Ce este și când e necesară procedura de cateterism cardiac
Rezumat: Cateterismul cardiac este o procedură minim invazivă folosită pentru diagnosticarea și, uneori, tratarea unor boli ale inimii și vaselor de sânge. Printr-un vas de la încheietura mâinii, zona inghinală sau, în anumite cazuri, gât, medicul introduce un cateter subțire și îl ghidează până la inimă.
Prin cateter se pot măsura presiuni, se poate realiza o angiografie coronariană și se pot identifica artere îngustate sau blocate. Dacă este necesar, în aceeași ședință se poate efectua angioplastie și se poate monta un stent.
Procedura este, în general, sigură, dar necesită evaluare medicală și pregătire corespunzătoare înainte și monitorizare atentă după efectuarea acesteia.
1. Ce este cateterismul cardiac?
2. Când este necesar un cateterism cardiac?
a. Simptome și afecțiuni care necesită investigație
b. Cateterismul după infarct sau în boala coronariană
3. Cum se desfășoară procedura de cateterism cardiac?
a. Cum se introduce cateterul și pe unde ajunge la inimă?
b. Cât durează procedura și ce simte pacientul?
4. Ce poate arăta o angiografie efectuată în timpul cateterismului?
a. Cum sunt depistate arterele coronare îngustate sau blocate?
b. Ce alte probleme cardiace pot fi diagnosticate?
c. Când se poate face angioplastie în aceeași ședință?
d. Când este necesară montarea unui stent?
5. Ce riscuri și complicații poate avea cateterismul cardiac?
6. Cum te pregătești pentru cateterism și cum decurge recuperarea?
7. Concluzie
1. Ce este cateterismul cardiac?
Cateterismul cardiac este o procedură prin care medicul introduce în sistemul circulator un tub lung, subțire și flexibil, numit cateter. Acesta este ghidat prin vasele de sânge până la inimă.
Procedura poate avea scop diagnostic, terapeutic sau ambele. Prin cateter se pot măsura presiunile și nivelul oxigenului, se pot evalua valvele, se pot preleva mici probe de țesut și se pot studia arterele coronare.
Când prin cateter se injectează substanță de contrast și se fac imagini cu raze X ale arterelor coronare, investigația se numește angiografie coronariană sau coronarografie. Ea arată dacă vasele care hrănesc mușchiul inimii sunt îngustate ori blocate.
Cateterismul nu este sinonim cu angiografia sau angioplastia. Angiografia vizualizează vasele, iar angioplastia este un tratament prin care o arteră îngustată sau blocată este redeschisă.
2. Când este necesar un cateterism cardiac?
Medicul recomandă cateterismul atunci când informațiile obținute pot schimba diagnosticul sau tratamentul. Evaluarea începe adesea cu electrocardiogramă, analize, ecocardiografie, test de efort sau alte metode neinvazive.
Cateterismul poate fi indicat în boala coronariană, unele boli valvulare, malformații cardiace congenitale, insuficiență cardiacă sau hipertensiune pulmonară. Uneori este utilizat pentru biopsia mușchiului cardiac sau pentru evaluarea înaintea unor intervenții.
a. Simptome și afecțiuni care necesită investigație
Durerea sau presiunea în piept, lipsa de aer, scăderea toleranței la efort ori anumite tulburări de ritm pot necesita investigații suplimentare. Dacă există suspiciunea unei boli coronariene importante, medicul poate recomanda angiografie invazivă.
În boala coronariană cronică, cateterismul nu este automat prima investigație. El devine mai important când simptomele persistă în ciuda tratamentului, testele sugerează ischemie semnificativă sau rezultatul ar putea conduce la revascularizare.
Cateterismul poate măsura și presiunile din inimă și circulația pulmonară. Aceste date sunt utile în anumite cazuri de hipertensiune pulmonară, insuficiență cardiacă, boli valvulare sau defecte congenitale.
b. Cateterismul după infarct sau în boala coronariană
În infarctul miocardic acut, o arteră coronară poate fi blocată brusc. În funcție de tipul infarctului și starea pacientului, angiografia coronariană invazivă poate fi necesară urgent pentru identificarea vasului responsabil.
În infarctul cu supradenivelare de segment ST, intervenția coronariană percutanată primară este tratamentul preferat atunci când poate fi făcută la timp. Medicul poate trece în aceeași ședință de la angiografie la angioplastie și, frecvent, la montarea unui stent.
În sindroamele coronariene acute fără supradenivelare ST, strategia invazivă este recomandată pentru mulți pacienți cu risc intermediar sau mare. Momentul procedurii depinde de simptome, electrocardiogramă, troponină și stabilitatea clinică.
3. Cum se desfășoară procedura de cateterism cardiac?
Cateterismul se efectuează într-un laborator special, dotat cu aparatură de radiologie. Pacientul este monitorizat continuu. De regulă, rămâne treaz, dar poate primi un sedativ ușor.
a. Cum se introduce cateterul și pe unde ajunge la inimă?
