Calcifierea arterelor la tineri poate fi un semnal de alarma privind riscul de infarct
Rezumat: Calcifierea arterelor nu este doar o problemă a vârstei înaintate. Tot mai multe date arată că depunerile de calciu în arterele coronare pot apărea și la adulții tineri, mai ales atunci când există factori de risc precum fumatul, colesterolul crescut, hipertensiunea, diabetul sau istoricul familial de boală cardiovasculară. Deși nu orice depunere de calciu înseamnă infarct iminent, prezența ei poate semnala ateroscleroză deja instalată și un risc cardiovascular mai mare decât pare la prima vedere.
1. De ce trebuie luată în serios calcifierea arterelor la vârste tinere?
2. Ce înseamnă, de fapt, calcifierea arterelor?
3. De ce calciul din artere nu trebuie confundat cu acel calciu din dietă?
4. Ce spun studiile recente despre tineri și riscul de infarct?
5. De ce poate apărea infarct chiar și la persoane aparent „prea tinere”?
6. Istoricul familial contează mai mult când vorbim de infarct decât cred mulți oameni
7. Când are sens discuția despre scorul de calciu coronarian?
8. Prevenirea infarctului începe înainte de simptome
De ce trebuie luată în serios calcifierea arterelor la vârste tinere?
Mulți oameni asociază boala de inimă cu vârsta a doua sau a treia, însă medicina cardiovasculară modernă arată tot mai clar că ateroscleroza începe adesea mult mai devreme, chiar dacă nu produce simptome ani la rând.
În acest context, calcifierea arterelor, mai exact depunerile de calciu din arterele coronare care hrănesc mușchiul inimii, poate fi un semn că în peretele vascular există deja placă aterosclerotică. Cu alte cuvinte, atunci când un adult tânăr are calciu detectabil în arterele inimii, medicii nu privesc acest lucru ca pe o simplă curiozitate imagistică, ci ca pe un posibil semnal de alarmă privind un risc cardiovascular crescut și, în timp, un risc mai mare de infarct.
Importanța subiectului vine și din faptul că evaluarea clasică a riscului cardiovascular la tineri poate subestima problema. Un adult de 32, 36 sau 40 de ani poate avea un risc mic calculat pe următorii zece ani doar pentru că este tânăr, deși în realitate acumulează de ani buni colesterol crescut, glicemie mare, tensiune ridicată, sedentarism și expunere la fumat.
Tocmai de aceea, apariția calcifierilor coronariene la vârste mici sugerează că procesul de îmbătrânire vasculară s-a accelerat și că prevenirea infarctului nu ar trebui amânată până la apariția durerilor în piept sau a altor manifestări evidente.
Ce înseamnă, de fapt, calcifierea arterelor?
Calcifierea arterelor reprezintă depunerea de calciu în plăcile aterosclerotice din peretele arterial. Este important de înțeles că nu calciul din alimentație, de unul singur, „se lipește” pur și simplu de vase, ci că procesul apare în cadrul aterosclerozei, adică al acumulării de grăsimi, colesterol, celule inflamatorii și țesut fibros în peretele arterelor.
În timp, o parte dintre aceste plăci se calcifică, iar un tomograf specializat poate identifica aceste depuneri și le poate transforma într-un scor numit Agatston. Cu cât scorul este mai mare, cu atât încărcătura de placă calcificată este mai mare și, în general, și riscul de evenimente cardiace este mai ridicat.
Un aspect esențial este că prezența de calciu în arterele coronare nu spune doar că „există calciu”, ci că există sau a existat boală aterosclerotică. De aceea, calcifierea arterelor este folosită ca marker de boală coronariană subclinică, adică boală prezentă înainte de simptome.
Un scor zero sugerează o probabilitate mică de infarct în viitorul apropiat, însă un scor peste zero la un pacient tânăr poate avea o semnificație aparte, pentru că depunerile apar mai devreme decât ar fi de așteptat.
De ce calciul din artere nu trebuie confundat cu acel calciu din dietă?
Legătura dintre calciu și boala cardiovasculară poate părea directă, însă lucrurile sunt mai nuanțate. Calciul identificat la scanarea coronariană este un marker al plăcii aterosclerotice, nu o dovadă simplistă că cineva a consumat prea multe alimente bogate în calciu.
