Crampele menstruale: ce le cauzează și cum le tratăm

Dismenoreea sau crampele menstruale sunt frecvente la menstruație. Multe femei au dureri menstruale la nivelul abdomenului inferior, chiar înaintea și în timpul menstruației. Dacă durerile sunt foarte mari și te împiedică să funcționezi normal, este indicat un consult ginecologic.

Pentru unele femei, disconfortul crampelor menstruale este doar neplăcut, însă pentru altele durerile menstruale pot fi atât de severe încât să interfereze cu activitățile zilnice pe o perioadă de câteva zile, în fiecare lună. Afecțiunile precum endometrioza sau fibromul uterin pot provoca crampe menstruale, iar tratarea cauzei este esențială pentru reducerea durerii. Crampele menstruale care nu sunt cauzate de o altă afecțiune tind să scadă odată cu înaintarea în vârstă și de multe ori se estompează după naștere.

Cauze și factori de risc crampe menstruale

În timpul perioadei menstruale, uterul se contractă pentru a ajuta la expulzarea mucoasei. Substanțele asemănătoare hormonilor, adică prostaglandinele implicate în durere și inflamație declanșează contracțiile musculare uterine. Nivelurile mai ridicate de prostaglandine sunt asociate cu dureri menstruale mai severe.

Crampele menstruale pot fi cauzate de:

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Sindromul premenstrual

Sindromul premenstrual este o afecțiune frecventă cauzată de modificările hormonale din organism care au loc cu 1-2 săptămâni înainte de începerea menstruației; simptomele sindromului premenstrual dispar, de obicei, după începerea menstruației.

Endometrioză

În endometrioză, țesutul care îți acoperă uterul se implantează în afara uterului, cel mai frecvent pe trompele uterine, ovare sau țesutul care acoperă pelvisul.

Fibroame uterine (tumori benigne)

Fibroamele sunt formațiuni necanceroase din peretele uterului, care pot provoca durere.

Adenomioză

În adenomioză, țesutul care acoperă uterul începe să crească în pereții musculari ai uterului.

Boală inflamatorie pelviană

Această infecție a organelor reproductive feminine este, de obicei, cauzată de bacterii cu transmitere sexuală.

Stenoză cervicală

La unele femei, deschiderea colului uterin este suficient de mică pentru a împiedica fluxul menstrual, provocând o creștere dureroasă a presiunii în uter.

Factori de risc

Este posibil să ai un risc mai mare de a te confrunta cu crampe menstruale dacă:

ai sub 30 de ani;
ai intrat la pubertate devreme, la vârsta de 11 ani sau mai înainte;
sângerezi abundent în timpul menstruației (menoragie);
ai sângerări menstruale neregulate (metroragie);
fumezi sau ești expusă la alte surse de poluare intensă.

Simptomele care apar la menstruație

Printre simptomele care apar la menstruație se numără:

disconfort abdominal, dureri sub formă de crampe care pot fi intense, la nivelul abdomenului inferior;
durere care debutează cu 1-3 zile înainte de menstruație, atinge vârful maxim la 24 de ore de la debutul menstruației și dispare în 2-3 zile;
durere la nivelul șoldurilor;
senzație de presiune în abdomen;
durere surdă și continuă;
durere care iradiază la nivelul spatelui și al coapselor;
greaţă;
diaree;
vărsături;
durere de cap;
senzație de slăbiciune, moleșeală, epuizare;
oboseală;
leșin;
ameţeală.

Este recomandat să mergi la un consult ginecologic dacă:

crampele menstruale îți perturbă activitățile în fiecare lună și te împiedică să lucrezi sau să mergi la școală;
ai cel puțin trei menstruații dureroase la rând;
simptomele tale se înrăutățesc progresiv, ai crampe menstruale severe sau neobișnuite ori care durează mai mult de 2-3 zile;
crampele sunt însoțite de diaree și greață;
suferi de durere pelviană în afara perioadei menstruale;
durerea persistă după ce ți-a fost plasat steriletul;
observi, uneori, cheaguri de sânge;
tocmai ai început să ai crampe menstruale severe după vârsta de 25 de ani.

Complicații crampe menstruale

De regulă, crampele menstruale nu cauzează alte complicații medicale, dar anumite afecțiuni asociate cu crampe menstruale pot avea totuși complicații cum ar fi endometrioza, care poate duce la probleme de fertilitate. Boala inflamatorie pelviană poate cicatriza trompele uterine, crescând riscul ca un ovul fertilizat să se implanteze în afara uterului și să determine o sarcină ectopică.

Diagnostic crampe menstruale

Cum spuneam, e bine să mergi la un consult ginecologic dacă crampele menstruale sunt extrem de deranjante. Medicul îți va analiza istoricul medical și va efectua un examen fizic, inclusiv un examen pelvian pentru a verifica anomaliile organelor de reproducere și va căuta semne de infecție. În timpul examinării pelviane medicul va introduce un specul vaginal, un instrument medical pentru a vedea în interiorul vaginului și va examina vaginul, colul uterin și uterul. Totodată, este posibil să ți se preleveze o mică mostră de lichid vaginal pentru analiza de laborator.

Dacă medicul suspectează că există o afecțiune care îți cauzează crampe menstruale, îți poate sugera alte teste, cum ar fi:

o ecografie
alte teste imagistice precum tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică nucleară (RMN)
o histeroscopie
o laparoscopie

Tratament crampe menstruale

Pentru a-ți ușura durerile menstruale, medicul îți poate recomanda:

Analgezice sau antiinflamatoare nesteroidiene
Contraceptive hormonale
Intervenție chirurgicală, dacă crampele menstruale sunt cauzate de o tulburare precum endometrioza sau fibromul uterin.
În anumite cazuri, tratamentul pentru gestionarea simptomelor dismenoreei poate include: ablația endometrială, adică distrugerea chirurgicală a țesuturilor mucoasei uterine sau rezecția endometrială, care presupune îndepărtarea mucoasei uterului.

Cum tratezi durerile menstruale acasă?

Pe lângă somn și odihnă suficientă, ai putea încerca:

să faci sport regulat;
să stai 20 de minute într-o baie caldă sau să plasezi o sticlă de apă caldă pe abdomenul inferior;
să iei vitamine și suplimente alimentare, pentru că o serie de studii au indicat faptul că vitamina E, acizii grași Omega-3, vitamina B1 și B6, calciul, dar și suplimentele pe bază de magneziu ar putea reduce crampele menstruale;
să eviți alimentele care conțin cofeină;
să eviți fumatul și consumul de alcool;
să ai o dietă echilibrată cu mese ușoare și nutritive;
să reduci aportul de sare și zahăr;
să-ți masezi spatele și abdomenul;
să înveți să gestionezi stresul, care poate crește riscul apariției durerilor menstruale și severitatea acestora.

Tratamente alternative pentru durerile menstruale

Majoritatea terapiilor alternative pentru tratarea crampelor menstruale nu au fost studiate suficient pentru ca specialiștii să le recomande. Cu toate acestea, unele tratamente alternative ar putea fi de ajutor, inclusiv:

acupunctura;
stimularea electrică transcutanată nervoasă (TENS) – printr-un dispozitiv TENS, curentul electric de joasă tensiune este transmis prin electrozi așezați pe piele;
administrarea unor produse pe bază de plante, cum ar fi picnogenolul, feniculul sau diverse combinații pot fi utile;
presopunctura, care presupune masarea și presarea unor puncte vitale ale pielii considerate ca având o legătură energetică cu diverse organe ale corpului;
aromaterapia;
yoga;
masajul;
exercițiile de relaxare sau de respirație.

Crampele bruște sau durerea pelviană pot fi semne de infecție. Solicită asistență medicală, dacă ai simptome precum febră, dureri pelviene severe și scurgeri vaginale urât mirositoare.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Dysmenorrhea
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/dysmenorrhea
Frontiers - Increased Incidence of Dysmenorrhea in Women Exposed to Higher Concentrations of NO, NO2, NOx, CO, and PM2.5: A Nationwide Population-Based Study
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpubh.2021.682341/full
Studiul „Increased Incidence of Dysmenorrhea in Women Exposed to Higher Concentrations of NO, NO2, NOx, CO, and PM2.5: A Nationwide Population-Based Study”, apărut în Front. Public Health, 17 June 2021, https://doi.org/10.3389/fpubh.2021.682341, autori: Shih-Yi Lin et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI