Tratamentul chirurgical in angina pectorala

1. Ești predispus la boli de inimă? 
2. Când este necesară o intervenție chirurgicală în caz de angină pectorală?
3. Tratamente chirurgicale în caz de angină pectorală
   a. Tratament chirurgical angină pectorală: angioplastia
   b. Tratament chirurgical angină pectorală: ce trebuie să știi despre montarea stentului?
   c. Tratament chirurgical angină pectorală: ce trebuie să știi despre operația de bypass coronarian?
4. Cum se poate preveni angina pectorală?

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ
 

Multe persoane suferă de boli de inimă și diverse afecțiuni cardiovasculare, iar în unele cazuri este nevoie de operație. Angina pectorală este o durere sau disconfort toracic cauzat de reducerea fluxului de sânge către mușchiul inimii, de obicei din cauza bolii coronariene. Apare ca o senzație de presiune, strângere sau arsură în piept, care poate iradia spre brațe, gât, maxilar sau spate.

Simptomele sunt adesea declanșate de efort fizic, stres emoțional sau temperaturi extreme și se calmează la repaus sau cu nitroglicerină. Angina este un semn de avertizare al riscului cardiovascular. Diagnosticul implică teste precum electrocardiograma, iar tratamentul include medicamente, modificări ale stilului de viață și, uneori, intervenții chirugicale.

Tratamentul poate ajuta la stoparea episoadelor de angină pectorală și poate reduce riscul unor eventuale probleme, cum este infarctul miocardic. O intervenție chirurgicală poate fi o opțiune pe care medicul o recomandă, dacă medicamentele nu ajută pacientul cu angină pectorală.

Ești predispus la boli de inimă? 

La fel ca toate organele corpului, inima are nevoie de o aprovizionare constantă cu sânge. Acesta este furnizat de două vase mari de sânge numite artere coronare. În timp, aceste artere se pot îngusta și se pot întări prin acumularea de depozite grase numite plăci. Acest proces este cunoscut sub numele de ateroscleroză. Se spune că persoanele cu ateroscleroză a arterelor coronare au boală coronariană. Riscurile de a dezvolta boală coronariană cresc odată cu vârsta.

De asemenea, este mult mai probabil să fii afectat dacă:

  • Fumezi
  • Ești supraponderal sau obez
  • Ai o dietă bogată în grăsimi

Boala coronariană poate provoca angina pectorală, care este durerea în piept ce apare atunci când aprovizionarea inimii cu sânge bogat în oxigen devine limitată. În timp ce angina pectorală poate fi adesea tratată cu medicamente, angina severă poate necesita o grefă de bypass a arterei coronare, pentru a îmbunătăți aportul de sânge la inimă. Un alt risc asociat cu boala coronariană este posibilitatea ca una dintre plăcile din artera coronariană să se rupă, creând un cheag de sânge. Dacă cheagul de sânge blochează alimentarea cu sânge a inimii, poate declanșa un atac de cord. O grefă de bypass coronarian poate fi recomandată pentru a reduce riscul de a avea un atac de cord.

Când este necesară o intervenție chirurgicală în caz de angină pectorală?

Intervenția chirurgicală poate fi recomandată în cazul în care medicamentele nu ajută și nu țin sub control angina.

Există două tipuri principale de intervenții chirurgicale pentru angină:

1. Operația de bypass coronarian - un segment dintr-un vas de sânge este luat din altă parte a corpului și folosit apoi pentru a redirecționa sângele în jurul unei secțiuni blocate sau îngustate a arterei.

2. Intervenția coronariană percutanată - o secțiune îngustată a arterei afectate este lărgită prin folosirea unui mic tub, numit stent.

Ambele operații sunt la fel de eficiente. Cea mai bună opțiune pentru pacient depinde de circumstanțele afecțiunii acestuia. Dacă o intervenție chirurgicală este recomandată, discuta cu medicul tău sau cu medicul chirurg despre opțiunile pe care le ai. Cel mai probabil va trebui să continui să iei anumite medicamente chiar și după operație.

Tratamente chirurgicale în caz de angină pectorală

Tratament chirurgical angină pectorală: angioplastia

Angioplastia poate fi folosită pentru a trata angina instabilă și angina stabilă care nu se îmbunătățesc cu ajutorul medicației, dietei sănătoase și a exercițiilor fizice moderate. De asemenea, trebuie să știi că angioplastia coronariană este principala alternativă la intervenția de bypass coronarian. Este o operație mai puțin invazivă în care un tub lung, flexibil și gol din plastic numit cateter este introdus printr-un vas de sânge din braț sau din zona inghinală. Vârful cateterului este ghidat sub raze X către arterele care îți  alimentează inima, până la punctul în care a avut loc îngustarea arterei.

Un balon atașat de cateter este apoi umflat pentru a lărgi artera și un mic tub metalic numit stent este adesea folosit pentru a ajuta la menținerea arterei deschise. De obicei, este nevoie de mai puțin timp de recuperare după o angioplastie coronariană decât după o grefă de bypass coronarian, dar există posibilitatea mai mare ca procedura să fie repetată. De asemenea, o angioplastie coronariană poate să nu fie recomandată dacă mai multe artere coronare s-au blocat și s-au îngustat sau dacă structura vaselor de sânge din apropierea inimii este anormală.

Aproximativ în 40% dintre angioplastii, artera ajunge să se îngusteze din nou, spun specialiștii, și din acest motiv stenturile și montarea lor sunt o parte importantă a procedurii de angioplastie.

Tratament chirurgical angină pectorală: ce trebuie să știi despre montarea stentului?

Montarea stentului este o procedură care este folosită pentru a trata angină instabilă și angină stabilă care nu se îmbunătățesc prin medicație, dietă și mișcare. Un stent este un tub mic, asemănător cu o împletitură făcută din metal, care sprijină artera și o menține deschisă. 

Chirurgie in angina pectorala

Există două tipuri de stenturi, cele făcute din metal care acționează că o „schelă" pentru susținerea arterei, și stenturi care sunt acoperite cu medicamente, pentru a împiedică formarea țesutului cicatricial în arteră operată.

Ambele tipuri de stenturi oferă o rezolvare rapidă a problemei de la nivelul inimii, însă statisticile arată că în aproape 20% dintre cazuri, la pacienții care au stenturi metalice (fără să fie acoperite cu substanțe medicamentoase), se formează țesut cicatricial în jurul stentului, iar artera se îngustează din nou. Stenturile acoperite cu substanțe medicamentoase care se eliberează în organism reduc riscul formării de țesut cicatricial la jumătate.

Chiar și așa, pot să apară unele probleme și în cazul acestui tip de stenturi. Cheaguri de sânge se pot forma deasupra stenturilor acoperite cu substanțe medicamentoase. Pentru a preveni formarea cheagurilor, pacientul trebuie să ia medicamente antiplachetare puternice, precum clopidogrelul, plus aspirina, pe o perioada de până la 1 an.

Tratament chirurgical angină pectorală: ce trebuie să știi despre operația de bypass coronarian?

Acei pacienți care suferă de o îngustare severă a principalei artere coronare stângi, care au trei sau mai multe vase de sânge îngustate sau care suferă de diabet zaharat ar putea fi tratați cu ajutorul acestei proceduri chirurgicale.

În cazul bypass-ului coronarian, medicul îndepărtează chirurgical o arteră din partea superioară a corpului sau o venă de la picior și apoi o grefează pe artera blocată, pentru a redirecționa sângele în direcția inimii. Pentru acest lucru, inima este temporar oprită. Respirația și circulația sângelui sunt preluate de aparate speciale pe durata operației.

Operația de bypass este cel mai eficient tratament pentru angină pectorală, spun experții. Majoritatea oamenilor vor trebui să rămână în spital timp de aproximativ 6 până la 8 zile după o operație de bypass coronarian. Ar trebui să mergi la medic pentru monitorizare, de obicei la aproximativ 6 până la 8 săptămâni după operație.

Recuperarea necesită timp și nu toată lumea își revine în același ritm. Peste 90% dintre pacienți observă o îmbunătățire imediată a stării lor. În general, ar trebui să poți sta pe un scaun după o zi, să mergi după 3 zile și să urci și să cobori scările după 5 sau 6 zile. Când te întorci acasă, va trebui să iei lucrurile mai ușor timp de câteva săptămâni.

Ar trebui să îți poți relua majoritatea activităților normale după aproximativ 6 săptămâni, inclusiv munca, șofatul și activitatea sexuală. Dacă serviciul tău implică activitate fizică solicitantă, este posibil să trebuiască să îți iei concediu medical mai mult timp, deoarece efortul intens nu este benefic pentru tine după procedură. 

Majoritatea oamenilor își revin complet în 12 săptămâni după intervenție.

Important!

  • Angioplastia, o procedură minim invazivă, este folosită adeseori pentru a trata angină stabilă. În timpul procedurii de angioplastie, medicul chirurg așază un mic balon în interiorul arterei afectate. Acest balon este umflat pentru a dilata artera, iar apoi un stent (o structura mică de metal) este introdus.
  • Stentul rămâne permanent montat în artera pacientului, pentru a menține arteră deschisă și pentru că sângele să poată circulă către inima.
  • Angioplastia și montarea unui stent sunt opțiuni bune de tratament dacă ai angină instabilă (numită și „preinfarct”) sau dacă medicamentele și modificarea stilului de viață nu au tratat în mod eficient angină stabilă.
  • Operația de bypass coronarian este o opțiune bună de tratament atât pentru angina instabilă, cât și pentru angina stabilă care nu a răspuns la alte tratamente.

Cum se poate preveni angina pectorală?

Prevenirea anginei pectorale implică reducerea factorilor de risc cardiovascular:

  • Adoptă o dietă mediteraneeană, bogată în legume, fructe, pește și ulei de măsline, și săracă în carne roșie,  prăjeli și zahăr, pentru a scădea colesterolul/
  • Fii activ, adună măcar 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână, precum mersul pe jos rapid, pentru a îmbunătăți circulația. 
  • Renunță la fumat (deoarece acesta afectează arterele), reducându-ți astfel riscul de angină cu 50% într-un an. 
  • Controlează tensiunea arterială și diabetul prin medicamente și vizite regulate la medic. 
  • Gestionează stresul prin meditație, plimbări etc. și asigură-te că ai 7-8 ore de somn pe noapte.


Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time. 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
HNS – Angina
https://www.nhs.uk/conditions/angina/
American Heart Association - Heart Procedures and Surgeries
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/treatment-of-a-heart-attack/cardiac-procedures-and-surgeries

 


Te-ar mai putea interesa și...


Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0