Riscul de AVC ischemic la pacientul cu dislipidemie necontrolata terapeutic

Accidentul vascular cerebral ischemic este una dintre cele mai importante cauze de mortalitate din lume, iar dislipidemia se numără printre principalii factori favorizanți, care cresc riscul de AVC ischemic.

Cu toate că studiile epidemiologice au furnizat date contradictorii în privința asocierii dislipidemiei cu accidentul vascular cerebral ischemic, nu poate fi negată influența dislipidemiei în apariția bolilor cardiace coronariene și, în general, a riscului cardiovascular.

Statinele pot reduce riscul de accident vascular ischemic

Tratamentele cu medicamente pe bază de statine sunt utilizate la scară largă pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral ischemic¹, prin diminuarea concentrației lipidelor din sânge. În plus, în cazul pacienților cu un accident vascular cerebral anterior, statinele reduc riscul de accident vascular cerebral ischemic.

Controlul terapeutic al dislipidemiei este esențial pentru diminuarea eventualelor riscuri, printre care și cel de AVC ischemic. O analiză a datelor de la mai mult de 160.000 de participanți în 24 de studii clinice randomizate a arătat că tratamentul cu statine scade cu până la 21% riscurile și complicațiile legate de primul accident vascular cerebral ischemic nefatal suferit.

Netratarea dislipidemiei crește riscul de afecțiuni cardiovasculare

Obiectivul principal al tratamentului dislipidemiei este colesterolul LDL (numit și colesterol rău), mai precis scăderea acestuia. În funcție de prezența altor factori de risc - cum ar fi fumatul, hipertensiunea arterială, vârsta, sexul, diabetul zaharat, alte forme de boli aterosclerotice (boala arterială periferică, anevrismul aortic abdominal etc.) sunt stabilite diferite obiective pentru nivelurile colesterolului LDL și, implicit, diferite tratamente.

În timp ce netratarea dislipidemiei crește riscul de afecțiuni cardiovasculare, printre care și de accident vascular cerebral, tratarea dislipidemiei poate avea, totodată, anumite efecte secundare, însă nici pe departe la fel de periculoase ca riscul netratării acestei afecțiuni.

De pildă, tratamentul cu statine poate crește, la unii pacienți, toxicitatea, având reacții adverse precum:

Simptome gastrointestinale
Dureri de cap
Insomnii
Hepatită toxică
Mialgie (dureri musculare)

Sindromul metabolic, un pericol pentru sănătate

Dislipidemia poate să apară și acompaniată de sindromul metabolic (sindromul rezistenței la insulină). În cazul acesta, riscul de accident vascular cerebral, precum și de alte afecțiuni cardiovasculare crește considerabil.

Dislipidemia asociată cu sindromul metabolic presupune îndeplinirea a cel puțin trei dintre următoarele condiții:

Colesterol HDL scăzut (mai mic de 40 mg/dL, în cazul bărbaților, sau sub 50 mg/dL, pentru femei)
Nivel ridicat de trigliceride (mai mare de 150 mg/dL)
Obezitate centrală (formarea depozitelor de grăsime în jurul taliei sau abdomenului, precum și în partea superioară a trunchiului)
Hipertensiune arterială sau administrarea unui tratament pentru hipertensiune
Glicemie ridicată sau administrarea unui tratament pentru glicemia mare.

Dislipidemia este un factor de risc pentru accidentul vascular ischemic

Accidentul vascular cerebral ischemic este o cauză majoră de morbiditate și de mortalitate. Chiar dacă dislipidemia este un factor de risc major pentru boală cardiacă coronariană (numită și cardiopatie ischemică), rolul ei în patogeneză și dezvoltarea AVC-ului ischemic este mai puțin clar.

Studiile epidemiologice au oferit rezultate contradictorii în ceea ce privește asocierea dislipidemiei cu accidentul vascular ischemic. Însă, în general, se știe că nivelurile foarte mari ale colesterolului LDL par să crească riscul de AVC ischemic.

Totodată, nivelurile scăzute ale colesterolului HDL par să fie asociate cu un risc mai mare de AVC ischemic, pe când importanța trigliceridelor crescute este mai puțin clară.

Potrivit Național Institutes of Health, în studiile clinice, statinele au redus complet riscul de AVC ischemic în rândul pacienților cu sau fără boală cardiacă coronariană, însă informațiile în ceea ce privește efectele altor medicamente care modifică nivelul lipidelor din sânge asupra riscului de AVC sunt limitate.

Este important de reținut că la pacienții care au avut anterior un AVC, statinele reduc riscul de AVC ischemic și cel al altor evenimente cardiovasculare, însă cresc riscul unui AVC hemoragic.

Oamenii de știință spun că este nevoie de mai multe cercetări pentru a identifica ce categorii de pacienți cu AVC (dar fără boală cardiacă coronariană) ar beneficia mai mult de pe urma tratamentului cu statine.

Ce măsuri de stil de viață pot ajuta la controlul lipidelor din sânge?

Anumite modificări ale stilului de viață funcționează pentru persoanele cu colesterol mărit și trigliceride mărite:

Exerciții fizice

Exercițiile fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, mersul cu bicicleta, alergatul sau alte forme de mișcare ajută la scăderea colesterolului și la menținerea valorilor la un nivel normal. Un adult ar trebui să facă măcar două ore și jumătate de mișcare pe săptămână (pentru unii oameni e mai ușor să facă mișcare mai puțin și mai des, de exemplu câte 20 de minute în fiecare zi, în timp ce altora le este mai ușor să își dedice trei zile pe săptămână în care să facă mișcare timp de 50 de minute).

Nutriție și alimentație

Pentru a scădea colesterolul și trigliceridele alimentația echilibrată este extrem de importantă. Atât pentru persoanele sănătoase, cât mai ales pentru cele care au valori mari ale colesterolului și trigliceridelor, regula este să se consume grăsimi animale și zahăr ori produse cu zahăr cât mai rar și în cantități cât mai mici. Baza alimentației trebuie să fie legumele, fructele, cerealele integrale, alături de cantități moderate de leguminoase, proteine slabe, grăsimi sănătoase (ulei presat la rece, nuci, avocado).

Pierderea kilogramelor în plus

Chiar și un număr mic de kilograme pierdute sunt de folos pentru o stare mai bună de sănătate. Pierderea a 5-10% din greutate poate face o mare diferență și pentru valorile lipidelor din sânge. Nu există o soluție magică pentru a pierde în greutate, combinația sănătoasă constând într-o alimentație potrivită și activitate fizică regulată.

Renunțarea la fumat

Renunțarea la fumat este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poate face o persoană pentru a-și controla colesterolul și pentru a evita instalarea bolilor de inimă. Este adevărat că, mai ales pentru fumătorii înrăiți, renunțarea la acest viciu se poate dovedi un proces greu, însă nu este imposibil.

E indicat ca o persoană care își dorește să fie mai sănătoasă prin renunțarea la fumat să ceară sfatul unor foști fumători care au reușit să se lase sau să îi solicite ajutorul medicului de familie, care îi poate recomanda unele soluții, inclusiv medicamentoase, pentru a scăpa de acest obicei nociv.

Sursă foto: Shutterstock
Biliografie:
Hormone Health Network – Dyslipidemia
https://www.hormone.org/diseases-and-conditions/dyslipidemia
Science Direct - Current advances in ischemic stroke research and therapies
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0925443918303478
1. Studiul „Current advances in ischemic stroke research and therapies”, apărut în Biochimica et Biophysica Acta (BBA) - Molecular Basis of Disease, Volume 1866, Issue 4, apr. 2020, 165260, https://doi.org/10.1016/j.bbadis.2018.09.012, autori: Derek Barthels, Hiranmoy Das

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...