Sarcina poate creste riscul de probleme cardiace?
Sarcina poate creste riscul de probleme cardiace?
Sarcina poate creste riscul de probleme cardiace?
Două studii de dată recentă pun în discuție o problemă mai puțin dezbătută până acum de lumea medicală, care corelează sarcina cu riscul femeior de a se confrunta ulterior cu bolile cardiace. Conform studiilor, riscul de fibrilație atrială (un ritm cardiac anormal) crește cu fiecare sarcină, până la un risc cu aproape 50% mai mare în cazul a șase sau mai multe sarcini.
Sarcina poate influența sănătatea cardiovasculară în moduri semnificative, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Anumite probleme apărute în timpul sarcinii - preeclampsia, diabetul gestațional, nașterea prematură - sunt factori de risc pentru boli de inimă pe termen lung, dar se pare că și sarcina în sine poate avea un efect negativ în viitor.
„Este ceva legat de sarcină în sine, care predispune femeile spre acest risc”, a spus autorul principal al unuia dintre studii, dr. Jorge Wong, cardiolog la Institutul de Cercetare a Sănătății de la Universitatea McMaster din Hamilton, Ontario. Între timp, un al doilea studiu raportează că femeile care prezintă o naștere prematură au un risc cu 40% mai mare de infarct miocardic sau de a face un accident vascular cerebral mai târziu în viață. Niciunul dintre aceste studii nu demonstrează însă o relație directă cauză-efect între problemele de sarcină și bolile cardiace, după cum au remarcat ambele echipe de cercetători.
Sarcina afectează ritmul cardiac
Pentru raportul legat de afectarea ritmului cardiac, cercetătorii au analizat datele de la 34.639 de participante la Studiul de Sănătate pentru Femei, un proiect în curs de desfășurare realizat de Harvard Medical School și Womens Hospital din Boston.
După o medie de 20 de ani de urmărire a evoluției stării de sănătate a femeilor, cercetătorii au descoperit 1.532 de cazuri de fibrilație atrială în rândul acestora. Fibrilația atrială se traduce printr-un ritm cardiac neregulat, care crește riscul de accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă.
Analiza a relevat faptul că femeile cu o singură sarcină au prezentat un risc crescut de 15% de fibrilație atrială, comparativ cu femeile care nu au fost însărcinate, luând în considerare și alți factori de risc cardiac comparabili. Două sau trei sarcini au fost asociate cu un risc cu 20% mai crescut de fibrilație atrială, patru până la cinci sarcini cu un risc crescut cu 36%, pe când șase sau mai multe sarcini, cu un risc crescut cu 46%.
Sarcina produce în organismul femeii mai multe modificări potențial dăunătoare, iar cercetătorii speculează că sarcinile suplimentare ar putea expune femeile la un prejudiciu mai mare cum ar fi bolile cardiace. „Dintr-un motiv necunoscut, sarcina în sine și nașterea se adaugă la condiția de sănătate a femeii putând să ducă la dezvoltarea de fibrilație atrială mai târziu în viață”, a mai spus dr. Wong. „O posibilă cauză ar fi fluctuațiile semnificative ale hormonilor și fenomene inflamatorii care apar în timpul sarcinii, care ar putea avea un impact asupra sănătății inimii”.
Există modificări cardiace, de asemenea documentate, care sunt cauzate de sarcină, care pot însă dispărea complet la sfârșitul sarcinii, au mai precizat cercetătorii, dar s-a speculat și până acum că, la femeile cu sarcini multiple, aceste modificări structurale pot persista și după sarcină.
Nașterile premature, corelate cu bolile cardiace?
Celălalt studiu a implicat date de la mai mult de 70.000 de participante, într-un proiect separat, condus de Universitatea din Harvard. Cercetătorii au folosit datele pentru a investiga asocierea dintre o naștere prematură și bolile cardiace viitoare. „Există un număr tot mai mare de studii care indică faptul că femeile care au sarcini complicate pot prezenta un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, în deceniile de după sarcină”, a declarat autorul principal, epidemiologul Lauren Tanz.
Dr. Tanz și colegii ei au descoperit că femeile care nasc înainte de 37 de săptămâni de sarcină la prima lor naștere au un risc cu 40% mai mare de boli de inimă mai târziu, în comparație cu femeile care nasc la termen, după 37 de săptămâni. Mai mult, femeile care nasc înainte de 32 de săptămâni de sarcină sunt de două ori mai expuse riscului comparativ cu nașterea la termen, potrivit constatărilor.
Dr. Tanz consideră că nașterea prematură poate fi mai degrabă un semnal de alarmă al problemelor cardiace viitoare, decât cauza acestor probleme. „Aceste femei pot prezenta anumiți factori de risc cardiaci, nedepistați de medici și care nu afectează sarcina suficient pentru a provoca o naștere prematură”.
Nașterea prematură poate fi un semn de avertizare timpurie că aceste femei pot prezenta ulterior un risc crescut, a mai spus Tanz, care a remarcat faptul că Asociația Americană a Inimii ia în considerare și alte probleme de sănătate legate de sarcină, cum ar fi preeclampsia sau diabetul gestațional, ca find factori de risc pentru bolile cardiace, în viitor.
Ambele studii provin dintr-un „interes crescut de cercetare privind diferențele dintre bărbați și femei în ceea ce privește sănătatea inimii”, a spus dr. Mary Ann Bauman, medic internist. Nu sunt încă pe deplin înțelese toate mecanismele bolilor de inimă la femei, a mai spus Bauman, însă femeile nu sunt doar „bărbați cu ovare”, și trebuie să înțelegem aceste diferențe.