Mecanismul implică inflamație vasculară, disfuncție endotelială, acumulare de lipide și remodelare a plăcii în timp. De aceea, discuția relevantă nu este doar despre aportul de calciu, ci despre întregul context metabolic și cardiovascular al persoanei: colesterol, glicemie, tensiune, fumat, greutate, activitate fizică și moștenire genetică.
Ce spun studiile recente despre tineri și riscul de infarct?
Cercetările publicate în ultimii ani au întărit ideea că depistarea calcifierilor coronariene la vârste tinere nu este un detaliu neimportant. O analiză care a sintetizat mai multe studii observaționale la adulți mai tineri, a arătat că prezența calcifierilor coronariene se asociază cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare, iar scorurile mai mari, peste 100, se corelează cu un risc substanțial mai mare atât pentru evenimente cardiovasculare, cât și pentru mortalitate.
Acest lucru susține ideea că, la tineri, calcifierea arterelor poate funcționa ca un semnal timpuriu că boala vasculară nu mai este doar teoretică, ci deja măsurabilă.
O altă lucrare importantă, centrată pe adulți între 30 și 49 de ani, a analizat peste 13.000 de persoane fără boală cardiovasculară cunoscută și a arătat că scorurile de calciu coronarian se asociază cu riscuri crescute pe termen lung pentru deces, infarct miocardic și accident vascular cerebral. Atunci când calcifierea arterelor apare la un adult tânăr, ea poate marca ateroscleroză prematură și o nevoie mai mare de supraveghere și intervenție.
În paralel, un review recent a rezumat literatura științifică despre testarea calciului coronarian la adulți sub 45 de ani și a concluzionat că aproximativ unul din zece tineri din populația generală poate avea deja calcifiere coronariană, iar la cei cu factori tradiționali de risc proporția poate ajunge la aproximativ unul din trei.
Autorii au subliniat că orice calcifiere detectabilă sub 45 de ani ar trebui considerată prematură. Nu este vorba doar despre cifre, ci despre faptul că boala cardiovasculară poate începe silențios mult mai devreme decât credem.
De ce poate apărea infarct chiar și la persoane aparent „prea tinere”?
Un infarct la tineri poate părea șocant tocmai fiindcă imaginea populară a pacientului cardiac este legată de vârste mai mari. Totuși, experții americani arată că expunerea cumulativă la LDL-colesterol crescut, hemoglobină glicată ridicată și tensiune arterială sistolică mai mare favorizează ateroscleroza subclinică încă din primii ani ai vieții adulte.
Asta înseamnă că o persoană poate părea „sănătoasă” în viața de zi cu zi și, totuși, să aibă deja modificări în artere, mai ales dacă există istoric familial de boală cardiovasculară prematură. În acest sens, calcifierea arterelor nu prezice singură fiecare infarct, dar poate arăta că terenul biologic pentru un eveniment coronarian este deja pregătit.
Factorii de risc clasici rămân extrem de importanți și la vârste tinere. Fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul mare, diabetul, obezitatea abdominală, sedentarismul și istoricul familial de boală cardiovasculară precoce sunt printre cele mai relevante elemente.
Istoricul familial contează mai mult când vorbim de infarct decât cred mulți oameni
Una dintre situațiile în care medicii devin mai atenți este existența unui părinte, frate sau altă rudă apropiată care a avut infarct sau boală coronariană la vârstă tânără. Un istoric familial de acest tip poate indica predispoziție genetică, dar și modele comune de stil de viață.
La o persoană tânără cu LDL crescut și tată care a făcut infarct la 48 de ani, de exemplu, descoperirea de calciu coronarian are o semnificație mai mare decât la cineva fără asemenea antecedente. De aceea, riscul cardiovascular nu se citește doar din analizele de sânge, ci și din povestea medicală a familiei.
Când are sens discuția despre scorul de calciu coronarian?
Testul care măsoară calcifierea arterelor coronare se face prin tomografie computerizată. Acest examen poate ajuta la estimarea riscului de infarct și accident vascular cerebral și poate orienta conduita medicală, mai ales când riscul nu este clar doar din consultație și analize. Totuși, nu este un test de screening universal pentru toată lumea și nici nu înlocuiește evaluarea medicală completă. El are sens mai ales acolo unde există incertitudine, factori de risc multipli sau un istoric familial sugestiv.