Pentru examinarea arterelor coronare, accesul se face cel mai adesea prin artera radială, la încheietura mâinii, sau prin artera femurală, în zona inghinală. Pielea este dezinfectată și anesteziată local.
Medicul introduce o teacă vasculară, apoi avansează cateterul urmărindu-i poziția cu raze X. Pacientul nu simte de obicei cateterul deplasându-se prin vase.
Pentru un cateterism cardiac drept, accesul se face printr-o venă. Cateterul trece prin partea dreaptă a inimii până în artera pulmonară, unde se pot măsura presiunile și debitul cardiac.
Cateterismul cardiac drept reprezintă standardul de referință pentru confirmarea și clasificarea hipertensiunii pulmonare și poate fi folosit și pentru evaluarea unor pacienți cu insuficiență cardiacă avansată sau înaintea transplantului.
În intervențiile coronariene moderne, accesul radial este preferat când este potrivit. Ghidurile și analizele recente îl asociază cu mai puține sângerări și complicații vasculare decât accesul femural, mai ales în sindromul coronarian acut.
b. Cât durează procedura și ce simte pacientul?
O angiografie coronariană diagnostică durează frecvent aproximativ 30-60 de minute. Dacă este necesară angioplastie, procedura poate dura una-două ore sau mai mult, în funcție de complexitate.
La injectarea contrastului, unele persoane simt pentru câteva secunde căldură în corp. La locul anesteziei apare o scurtă înțepătură, însă cateterismul propriu-zis nu ar trebui să provoace durere intensă.
Pacientul trebuie să anunțe imediat echipa dacă apar durere toracică puternică, dificultăți de respirație, mâncărime, amețeală sau alte senzații neobișnuite.
4. Ce poate arăta o angiografie efectuată în timpul cateterismului?
Angiografia coronariană oferă imagini în timp real ale arterelor care alimentează inima. Substanța de contrast face vasele vizibile la fluoroscopie, permițând localizarea și estimarea severității îngustărilor.
a. Cum sunt depistate arterele coronare îngustate sau blocate?
Contrastul este injectat prin cateter în apropierea arterelor coronare. Pe imaginile succesive se observă cum înaintează prin vase. O îngustare a coloanei de contrast poate indica stenoză, iar oprirea fluxului poate sugera o ocluzie.
Uneori, angiografia este completată cu măsurători ale presiunii sau imagistică intravasculară, precum IVUS ori OCT, pentru a stabili mai precis dacă o leziune necesită tratament și pentru a ghida angioplastia.
b. Ce alte probleme cardiace pot fi diagnosticate?
Cateterismul poate oferi informații despre presiunile din camerele inimii și vasele pulmonare, funcționarea valvelor și existența unor comunicații anormale între camerele cardiace. Poate ajuta la evaluarea unor boli valvulare și malformații congenitale.
În situații selectate, prin cateter se poate efectua o biopsie endomiocardică, de exemplu pentru investigarea anumitor boli ale mușchiului cardiac sau pentru monitorizarea respingerii după transplant.
c. Când se poate face angioplastie în aceeași ședință?
Dacă angiografia găsește o stenoză potrivită pentru tratament percutanat, iar beneficiile depășesc riscurile, cardiologul poate continua cu angioplastie în aceeași ședință. Acest lucru este frecvent în infarct și alte sindroame coronariene acute.
În angioplastie, un cateter cu un mic balon este avansat până la zona îngustată. Balonul este umflat temporar pentru a lărgi artera și a îmbunătăți fluxul sangvin.
Nu orice stenoză trebuie dilatată. Unele se tratează medicamentos, iar în boala coronariană complexă poate fi mai potrivit bypassul aorto-coronarian. Decizia depinde de anatomie, simptome, risc și starea generală.
d. Când este necesară montarea unui stent?
În majoritatea angioplastiilor coronariene se montează și un stent, un mic dispozitiv metalic expandabil care menține artera deschisă după dilatarea cu balon.
În prezent sunt preferate stenturile farmacologic active. După implantare, pacientul trebuie să ia tratamentul antiagregant prescris și să nu îl întrerupă fără acordul cardiologului, deoarece oprirea prematură poate favoriza tromboza stentului.
5. Ce riscuri și complicații poate avea cateterismul cardiac?
Cateterismul este, în general, sigur, iar complicațiile grave sunt rare. Cele mai frecvente probleme sunt vânătaia, sensibilitatea sau o mică sângerare la locul de puncție.
Pot apărea hematom, leziuni vasculare, tulburări de ritm, reacții la contrast, cheaguri, infecție sau afectarea temporară a funcției renale. Complicațiile grave, precum infarctul, accidentul vascular cerebral, sângerarea majoră sau perforarea unei structuri cardiace, sunt neobișnuite.