Dr. Tanz le sugerează femeilor care au născut prematur sau au avut mai multe sarcini să acorde o atenție în plus pentru monitorizarea stării de sănătate a inimii lor de-a lungul vieții. Ele ar trebui să se asigure că au o alimentație sănătoasă, să nu fumeze, să facă mișcare și să limiteze consumul de alcool. „Din moment ce știm că riscul cardiovascular se dezvoltă pe tot parcursul vieții, niciodată nu e prea devreme pentru o femeie să adopte aceste obiceiuri”, a concluzionat dr Tanz. Ambele studii apar într-un capitol special al jurnalului medical Circulation, al asociației „American Heart Association” dedicat femeilor.
Cum îți scazi riscul cardiovascular dacă ești femeie?
Pentru a reduce riscul cardiovascular, mai ales în cazul femeilor, este important să te concentrezi pe câțiva factori cheie.
Alimentație echilibrată
Consumă mai multe fructe și legume - alege variante proaspete, congelate sau gătite cu minim de grăsimi, include grăsimi sănătoase, precum pește gras (somon, macrou, hering), avocado, ulei de măsline, dar și fibre din cereale integrale (ovăz, quinoa, pâine integrală), leguminoase (fasole, linte), pe care le poți mânca în cantități moderate. Limitează grăsimile trans (prăjeli, unele margarine, produse de patiserie) și ai grijă cum combini alimentele: evită pe cât posibil combinațiile de grăsimi animale cu făină albă și zahăr, deoarece crești riscul de obezitate și de a avea un colesterol LDL (cel rău) mărit, care îți crește la rândul lui riscul de evenimente cardiovasculare. Dacă obișnuiești să bei alcool, limitează-l la o băutură pe zi (un pahar mic cu bere sau cu vin). Dacă nu bei, nu te apuca, pentru că chiar și vinul roșu, care are resveratrol, o substanță antioxidantă, conține totuși și alcool, iar acesta nu aduce beneficii pentru sănătate.
Activitate fizică regulată
Minim 150 de minute de activitate aerobă moderată pe săptămână sunt necesare pentru o stare cât mai bună de sănătate nu doar a inimii, ci generală: mers pe jos, alergare, dans, pedalat - oricare acivitate este excelentă. În cel puțin două zile pe săptămână ai nevoie de antrenament de forță pentru a îmbunătăți sănătatea musculară și osoasă: exerciții cu greutăți, exerciții cu propria greutate (flotări, genuflexiuni, plank etc.), exerciții cu benzi.
Menținerea unei greutăți corporale normale
Menținerea unui IMC în intervalul sănătos poate reduce riscul de hipertensiune arterială, diabet și alte afecțiuni asociate. Dacă ai de dat jos câteva kilograme sau mai multe, vorbește cu medicul de familie despre cum poți scăpa de ele la modul sănătos. În principiu, o combinație de alimentație potrivită și mișcare te ajută să slăbești și să te menții.
Evitarea fumatului sau renunțarea la acest obicei
Dacă nu fumezi, nu ai niciun motiv să te apuci, iar dacă fumezi, fă tot posibilul să te lași, deoarece fumatul este un factor de risc major; renunțarea reduce semnificativ riscul cardiovascular, alături de alte riscuri pe care acest obicei le are pentru sănătate în general.
Gestionarea stresului
Femeile sunt mai predispuse la stres cronic, care poate afecta sănătatea cardiovasculară, de aceea, încearcă să găsești metode prin care să te relaxezi la modul sănătos. Fumatul și excesul de alcool la care apelează unii oameni pentru relaxare nu ajută, pentru că, în realitate, acestea te agită și mai tare, contribuie la anxietate și deprimare, și fac mult rău pe termen lung, și fizic și psihic. Încearcă yoga, aceasta fiind o formă de mișcare bună și pentru corp și pentru suflet. Ideal ar fi să mergi la o clasă de yoga pentru a învăța de la un instructor cum să execuți corect posturile, pe care apoi le poți practica și singură, la tine acasă. Plimbările sau sporturile practicate împreună cu persoane dragi din familie sau dintre prieteni sunt de asemenea utile pentru combaterea stresului, chiar și o simplă conversație la telefon.
Controlul tensiunii arteriale și al colesterolului
Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale și efectuarea testelor de sânge pentru colesterol sunt foarte importante și acestea. Dacă valorile sunt ridicate, consultă un medic pentru strategii de reducere, inclusiv schimbări alimentare sau tratament medicamentos.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Contributions of Preterm Delivery to Cardiovascular Disease Risk Prediction in Women
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34388032/
Studiul „Contributions of Preterm Delivery to Cardiovascular Disease Risk Prediction in Women”, apărut în J Womens Health (Larchmt). 2021 Oct;30(10):1431-1439. doi: 10.1089/jwh.2021.0166. Epub 2021 Aug 12, autori: Lauren J Tanz et al.
Pub Med - Number of Pregnancies and Atrial Fibrillation Risk: The Women's Health Study
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28154001/
Studiul „Number of Pregnancies and Atrial Fibrillation Risk: The Women's Health Study”, apărut în Circulation. 2017 Feb 7;135(6):622-624. doi: 10.1161/CIRCULATIONAHA.116.026629, autori: Jorge A Wong et al.
Te-ar mai putea interesa și...