La adulții tineri, interpretarea trebuie făcută cu și mai multă grijă. Un scor zero este în general liniștitor, dar nu oferă imunitate absolută, mai ales dacă persoana fumează, are diabet sau un LDL foarte mare. Invers, un scor peste zero poate avea o valoare de avertisment mai puternică decât la o vârstă mai mare, tocmai pentru că arată ateroscleroză prematură. De aceea, decizia de a face testul și concluziile trase după rezultat trebuie discutate cu medicul.
Un scor de calciu nu spune automat că o persoană va face infarct curând și nici nu indică exact dacă o arteră este complet blocată. El măsoară încărcătura de placă calcificată, deci servește în primul rând la stratificarea riscului. Prin urmare, calcifierea arterelor este o piesă importantă din puzzle, dar nu singura, iar riscul cardiovascular real trebuie analizat împreună cu simptomele, istoricul, tensiunea, glicemia, colesterolul și celelalte date clinice.
Prevenirea infarctului începe înainte de simptome
Mesajul cel mai util este că prevenirea infarctului nu începe în camera de gardă, ci cu mulți ani înainte. Insistăm asupra controlului factorilor modificabili: renunțarea la fumat și vaping, menținerea tensiunii arteriale sub control, monitorizarea colesterolului după vârsta de 20 de ani, activitate fizică regulată, controlul greutății și tratamentul corect al diabetului. Toate aceste măsuri reduc agresiunea asupra vaselor și pot încetini progresia aterosclerozei, inclusiv a proceselor care duc la calcifierea arterelor.
Pentru un adult tânăr, schimbările de stil de viață sunt deosebit de valoroase tocmai fiindcă oferă ani sau chiar decenii în plus de protecție. O alimentație orientată spre legume, fructe, fibre, pește, grăsimi nesaturate și un consum redus de produse ultraprocesate, alături de somn adecvat și mișcare constantă, poate reduce treptat riscul cardiovascular.
Uneori, însă, stilul de viață nu este suficient și medicul poate recomanda tratament pentru colesterol, tensiune sau diabet. Ideea că un pacient este „prea tânăr pentru pastile” nu este întotdeauna corectă, mai ales când există ateroscleroză prematură documentată sau factori de risc importanți.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Calcifierea arterelor înseamnă automat că voi face infarct?
Răspuns: Nu automat, dar arată că există ateroscleroză și că riscul cardiovascular poate fi mai mare decât la o persoană fără depuneri de calciu.
Întrebare: Poate apărea calcifierea arterelor și la persoane sub 45 de ani?
Răspuns: Da, iar datele recente arată că prezența ei la această vârstă trebuie considerată prematură și evaluată serios.
Întrebare: Ce factori cresc cel mai mult riscul?
Răspuns: Fumatul, hipertensiunea, colesterolul crescut, diabetul, obezitatea, sedentarismul și istoricul familial de boală cardiovasculară precoce.
Întrebare: Testul pentru scorul de calciu este recomandat tuturor?
Răspuns: Nu, de obicei este util mai ales când riscul nu este clar și medicul vrea o evaluare mai precisă.
Întrebare: Ce ajută cel mai mult în prevenirea infarctului?
Răspuns: Renunțarea la fumat, controlul tensiunii și colesterolului, mișcarea regulată, alimentația sănătoasă și tratamentul corect al bolilor metabolice.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American College of Cardiology - Revolutionizing Cardiovascular Health in Young Adults: Advancements in Preventing Subclinical Atherosclerosis For a Heart-Healthy Future
https://www.acc.org/latest-in-cardiology/articles/2024/07/01/10/27/revolutionizing-cardiovascular-health-in-young-adults
Oxford Academic - Coronary artery calcium and the risk of cardiovascular events and mortality in younger adults: a meta-analysis
https://academic.oup.com/eurjpc/article/31/9/1061/7479662?login=false
Studiul „Coronary artery calcium and the risk of cardiovascular events and mortality in younger adults: a meta-analysis”, apărut în European Journal of Preventive Cardiology, Volume 31, Issue 9, July 2024, Pages 1061–1069, https://doi.org/10.1093/eurjpc/zwad399, autori: Ayman Haq et al.
Te-ar mai putea interesa și...
