Fumatul si riscul de AVC: ce trebuie sa stie fumatorii
Fumatul si riscul de AVC: ce trebuie sa stie fumatorii
Fumatul si riscul de AVC: ce trebuie sa stie fumatorii
Te-ai întrebat vreodată ce legătură există între fumat și riscul de a suferi un accident vascular cerebral (AVC)? Specialiștii de la „The Stroke Foundation”, din Australia, spun că fumatul poate crește riscul de AVC imediat sau de AVC ulterior, prin creșterea tensiunii arteriale și prin reducerea cantității de oxigen din sânge.
Nicotina este substanță chimică care face ca fumatul să fie un obicei ce dă dependență. Fumul de țigară conține, potrivit aceleiași surse, cîteva mii de substanțe chimice care se depun în plămâni sau care sunt absorbite în fluxul sangvin.
Unele dintre aceste substanțe chimice deteriorează sau distrug vasele de sânge, ducând la ateroscleroză (îngustarea și întărirea arterelor). Acest aspect crește riscul de formare a unor cheaguri de sânge în arterele care duc la creier și la inimă. Totodată, fumatul sporește aderența sângelui (proprietatea de a fi lipicios), iar această trăsătură crește, la rândul ei, riscul formării de cheaguri de sânge.
Evitarea fumatului sau renunțarea la acest obicei nociv poate reduce riscul de AVC, dar și de multe alte afecțiuni pulmonare, cardiace și nu numai.
În cel fel dăunează fumatul?
Substanțele chimice din fumul de țigară pot deteriora corpul în multe feluri, în funcție de natura lor.
Nicotina
Nicotina îngustează venele și arterele. Acesta poate deteriora inima forțând-o să lucreze mai repede și mai din greu, încetinind circulația sângelui și reducând oxigenul la nivelul picioarelor și mâinilor.
Monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon privează inima de oxigenul de care acest organ are nevoie pentru a pompa eficient sângele prin corp. În timp, căile respiratorii se inflamează și lasă mai puțin aer să intre în plămâni.
Gudronul
Gudronul este o substanță lipicioasă care acoperă plămânii precum funinginea dintr-un coș de fum.
Fenolii
Fenolii paralizează și distrug celulele asemănătoare unor firișoare de păr din căile respiratorii. Aceste celule au rolul de a curăța căptușeala căilor respiratorii și a le proteja împotriva infecțiilor.
Alte substanțe
Particulele mici din fumul de țigară irită gâtul și plămânii și provoacă „tusea fumătorului”, ceea ce duce la producția suplimentară de mucus și la deteriorarea țesutului pulmonar, iar amoniacul și formaldehida irită ochii, nasul și gâtul. Substanțele chimice care cauzează cancer fac celulele să crească prea repede sau anormal, ceea ce duce la apariția celulelor canceroase.
Cum poate fumatul să cauzeze un AVC?
Potrivit experților, fumul de tutun conține peste 7000 de substanțe chimice toxice, inclusiv monoxid de carbon, formaldehidă, arsenic și cianură. Aceste substanțe chimice sunt transferate de la plămâni în fluxul de sânge, modificând și deteriorând celulele din tot corpul. Modificările pe care aceste substanțe chimice le cauzează pot să crească riscul de a avea un accident vascular cerebral.
Fumul de țigară poate afecta nivelurile colesterolului. Deși este o substanță vitală în buna funcționare a organismului, dacă există o cantitate prea mare de colesterol în sânge, această situație poate cauza boli cardiovasculare și chiar AVC. La fel, dacă ai niveluri prea mici ale colesterolului bun - HDL -, acest aspect crește riscul de accident vascular cerebral.
Când inhalezi fumul de țigară, monoxidul de carbon și nicotina intră în fluxul sangvin. Monoxidul de carbon reduce cantitatea de oxigen din sânge, iar nicotina face inima să bată mai repede și astfel crește tensiunea arterială. Acești factori reuniți sporesc riscul fumătorului de a avea un AVC.
Totodată, fumatul poate declanșa un episod de fibrilație atrială, o afecțiune a inimii care este un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. În plus, substanțele chimice din fumul de țigară fac ca trombocitele sau plachetele sangvine (un tip de celule din sânge) mai predispuse să se lipească unele de celelalte. Acest lucru risucl de formare a unui cheag de sânge (trombus).
Acești factori enumerați cresc riscul unui fumător de a dezvolta ateroscleroză, o afecțiune în care arterele se îngustează și devin rigide, deci se întăresc. Astfel, se reduce circulația sângelui și există o probabilitate mai mare să se formeze cheaguri de sânge.
Dacă un cheag de sânge se formează într-o arteră care duce la creier, acesta poate cauza un AVC atunci când blochează alimentarea cu sânge a acelei părți a creierului. Acest tip de AVC este cunoscut sub numele de accident vascular ischemic, iar fumatul aproape că dublează riscul riscul de a avea un AVC ischemic.
Care sunt riscurile fumatului legate de AVC?
Cercetările arată că fumatul te face de două ori mai predispus la deces dacă ai un accident vascular cerebral, și, cu cât fumezi mai mult, cu atât mai mare este riscul personal de AVC. Dacă fumezi 20 de țigări pe zi, atunci ești de 6 ori mai predispus să ai un accident vascular cerebral, comparativ cu un nefumător.
Fumul de țigară are, însă, multe efecte diferite asupra corpului uman, inclusiv îngroșarea sângelui (acesta devine mai dens), crescând riscul de formare a cheagurilor de sânge și riscul de îngustare a arterelor importante, precum și limitând cantitatea de oxigen din sânge.
Ce să faci și ce nu dacă ai avut un AVC?
