Dislipidemia la copii: simptome, diagnostic, tratament
Dislipidemia la copii: simptome, diagnostic, tratament
Dislipidemia la copii: simptome, diagnostic, tratament
Ce este dislipidemia
Tipuri de dislipidemie
Simptomele dislipidemiei la copii
Cum se pune diagnosticul de dislipidemie
Tratament dislipidemie copii
Regimul alimentar recomandat în dislipidemie
Principala îngrijorare când este vorba de dislipidemie este faptul că ea crește riscul de boli cardiovasculare (infarct miocardic și accident vascular cerebral) la vârsta adultă. Tocmai de aceea, este bine că părinții să știe dacă micuțul lor are dislipidemie și să recunoască semnele ori simptomele acestei afecțiuni.
Ce este dislipidemia
Dislipidemiile sunt definite ca un grup de anomalii ale lipoproteinelor care pot duce la oricare dintre următoarele anomalii lipidice. Pe scurt, dislipidemia este o afecțiune în care fluxul sangvin conține niveluri anormale de grăsimi, numite lipide. Colesterolul ridicat, cunoscut sub numele de hiperlipidemie, este un tip de dislipidemie.
Dislipidemia poate provoca acumularea de depozite grase în vasele de sânge în timp. Acest lucru crește riscul de boli de inimă la vârsta adultă. În Statele Unite ale Americii (SUA), cel puțin 20% dintre adolescenți au dislipidemie. Studiile arată că mulți adulți tineri și de vârstă mijlocie cu boli de inimă ar fi putut avea dislipidemie netratată în copilărie.
Acumularea de lipide de-a lungul timpului induce inflamația vasculară și dezvoltarea de plăci grase, care progresează treptat către placa ateroscleroticăc Concentrațiile mai mari de lipide și expunerea pe durata de viață mai lungă la anomaliile lipidelor se corelează semnificativ cu severitatea leziunilor aterosclerotice.
Tipuri de dislipidemie
Dislipidemia poate lua multe forme în copilărie, inclusiv:
- dislipidemia familială sau genetică - aceasta este cea mai frecventă tulburare de lipide în populația pediatrică;
- dislipidemiile din cauza bolilor renale, afecțiunilor hepatice sau diabetului;
- dislipidemie apărută din cauza anumitor medicamente;
- dislipidemie din cauza problemelor legate de stilul de viață, cum ar fi obezitatea, dieta și prea puțină activitate fizică.
Principalul motiv de îngrijorare este că dislipidemia crește riscul de boli cardiovasculare, iar studiile au arătat că lipoproteinele cu densitate scăzută (colesterolul LDL) în rândul adolescenților sunt asociate cu leziuni de natură aterosclerotică. Leziunile acestea sunt mai prevalente și chiar mai pronunțate atunci când alți factori de risc, cum ar fi obezitatea și hipertensiunea, sunt prezenți.
Dislipidemii secundare
Există multiple cauze secundare ale dislipidemiei. Cea mai frecventă cauză a dislipidemiei secundare este obezitatea. Printre cauzele dislipidemiei secundare se numără:
- Exogen
- Excesul de greutate
- Obezitatea
- Alcool
Terapia cu medicamente
- Corticosteroizi
- izotretinoina
- Beta-blocante
- Unele contraceptive orale
- Anumiți agenți chimioterapeutici
- Anumiți agenți antiretrovirali
Factori Endocrini/Metabolici
- Hipotiroidism/hipopituitarism
- Diabet zaharat de tipuri 1 și 2
- Sarcina
- Sindromul ovarului polichistic
- Lipodistrofie
- Porfirie acută intermitentă
Renal
- Boală renală cronică
- Sindromul hemolitic uremic
- Sindromul nefrotic
Infecțios
- Infecție acută virală/bacteriană
- Infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV)
- hepatită
Boală hepatică obstructivă/afecțiuni colestatice
- ciroza biliara
- sindromul Alagille
Boala inflamatorie
- Lupus eritematos sistemic
- Artrita reumatoidă juvenilă
Altele
- Boli de depozitare a imunoglobulinelor monoclonale
- Boala de stocare a glicogenului
- boala lui Gaucher
- Boala de depozitare a cistinei
- Boala Tay-Sachs juvenilă
- boala Niemann-Pick
- Boala Kawasaki
- Anorexia nervoasă
Simptomele dislipidemiei la copii
Există foarte puține simptome legate de dislipidemie în copilărie. Excepția este hipercolesterolemia familială în formă homozigotă. În această boală genetică, pacientul poate să se confrunte cu xantoame planare, xantoame tendinoase (la tendonul lui Achile) și cu arcul cornean. Din pricina manifestărilor pe piele, hipercolesterolemia familială homozigotă este adeseori diagnosticată de un dermatolog pediatru.
Cum se pune diagnosticul de dislipidemie
Abordarea medicului pentru a pune un diagnostic corect este screeningul lipidelor sau efectuarea unor teste de sânge pentru a vedea profilul lipidic al copilului sau adolescentului. De asemenea, o abordare bazată pe antecedentele medicale familiale a fost folosită pentru diagnosticare. Cu toate acestea, în unele cazuri, abordarea bazată pe istoricul medical al familiei a făcut ca mulți copiii cu niveluri ridicate ale colesterolului LDL să nu fie depistați.
Abordarea actuală recomandată este că toți copiii ar trebui să fie testați (analizarea profilului lipidic) între 9 și 11 ani. Aceasta este vârsta la care concentrațiile de lipide sunt cele mai predictive, sunt cele mai apropiate de valorile obținute la adulți. Acest interval de vârstă evită scăderea nivelului colesterolului LDL observată adesea în perioada pubertății. De asemenea, aceasta este vârsta la care procesul aterosclerotic începe să se dezvolte mai agresiv.
Nivelul concentrațiilor lipidelor plasmatice (mg/dl) la copii, adolescenți și adulți tineri
Nivel la limită/borderline
- Colesterol total sub 170 mg/dl
- Colesterol LDL sub 110 mg/dl
Valori mari
- Colesterol total egal cu sau peste 200 mg/dl
- Colesterol LDL egal cu sau peste 130 mg/dl
Valori foarte mari
- Colesterol total 170-199 mg/dl
- Colesterol LDL 110-129 mg/dl
Tratament dislipidemie copii
Dacă medicul a putut să confirme că micul pacient are dislipidemie, probabil că tu, ca părinte, te întrebi ce fel de tratament ar trebui inițiat. Prima abordare pentru tratamentul dislipidemiei este modificarea stilului de viață. Această abordare include schimbări în alimentație și în ceea ce privește activitatea fizică a copilului.
Mai mult, pentru a preveni obezitatea la copii, aceștia ar trebui încurajați să doarmă suficient și să limiteze timpul petrecut pe ecran (inclusiv televizor, telefon mobil, utilizarea computerului, jocuri video, electronice portabile) la mai puțin de 2 ore pe zi.
În ceea ce privește sedentarismul, într-un studiu recent, s-a observat că fiecare oră suplimentară de vizionat la televizor a fost corelată cu creșterea trigliceridelor (TG) și scăderea nivelului de lipoproteine de înaltă densitate (HDL-C) 1.
Regimul alimentar recomandat în dislipidemie
Deși tratamentul alimentar rămâne în dezbatere, o dietă modificată poate îmbunătăți profilurile lipidice anormale prin inducerea unui efect de scădere a lipidelor, în principal asupra nivelului de trigliceride (TG), dar are și un impact modest asupra colesterolului total (TC) și asupra lipoproteinelor cu densitate scăzută ( LDL-C).
La adulți, studiul PREDIMED (cel mai mare studiu de prevenire alimentară) a demonstrat că dieta mediteraneană este benefică în reducerea incidenței evenimentelor cardiovasculare majore.
În mod similar, adoptarea dietei mediteraneene la copii poate îmbunătăți testul de grosime intima-media carotidiană (CIMT), care este un marker precoce al aterosclerozei. Având în vedere aceste observații, este probabil ca modificările dietetice să fie relevante pentru prevenirea bolii cardiovasculare aterosclerotice atât la copii, cât și la adulți.
Modificările dietetice specifice ar trebui să pună accent pe scăderea grăsimilor totale, trans și saturate; scăderea cantității de colesterol; și creșterea aportului de fibre.
Dieta ar trebui și ea modificată (dacă copilul are 12 luni sau este mai mare). Grăsimile saturate ar trebui să reprezinte mai puțin de 10% din calorii. Colesterolul ar trebui să fie sub 300 mg/zi. O dietă mai strictă ar însemnă că grăsimile saturate să reprezinte mai puțin de 7% dintre caloriile pe care le consumă copilul, iar colesterolul din alimente să fie mai puțin de 200 mg pe zi.
Pentru copiii cu hipertrigliceridemie, o creștere a aportului alimentar de acizi grași Omega-3 ar trebui, de asemenea, încurajată prin creșterea consumului de pește. Acizii grași Omega-3 cu lanț lung sunt, de asemenea, disponibili sub formă de produse cu ulei de pește și medicamente eliberate pe bază de rețetă.
Pentru pacienții cu valori crescute ale LDL-C, dieta CHILD-2 recomandă, de asemenea, adjuvanti dietetici, precum stanol și esteri de steroli vegetali și psyllium din fibre solubile în apă. Sterolul vegetal și stanolul, atunci când sunt luate până la 2 g pe zi, s-au dovedit că inhibă absorbția intestinală a colesterolului, ceea ce duce la o reducere a nivelurilor de LDL-C cu aproximativ 9%.
O dietă sănătoasă este obținută prin creșterea aportului de fructe, legume, cereale integrale, produse lactate degresate (cu cât mai puține grăsimi) și carne slabă, cum este carnea de pasăre de curte (fără piele) și peștele.
Băuturile îndulcite cu zahăr și alimentele procesate ar trebui reduse pe cât posibil. Creșterea aportului de fibre, pe lângă alimentele de origine vegetală, ar putea fi benefică pentru dieta copilului tău.
Activitatea fizică este încurajată. 60 de minute de activitate fizică pe zi este intervalul recomandat, iar activitatea poate fi moderată până la viguroasă. De asemenea, este recomandat ca adolescenții și copiii să petreacă mai puțin de 2 ore pe zi că „timp sedentar".
Tratamentul farmacologic (pentru nivelul ridicat al colesterolului LDL): atunci când este indicat, medicul poate recomanda tratament medicamentos care poate îmbunătăți dramatic profilul lipidelor din sânge. Statinele sunt preferate pentru tratamentul farmacologic inițial, în cazul copiilor de 8 ani și celor peste această vârstă. Există și alte clase de medicamente disponibile, cum ar fi cele care blochează absorbția colesterolului. Medicul va recomanda cea mai bună terapie în cazul copilului, pe baza analizelor și antecedentelor medicale.
Obiectivul tratamentului este să se ajungă la un nivel al colesterolului LDL mai mic de 130 mg/dl sau cel puțin o reducere cu 50% a acestor valori ale colesterolului „rău".
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „The influence of television viewing and sleep on lipid profiles in children”. Int. J. Obes. 2020; Manousaki D., Quality Cohort Collaborative Group. Barnett T., Mathieu M.-E., Maximova K., Simoneau G., Harnois-Leblanc S., Benedetti A., McGrath J., Henderson M.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32203106/
National Library of Medicine - Pediatric Dyslipidemia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK585106/
Te-ar mai putea interesa și...
