Calcifierea arterelor la tineri poate fi un semnal de alarma privind riscul de infarct
Calcifierea arterelor la tineri poate fi un semnal de alarma privind riscul de infarct
Calcifierea arterelor la tineri poate fi un semnal de alarma privind riscul de infarct
Deși datele generale sunt limitate, unele cercetări arată că nu doar vârstnicii se pot confrunta cu calcifierea arterelor, ci și tinerii, care au un risc chiar mai mare de a suferi un infarct miocardic.
Depozitele de calciu în arterele coronare sunt un semn că poate exista și o acumulare de placă - o substanță care se poate întări în timp și poate îngusta sau bloca arterele (proces numit ateroscleroză). Când se întâmplă acest lucru, persoana afectată are un risc sporit de a face un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
Calcifierea arterelor crește riscul de infarct miocardic în rândul tinerilor
Majoritatea cantității de calciu din organism se găsește în oase și dinți și are un efect pozitiv, contribuind la menținerea sănătății acestora. Însă calciul din arterele care alimentează inima cu oxigen și substanțe nutritive poate provoca probleme la nivelul acestui organ. Calciul coronarian este asociat cu bolile coronariene și cardiovasculare, însă datele privind această problemă se referă de obicei la vârstnici, cele despre adulții tineri fiind restrânse.
Un studiu¹ efectuat printre persoane cu vârste între 32 și 46 de ani sugerează că până și o placă de mici dimensiuni la persoanele tinere poate să crească de cinci ori riscul de infarct fatal sau nefatal în următorii 12 ani. Potrivit autorilor studiului, bolile cardiace se instalează, într-adevăr, în adolescență și la începutul maturității.
La studiu au luat parte peste 3.000 de participanți, cu vârsta medie de 40 de ani, care au efectuat tomografii computerizate pentru a li se detecta potențialele blocaje fatale. Chiar și o placă de dimensiuni mici mărește cu 10% riscul de infarct în următorul deceniu, indiferent de ceilalți factori de risc, spun cercetătorii.
Tinerii cu risc cardiovascular ar trebui să ia în calcul o tomografie computerizată
Acest lucru nu înseamnă, adaugă aceștia, că fiecare persoană trebuie să se grăbească să-și facă o tomografie computerizată. Însă cele care au primit semnale de avertisment privind dezvoltarea unor boli cardiace în tinerețe, cum ar fi tensiunea arterială ridicată, colesterolul mărit, kilogramele în plus, precum și fumătorii ar putea să ia în considerare o tomografie computerizată pentru a vedea cât de mari le sunt riscurile viitoare.
Pacienții tineri și altfel sănătoși care ezită să ia statine pentru a reduce nivelul de colesterol ar putea să ia în considerare o tomografie computerizată cardiacă pentru a vedea dacă boala a început deja să se instaleze în arterele coronare, afirmă oamenii de știință.
Deși nu există suficiente dovezi pentru a recomanda teste de rutină, faptul că blocajele arteriale pot apărea la persoane atât de tinere întărește necesitatea ca adolescenții și adulții tineri, până în 30 de ani, să dezvolte obiceiuri alimentare sănătoase, să facă sport și să nu fumeze.
Și alți cercetători au analizat calcifierea arterelor coronare la tineri și dacă scanarea arterelor coronare pentru calcificări ar fi utilă în cazul adulților între 20 și 30 de ani. Concluzia studiului² a fost că prevalența calcificării arterelor la tineri nu este neglijablă și că e important ca aceștia să fie sfătuiți de medici să adopte uin stil de viață sănătos pentru a-și scădea riscul de viitoare evenimente cardiovasculare cu potențial fatal.
Un stil de viață sănătos scade riscul de infarct pentru persoanele de toate vârstele
Placa de aterom este alcătuită din colesterol, substanțe grase, produse reziduale din celule, calciu și fibrină (substanță de coagulare din sânge). Calcifierea arterelor apărută de timpuriu depinde de mai mulți factori, precum genetica, regimul alimentar și stilul de viață. Un stil de viață sănătos pentru inimă ar putea să ajute la scăderea riscului de infarct.
Concluzia oamenilor de știință este că aceste studii consolidează ideea conform căreia boala se instalează devreme la nivelul arterelor coronare, cu mult timp înainte de producerea unui infarct. Chiar și persoanele fără simptome pot să aibă un risc ridicat de infarct, accident vascular cerebral și deces prematur, de aceea este important controlul factorilor de risc care pot fi gestionați.
Ceea ce înseamnă că scăderea tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol până la valori normale, menținerea unei greutăți corporale sănătoase, evitarea fumatului și un stil alimentar sănătos sunt foarte importante pentru persoanele de toate vârstele.
Cum poate fi prevenită ateroscleroza?
Fumatul, hipertensiunea, colesterolul mărit, un istoric familial de ateroscleroză sau boli de inimă, un stil de viață inactiv, excesul de greutate sau diabetul cresc riscul de ateroscleroză. Însă majoritatea factorilor de risc pot fi controlați.
Prin evitarea fumatului sau renunțarea la acest obicei
Fumatul este însoțit de multe daune în organism, inclusiv pentru pereții arterelor, contribuind la ateroscleroză prin acumularea mai facilă a plăcii. Fumatul este și mai riscant atunci când există și alți factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială sau diabetul.
Produsele de înlocuire a nicotinei și unele medicamente pot ușura drumul fumătorilor spre a scăpa de acest obicei nociv. Chiar și fumul de la țigările altor persoane poate crește riscul de ateroscleroză, de aceea este important să se evite și fumatul pasiv.
Prin abordarea unei alimentații hrănitoare
O dietă bogată în grăsimi saturate (carne grasă, unt, smântână, semipreparate etc.) poate crește nivelul de colesterol, ceea ce duce la creșterea nivelului de placă pe pereții arterelor și la îngustarea acestora. Pentru a afla cantitatea de grăsimi saturate dintr-un produs ambalat se va citi eticheta nutrițională. Mesele zilnice ar trebui să se bazeze pe mai multe legume crude sau gătite, fructe proaspete, pâine integrală, cantități moderate de leguminoase, carne slabă, pește, diverse nuci și semințe și uleiuri vegetale nesaturate.
Prin activități fizice regulate
Exercițiile fizice regulate sau alte forme de mișcare (mers pe jos, mers pe bicicletă) pot ajuta la combaterea aterosclerozei prin reducerea cantității de grăsime din sânge, scăderea tensiunii arteriale și a colesterolului și controlul greutății. Niciodată nu este prea târziu pentru a deveni mai activ. Poți începe cu câteva minute pe zi, ajungând până la 25-30 de minute. Dacă suferi de anumite boli, cere sfatul medicului legat de ce fel de mișcare este mai potrivită pentru tine.
Prin controlul diabetului
Persoanele care suferă de diabet dezvoltă ateroscleroză mai repede, deci este important să se urmeze îndrumările medicilor legate de tratamentul diabetului și ținerea sub control a glicemiei.
Prin controale medicale regulate
În cazul persoanelor sănătoase, tensiunea arterială și colesterolul trebuie verificate măcar o dată pe an la cabinetul medicului de familie, pentru a depista din timp riscul asociat cu valorile mari ale acestora.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Association of Coronary Artery Calcium in Adults Aged 32 to 46 Years With Incident Coronary Heart Disease and Death
https://jamanetwork.com/journals/jamacardiology/fullarticle/2601071
1. Studiul „Association of Coronary Artery Calcium in Adults Aged 32 to 46 Years With Incident Coronary Heart Disease and Death”, apărut în JAMA Cardiol. 2017;2(4):391-399. doi:10.1001/jamacardio.2016.5493, autori: John Jeffrey Carr et al.
Pub Med - Predictors of coronary artery calcium among 20-30-year-olds: The Coronary Artery Calcium Consortium
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32330692/
2. Studiul „Predictors of coronary artery calcium among 20-30-year-olds: The Coronary Artery Calcium Consortium”, apărut în Atherosclerosis . 2020 May;301:65-68. doi: 10.1016/j.atherosclerosis.2020.04.006. Epub 2020 Apr 9, autori: Albert D. Osei et al.
University of Rochester Medical Center - What You Can Do to Prevent Atherosclerosis
https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?contenttypeid=1&contentid=1583
Te-ar mai putea interesa și...
