru fumatul nu sunt valabile doar pentru Marea Britanie, ci sunt confirmate de studii realizate în întreaga lume.

Cercetătorii susțin cu tărie că renunțarea la fumat este cea mai eficientă metodă de reducere a riscului de boala arterială periferică, uneori la fel sau chiar mai eficientă decât schimbarea alimentației sau introducerea sportului în programul zilnic. Important de știut în această privință este că atenționările privesc și fumătorii pasivi, cei care lucrează în medii în care se fumează mult (restaurante, baruri) sau cei care petrec mult timp în preajma fumătorilor.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

De ce este fumatul atât de periculos pentru sănătatea sistemului cardiovascular?

Fumatul este periculos pentru toate organele, iar cele care sunt parte a sistemului cardiovascular nu fac excepție. Inhalarea substanțelor nocive conținute de țigări provoacă, printre altele, acumularea de depozite de grăsime pe pereții arterelor. Aceste acumulări îngroașă arterele și îngrădesc aportul de sânge către extremități, în special către mușchii picioarelor. Complicațiile grave implică tromboza și pot duce chiar la amputarea membrului afectat.

O altă problemă gravă este că foarte multe persoane trăiesc cu boala arterială periferică fără să știe că o au, deci fără un diagnostic din partea specialistului. Acești oameni ignoră simptomele care, uneori, nu sunt foarte evidente, și ajung de urgență la spital în situații critice, cu infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Recomandarea medicilor este că toate persoanele care fumează, cele care au fumat în trecut sau cele care petrec mai multe ore pe zi în fum de țigară să se adreseze unui specialist pentru investigații și analize periodice, chiar dacă nu prezintă simptome evidente de boală arterială periferică.

Ce e bine de reținut despre relația dintre fumat și boala arterială periferică?

Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru boala arterială periferică (numită și arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare). Acest viciu crește riscul de boală arterială periferică de mai multe ori și este un factor de risc mult mai influent pentru arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare decât pentru boala arterială coronariană.

Există mai multe mecanisme patofiziologice care sunt responsabile pentru prevalența aterosclerozei în rândul fumătorilor. Aceste mecanisme includ: anomaliile funcției endoteliale (endoteliul este un țesut format din celule endoteliale care căptușește interiorul inimii, vaselor de sânge etc.), metabolismul lipoproteinelor, coagularea și funcția plachetelor sanguine (numite și trombocite).

Cum poate fumatul să ducă la boala arterială periferică?

Fumatul cauzează inflamația care duce la formarea plăcii ateromatoase. Placa este un material precum ceara, alcătuită din colesterol și din alte particule, care se poate depune pe pereții arterelor. Când există prea multă placă ateromatoasă, arterele se îngustează și reduc fluxul de sânge. Acest lucru crește apoi riscul de boală arterială periferică și de formare a cheagurilor de sânge. Totodată, fumatul agravează și alți factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială și hipercolesterolemia. Acestea sunt afecțiuni care te pot predispune și mai mult la o boală arterială.

Renunțarea la fumat nu este imposibilă

Renunțarea la fumat scade riscul de morbiditate cardiovasculară și de mortalitate cardiovasculară și poate îmbunătăți capacitatea funcțională în rândul pacienților cu boala arterială periferică, arată descoperirile oamenilor de știință. 

Din fericire, există metode care ajută pacienții să renunțe la țigări, există terapii care încurajează renunțarea la fumat, care includ și consilierea psihologică, înlocuirea nicotinei etc. Așadar, cine dorește cu adevărat să fie mai sănătos, să se bucure de o viață mai lungă și mai sănătoasă, și mai ales de o bătrânețe în care să își păstreze cât mai mult independența, să nu ajungă să depindă de alte persoane pentru activitățile de zi cu zi, are instrumentele necesare pentru a renunța la fumat. Dacă ai boala arterială periferică și fumezi și nu știi cum să faci să te lași, discută cu medicul tău despre cele mai bune metode în cazul tău, care să te sprijine în demersul de a renunța la țigări.

Și fumatul pasiv este la fel de rău

Fie că ai sau nu deja boala arterială periferică, renunțarea la a sta în fum de țigară pe cât posibil este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poți face pentru sănătatea ta și cea a arterelor tale. Este foarte greu să eviți fumul de țigară dacă ai în casă, în familie, fumători, dar le poți cere acestora să nu mai fumeze în preajma ta.

Cum se tratează boala arterială periferică?

Tratamentul bolii arteriale periferice depinde de severitatea simptomelor și de stadiul bolii. În general, obiectivele tratamentului includ reducerea simptomelor, încetinirea progresiei bolii și scăderea riscului de complicații, precum atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale. Iată câteva modalități comune de tratament pentru boala arterială periferică:

Schimbări în stilul de viață

Cum am discutat, fumatul este un factor de risc major pentru boala arterială periferică, iar renunțarea la acest obicei poate îmbunătăți circulația sângelui. De asemenea, exercițiile fizice regulate pot îmbunătăți circulația sângelui și pot reduce simptomele bolii. Un program de mișcare ar trebui stabilit în colaborare cu medicul curant.