Dacă ești fumător și ai trecut printr-un accident vascular cerebral, e bine de știut că dacă nu renunți la fumat, îți crești riscul de a avea încă un AVC. Așadar, după un astfel de eveniment, pentru a-ți îmbunătăți starea de sănătate și pentru a scădea riscul de recidivă, e necesar să iei unele măsuri.
În primul rând, renunțarea la tutun ușurează stresul asupra vaselor de sânge din creier, precum și în inimă și în alte părți ale corpului.
În al doilea rând, e important ca după ce ai trecut printr-un AVC să îți iei medicamentele prescrise. Dacă medicul ți-a prescris medicamente pentru a te ajuta să controlezi colesterolul, tensiunea arterială sau diabetul, ia-le conform indicațiilor și nu sări peste doze. Potrivit unui studiu efectuat la pacienții cu boală coronariană, aceia care au luat doar 75% sau mai puține dintre medicamentele prescrise au avut un risc de patru ori mai mare de accident vascular cerebral decât cei care și-au luat medicamentele exact conform instrucțiunilor.
În al treilea rând, cercetările sugerează că adoptarea unei alimentații potrivite scade riscul de un al doilea AVC. Mai precis, o dietă bogată în fructe și legume este asociată cu un risc cu 21% mai mic de accident vascular cerebral.
În acest sens, ai putea încerca dieta mediteraneeană, un stil alimentar destul de ușor de urmat pentru multe persoane. Meniul se bazează pe multe legume neamidonoase, fructe și cereale integrale, alături de cantități moderate de leguminoase și cartofi, pește, pui, ouă, lactate slabe, nuci, semințe și ulei de măsline. Această dietă descurajează prăjelile, consumul de carne de porc, vită, miel, precum și consumul de lactate grase, mezeluri și produse cu zahăr adăugat. Dieta mediteraneeană permite și un pahar mic cu vin pe zi, la masa de prânz sau la cea de seară.
Ce alte afecțiuni pot fi cauzate de fumat?
Fumatul poate cauza mai multe boli și poate favoriza apariția altora:
Cancer
Fumatul cauzează majoritatea cancerelor pulmonare, însă poate provoca apariția unui cancer aproape oriunde pe corp. Buzele, limba, gura, nasul, esofagul, gâtul, cutia vocală, stomacul, ficatul, rinichii, pancreasul, vezica urinară, sângele, colul uterin, vulva, penisul și anusul - toate pot dezvolta un cancer din cauza fumatului.
Probleme de respirație și afecțiuni respiratorii cronice
Fumatul este cauza principală a bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC), o afecțiune gravă, progresivă și invalidantă care limitează fluxul de aer în plămâni. Fumatul agravează, de asemenea, astmul la fumătorii activi și este asociat cu un risc crescut de astm atât la adolescenți, cât și la adulți.
Diabet
Fumatul poate duce la apariția diabetului de tip 2, riscul de a dezvolta diabet fiind cu 30 până la 40% mai mare pentru fumătorii activi decât pentru nefumători. De asemenea, fumatul poate agrava unele dintre afecțiunile corelate cu diabetul de tip 1, cum ar fi boala renală.
Infecții
Fumatul slăbește sistemul imunitar, astfel încât fumătorii au un risc mai mare de a face infecții bacteriene și virale.
Probleme dentare
Fumatul crește riscul de afecțiuni ale gingiilor, pierderea dinților și sensibilitatea dentară. Odată ce o persoană are leziuni ale gingiilor, fumatul îngreunează, de asemenea, vindecarea acestora.
Pierderea auzului
Fumatul reduce fluxul de sânge către urechea internă. De asemenea, odată cu înaintarea în vârstă, fumătorii își pot pierde auzul mai devreme decât nefumătorii.
Deteriorarea vederii
Fumatul dăunează ochiului și poate duce la degenerescență maculară, o boală care implică modificări progresive și reversibile ale maculei, zona din centrul retinei.
Probleme de fertilitate
Fumatul poate face mai dificilă obținerea unei sarcini în cazul femeilor și poate afecta calitatea spermei.
Impactul fumatului în România
Cam o treime din populația României fumează (33%), iar cei mai mulți fumători au vârste cuprinse între 26 și 35 de ani, arată statisticle. Frecvența fumatului este de cel puțin un pachet de țigarete pe zi (40% dintre fumători fumează peste 20 de țigarete pe zi). Frecvența este mai mare la fumătorii cu vârste între 36 și 45 de ani decât la alte categorii de vârstă. În medie, bărbații sunt cei care fumează mai mult decât femeile (16 versus 12 țigarete pe zi).
După vârsta de 40 de ani, unul din doi fumători de cursă lungă este afectat de boli grave, precum accidentul vascular cerebral, bolile de inimă și unele cancere.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Smoking and Heart Disease and Stroke
https://www.cdc.gov/tobacco/campaign/tips/diseases/heart-disease-stroke.html
Johns Hopkins Medicine - 3 Ways to Avoid a Second Stroke
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/stroke/3-ways-to-avoid-a-second-stroke
Stroke - Smoking Cessation in Stroke Survivors in the United States: A Nationwide Analysis
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/STROKEAHA.121.036941
Te-ar mai putea interesa și...
Bună ziua,
Nimeni nu vă poate impune să vă lăsați de fumat, dar sigur sunteți deja foarte conștient de riscurile la care vă supuneți. Cu siguranță este greu să renunțați la fumat, dar având în vedere că ați trecut deja printr-o procedură dificilă și fumatul rămâne un mare factor de risc pentru starea de sănătate, eu sunt convinsă că puteți găsi voința și motivația necesare să faceți alegerea cea mai sănătoasă.
Succes și numai bine!