O meta-analiză din 2021 cu peste 30.000 de participanți din studii randomizate a asociat accesul radial cu aproximativ jumătate din riscul de sângerare majoră față de accesul femural. O meta-analiză din 2024 a confirmat avantajul radial privind sângerarea.
Contrastul poate fi asociat cu leziune renală acută, mai ales la persoanele cu boală renală preexistentă și alți factori de risc. De aceea, funcția renală și cantitatea de contrast sunt luate în considerare înainte și în timpul procedurii.
6. Cum te pregătești pentru cateterism și cum decurge recuperarea?
Înainte de procedură, spune medicului ce medicamente și suplimente iei, dacă folosești anticoagulante sau tratament pentru diabet și dacă ai boală renală, alergii la contrast ori posibilitatea unei sarcini.
Nu modifica singur tratamentul. Unele medicamente trebuie continuate, iar altele pot necesita ajustare temporară. Multe centre recomandă să nu mănânci și să nu bei cu câteva ore înainte, dar instrucțiunile exacte vin de la echipa medicală.
După cateterism, cateterul și teaca sunt îndepărtate, iar locul de puncție este comprimat sau închis cu un dispozitiv special. Sunt urmărite tensiunea, pulsul, ritmul cardiac și eventualele semne de sângerare.
După accesul radial, mobilizarea este adesea mai rapidă. Mulți pacienți pleacă acasă în aceeași zi după un cateterism diagnostic necomplicat. După angioplastie sau în situații acute poate fi necesară supraveghere mai lungă.
La domiciliu trebuie respectate recomandările privind efortul, hidratarea, locul de puncție și medicamentele. Sângerarea persistentă, umflarea rapidă, durerea toracică, lipsa de aer, leșinul sau modificarea culorii membrului necesită evaluare medicală urgentă.
7. Concluzie
Cateterismul cardiac este o procedură importantă deoarece poate oferi atât diagnostic, cât și tratament. Printr-un cateter, medicul poate măsura presiunile inimii, efectua angiografie și identifica arterele coronare îngustate sau blocate.
Dacă este necesar, investigația poate continua cu angioplastie și montarea unui stent. Procedura nu este însă indicată tuturor persoanelor cu durere în piept. Decizia se ia individual, după evaluarea simptomelor, testelor anterioare, beneficiilor și riscurilor.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce este un cateterism cardiac drept?
Răspuns: Este introducerea unui cateter printr-o venă până în partea dreaptă a inimii și artera pulmonară. Permite măsurarea presiunilor și debitului cardiac și este standardul de referință pentru confirmarea hipertensiunii pulmonare.
Întrebare: Care este prețul unui cateterism cardiac?
Răspuns: În România, un cateterism cardiac poate costa, orientativ, între aproximativ 1.000 și 7.000 de lei pentru procedura diagnostică, în funcție de spital și de decontarea prin CNAS. În clinicile private, tariful integral este frecvent în jur de 5.000–7.000 de lei.
Întrebare: Cateterismul cardiac este dureros?
Răspuns: De obicei, nu. Se folosește anestezie locală. Pacientul poate simți înțepătura inițială, presiune la locul puncției sau o senzație scurtă de căldură când se injectează contrastul.
Întrebare: Care este diferența dintre angiografie și angioplastie?
Răspuns: Angiografia arată îngustările sau blocajele arterelor. Angioplastia este tratamentul prin care o arteră îngustată este dilatată cu balon și, de cele mai multe ori, menținută deschisă cu un stent.
Întrebare: Cât durează recuperarea după cateterism?
Răspuns: După un cateterism diagnostic necomplicat, recuperarea este de obicei rapidă. Durata depinde de locul de acces și de efectuarea unei angioplastii sau a altor intervenții. Instrucțiunile de externare au prioritate.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Procedural Outcomes With Femoral, Radial, Distal Radial, and Ulnar Access for Coronary Angiography: A Network Meta-Analysis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39027936/
Studiul „Procedural Outcomes With Femoral, Radial, Distal Radial, and Ulnar Access for Coronary Angiography: A Network Meta-Analysis”, apărut în Circ Cardiovasc Interv. 2024 Sep;17(9):e014186. doi: 10.1161/CIRCINTERVENTIONS.124.014186. Epub 2024 Jul 19, autori: M Haisum Maqsood et al.
Pub Med - Radial versus femoral access for coronary interventions: An updated systematic review and meta-analysis of randomized trials
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33507598/
Studiul „Radial versus femoral access for coronary interventions: An updated systematic review and meta-analysis of randomized trials”, apărut Catheter Cardiovasc Interv. 2021 Jun 1;97(7):1387-1396. doi: 10.1002/ccd.29486. Epub 2021 Jan 28, autori: Mauro Chiarito et al.
Te-ar mai putea interesa și...