Medicamente

Antiagregantele plachetare, deci medicamente precum acid acetilsalicilic sau clopidogrel, pot ajuta la prevenirea formării cheagurilor de sânge. De asemenea, statinele și alte clase de medicamente pot ajuta la menținerea nivelurilor de colesterol în limite normale.

Controlul glicemiei

Pentru persoanele cu diabet, menținerea unei glicemii stabile este esențială pentru gestionarea bolii arteriale periferice și prevenirea complicațiilor. Este recomandat ca acești pacienți să își monitorizeze nivelurile de zahăr din sânge acasă folosind un glucometru și să respecte programările pentru testarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c). Acest test oferă o imagine a nivelului mediu de glucoză din sânge pe o perioadă de aproximativ 2-3 luni. Este un indicator util al controlului glicemic pe termen lung și este adesea folosit pentru a evalua eficacitatea tratamentului și pentru a stabili obiective de control glicemic.

Intervenții chirurgicale sau alte proceduri

În unele situații, ca tratament pentru boala arterială periferică se poate indica angioplastie cu balon (un cateter cu un balon la capăt este introdus în artera afectată și este umflat pentru a deschide artera îngustată), stent vascular (un mic tub metalic numit stent poate fi plasat în arteră pentru a menține deschiderea și a preveni îngustarea ulterioară) sau by-pass vascular (în cazurile severe, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a crea o cale de ocolire în jurului zonei afectate a arterei).

Program de reabilitare cardiacă

Acesta poate implica exerciții supravegheate și educație medicală pentru a ajuta pacientul cu gestionarea simptomelor și îmbunătățirea stării de sănătate generală. Programul este condus de profesioniști medicali specializați, precum medici cardiologi, asistenți medicali și kinetoterapeuți, care supraveghează și monitorizează progresul pacienților. 

Programul include un plan de exerciții fizice personalizat, adaptat capacităților și nevoilor individuale ale pacientului - exercițiile sunt supravegheate și monitorizate pentru a asigura siguranța și eficacitatea acestora. De asemenea, pacienții primesc informații și sfaturi despre modificările stilului de viață pentru a deveni mai sănătos: gestionarea stresului, alimentație hrănitoare, renunțarea la fumat și controlul factorilor de risc cardiovascular.

Ce poți să faci să te lași de fumat mai ușor, dacă ai fumat mulți ani?

Renunțarea la fumat poate fi o provocare, mai ales pentru cei care au fumat mulți ani, însă este un pas important pentru îmbunătățirea sănătății și prelungirea duratei de viață. Dacă ai decis că vrei să fii mai sănătos, să te poți bucura și spre bătrânețe de jocul cu nepoții și de alte activități care îți fac plăcere, iată ce poți lua în calcul:

  • Ia o hotărâre fermă de a renunța la fumat, găsind propriile elemente care să te motiveze, și stabilește o dată exactă pentru acest lucru. Planificarea și stabilirea unui obiectiv clar îți pot oferi un cadru și o direcție pentru a-l urma.
  • Vorbește cu prietenii, familia, colegii de muncă despre planurile tale de a renunța la fumat și cere-le sprijinul. De asemenea, participarea la grupuri de suport sau căutarea unui ajutor profesional, cum ar fi un consiler pentru renunțarea la fumat sau medicul de familie, poate fi, de asemenea, de mare ajutor.
  • Identifică situațiile sau activitățile care te determină să fumezi și încearcă să le eviți sau să le schimbi. De exemplu, dacă obișnuiești să fumezi după masă, înlocuiește acest obicei cu o altă activitate, precum plimbările scurte sau o discuție la telefon cu o persoană dragă.
  • Găsește modalități să faci față stresului și tensiunii fără să recurgi la fumat. Exercițiile de respirație, yoga, drumețiile sau alte activități relaxante îți pot fi de mare ajutor în gestionarea stresului și a anxietății. 

Renunțarea la fumat poate fi extrem de dificilă și este posibil să întâmpini recăderi. E bine să accepți că acestea fac parte din proces și să rămâi concentrat pe obiectivele tale pe termen lung. 

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Peripheral Arterial Disease (PAD)
https://www.cdc.gov/heartdisease/PAD.htm
NCBI - Smoking and the Pathophysiology of Peripheral Artery Disease
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8429807/
Studiul „Smoking and the Pathophysiology of Peripheral Artery Disease”, apărut în Front Cardiovasc Med. 2021; 8: 704106. Published online 2021 Aug 27. doi: 10.3389/fcvm.2021.704106, autori: Weiming Wang et al.

 

 

 


 

 

 

Te-ar mai putea interesa și...

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

 

 

CELE MAI CITITE

 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0