Epuizarea vitală poate duce la infarct în cazul bărbaților [studiu]

1. Bărbații care suferă de epuizare vitală au un risc mai mare de infarct
2. Riscul de epuizare este mai mare la bărbații necăsătoriți, divorțați sau văduvi
3. Cum s-ar putea preveni epuizarea vitală?
4. Cum îți scazi riscul de infarct, ca bărbat?
a. Redu riscul de infarct: adoptă o dietă sănătoasă pentru inimă
b. Redu riscul de infarct: fii activ regulat
c. Redu riscul de infarct: renunță la fumat
d. Redu riscul de infarct: controlează tensiunea arterială și colesterolul
e. Redu riscul de infarct: gestionează stresul și somnul
f. Redu riscul de infarct: limitează alcoolul
g. Redu riscul de infarct: menține o greutate sănătoasă

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

Potrivit unor date oferite de Societatea Europeană de Cardiologie, epuizarea vitală poate fi un factor de risc pentru infarct pentru un bărbat, mai ales în cazul celor divorțați sau văduvi.

Bărbații care se confruntă cu epuizarea sunt mai predispuși să aibă un atac de cord, conform cercetărilor prezentate la ESC Acute CardioVascular Care, un congres științific online al Societății Europene de Cardiologie (ESC). Riscul unui infarct miocardic legat de epuizare pare a fi deosebit de pronunțat la bărbații care nu au fost niciodată căsătoriți, precum și la cei divorțați și cei văduvi.

Bărbații care suferă de epuizare vitală au un risc mai mare de infarct

Potrivit cercetătorilor, epuizarea vitală se referă la oboseală excesivă, sentimente de demoralizare și iritabilitate crescută. Se crede că este un răspuns la problemele fără soluție care apar în viața oamenilor, în special atunci când aceștia nu sunt capabili să se adapteze la expunerea prelungită la factorii de stres psihologic.

Studiul prezentat la eveniment, care a folosit date din Proiectul MONICA al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a examinat relația dintre epuizarea vitală și riscul de infarct miocardic la bărbații fără antecedente de boli cardiovasculare. Simptomele epuizării au fost evaluate la momentul inițial folosind Chestionarul de epuizare vitală Maastricht adoptat de protocolul MONICA.

Participanții au fost clasificați în funcție de nivelul lor de epuizare vitală: nici unul, moderat sau ridicat. Aceste persoane au fost urmărite timp de 14 ani pentru a se observa incidența atacului de cord.

În general, două treimi (67%) dintre bărbați au avut epuizare vitală (15% au avut un nivel ridicat și 52% au avut un nivel moderat), în timp ce 33% nu au fost afectați. Aproape trei sferturi (74%) dintre bărbații cu hipertensiune arterială au avut epuizare vitală ridicată (58%) și moderată (16%).

La grupul global de bărbați, cercetătorii au analizat asocierea dintre epuizarea vitală la momentul inițial și riscul de a face un atac de cord. În comparație cu cei fără epuizare vitală, bărbații cu niveluri moderate sau ridicate au avut un risc de 2,7 ori mai mare de atac de cord în termen de cinci ani, un risc mai mare de 2,25 de ori în decurs de 10 ani și un risc crescut de 2,1 în decurs de 14 ani.

Când analiza a fost ajustată în funcție de factorii sociali (educație, ocupație și stare civilă) și de vârstă, influența epuizării vitale asupra riscului de infarct a scăzut, dar a rămas semnificativă statistic. De exemplu, comparativ cu cei fără epuizare vitală, bărbații cu niveluri moderate sau ridicate au fost cu 16% mai predispuși să aibă un infarct miocardic pe parcursul a 14 ani de urmărire, comparativ cu cei fără după ajustarea în funcție de factori sociali și vârstă.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Riscul de epuizare este mai mare la bărbații necăsătoriți, divorțați sau văduvi

În analiza ajustată, riscul unui atac de cord legat de epuizare a fost mai mare la bărbații niciodată căsătoriți, divorțați și văduvi, comparativ cu bărbații căsătoriți - cu raporturi de risc de 3,7, 4,7, respectiv 7,0. Riscul unui atac de cord legat de epuizare a fost de 2,2 ori mai mare la cei cu studii școlare elementare comparativ cu bărbații cu studii universitare. Bărbații de vârstă mijlocie au fost mai afectați decât bărbații mai tineri: comparativ cu tinerii de 24-34 de ani, riscul unui atac de cord legat de epuizare a fost de 3,8 ori mai mare la cei de 45-54 de ani și de 5,9 ori mai mare la categoria 55-64 de ani.

În ceea ce privește influența stării civile asupra relației dintre epuizare și infarct, oamenii de știință consideră că a trăi singur indică un sprijin social mai redus, ceea ce, așa cum s-a dovedit în alte lucrări anterioare, reprezintă un factor de risc independent pentru infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.

Constatările cercetărilor indică un model prin care dezavantajul social se referă la epuizarea vitală, care este asociată cu un risc mai mare de boli de inimă. Relația dintre epuizare și evenimentele cardiovasculare care pun viața în periocl ar trebui luată în considerare la evaluarea riscului cardiovascular al pacienților bărbați.

Eforturile de îmbunătățire a stării de spirit și reducerea stresului la domiciliu și la locul de muncă pot contribui la reducerea epuizării vitale, concluzionează oamenii de știință. Implicarea în grupurile comunitare este o modalitate de a spori sprijinul social și de a deveni mai puțin vulnerabili la stres. Împreună cu un stil de viață sănătos, aceste măsuri ar trebui să aibă beneficii pentru sănătatea inimii.

Cum s-ar putea preveni epuizarea vitală?

Epuizarea vitală a fost definită ca un sindrom care combină oboseala excesivă, iritabilitatea și demoralizarea, care rezultă din lipsa de control asupra aspectelor importante ale vieții. Este posibil ca acest tip de epuizare să fie o variație pe tema depresiei.

Oamenii de știință afirmă că, în special în cazul bărbaților, sentimentele precum tristețea apăsătoare (o componentă a dispoziției depresive) pot fi ignorate la început și pot deveni evidente și recunoscute doar în cazul în care, mult mai târziu de la data apariției lor, discută cu un psihoterapeut.

Având în vedere că simptomele se aseamănă cu cele ale depresiei, epuizarea ar putea fi prevenită în mod asemănător, printr-un stil de viață cât mai preocupat de sănătate. Aceste probleme ar putea fi prevenite prin adoptarea unei alimentații sănătoase, care să aibă la bază legumele, fructele, leguminoasele și nu carnea roșie, grăsimile animale și zahărul.

De asemenea, la prevenirea tulburărilor depresive pot contribui și exercițiile fizice efectuate zilnic sau de câteva ori pe săptămână, chiar dacă nu e vorba de activități extrem de viguroase, ci doar de plimbări în pas alert sau de yoga.

Nu mai puțin important, dacă există un istoric familial de depresie sau dacă o persoană s-a confruntat cu burnout-ul, epuizarea sau depresia în trecut, poate fi utilă abordarea unui psihoterapeut. Nu este nicio rușine ca persoanele afectate de aceste probleme să ceară ajutor specializat, deoarece, de multe ori, rezolvarea stării lor nu este atât de dificilă, ci este nevoie doar de un profesionist în sănătate mentală care să le ofere o serie de îndrumări eficiente.

Cum îți scazi riscul de infarct, ca bărbat?

Reducerea riscului de infarct miocardic la bărbați necesită o abordare proactivă bazată pe modificarea stilului de viață și gestionarea factorilor de risc. Infarctul, cauzat de blocarea fluxului de sânge către inimă, este una dintre principalele cauze de deces la bărbați, dar riscul poate fi diminuat semnificativ prin măsuri practice.

Redu riscul de infarct: adoptă o dietă sănătoasă pentru inimă

Cercetările arată că o dietă mediteraneeană, bogată în legume, fructe, pește, nuci și ulei de măsline, reduce riscul de infarct cu până la 30%. Limitează grăsimile saturate și trans, prezente în prăjeli și alimente ultra procesate, care cresc colesterolul LDL. Consumă alimente bogate în fibre, cum ar fi ovăzul, pentru a scădea colesterolul. Evită excesul de sare pentru a controla tensiunea arterială, un factor de risc major.

Redu riscul de infarct: fii activ regulat

Activitatea fizică este esențială pentru sănătatea cardiovasculară. 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână, precum mersul rapid pe jos sau mersul pe bicicletă, reduc riscul de infarct cu 25%. Antrenamentele de intensitate ridicată, cum ar fi alergarea, pot fi benefice, dar chiar și mersul zilnic îmbunătățește circulația și reduce inflamația. Evită sedentarismul, care crește riscul cardiovascular.

Redu riscul de infarct: renunță la fumat

Fumatul este un factor de risc major pentru infarct, deoarece afectează vasele de sânge și crește formarea cheagurilor. Renunțarea la fumat reduce riscul de infarct cu 50% în doar un an. Evită și expunerea la fumul pasiv, care este la fel de dăunătoare.

Redu riscul de infarct: controlează tensiunea arterială și colesterolul

Hipertensiunea și colesterolul ridicat sunt principalele cauze ale infarctului. Se recomandă monitorizarea regulată a tensiunii și respectarea tratamentului prescris de medic, cum ar fi inhibitorii ECA. Statinele pot reduce colesterolul LDL, scăzând riscul de infarct. Verificările anuale la medic sunt cruciale pentru bărbații peste 40 de ani.

Redu riscul de infarct: gestionează stresul și somnul

Stresul cronic crește nivelul de cortizol, care afectează inima. Tehnicile de relaxare, precum meditația sau yoga, reduc riscul cardiovascular. Somnul insuficient (sub 7 ore pe noapte) crește riscul de hipertensiune, deci stabilește-ți un program regulat de somn.

Redu riscul de infarct: limitează alcoolul

Consumul excesiv de alcool crește tensiunea arterială și trigliceridele. Un raport din European Society of Cardiology recomandă maximum două băuturi pe zi pentru bărbați. Vinul roșu, în cantități moderate, poate avea beneficii datorită antioxidanților.

Redu riscul de infarct: menține o greutate sănătoasă

Obezitatea, în special grăsimea abdominală, este un factor de risc major pentru infarct. Scăderea în greutate prin dietă și exerciții reduce inflamația și îmbunătățește funcția cardiacă. Calculează-ți indicele de masă corporală (IMC) și consultă un medic pentru un plan personalizat.

Așadar, pentru a-ți reduce riscul de infarct, adoptă o dietă mediteraneeană, fă mișcare regulată, renunță la fumat, controlează tensiunea și colesterolul, gestionează stresul, dormi suficient și limitează alcoolul. Monitorizarea regulată la medic și un stil de viață sănătos sunt cheia pentru a-ți proteja inima.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
ESC Acute CardioVascular Care 2025
https://www.escardio.org/Congresses-Events/Acute-Cardiovascular-Care
American Heart Association - Understand Your Risks to Prevent a Heart Attack
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/understand-your-risks-to-prevent-a-heart-attack

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI