Consumul excesiv de zahăr poate afecta dezvoltarea creierului celui mic (studiu)
Consumul excesiv de zahăr poate afecta dezvoltarea creierului celui mic (studiu)
Consumul excesiv de zahăr poate afecta dezvoltarea creierului celui mic (studiu)
Zahărul este prezent în foarte multe produse alimentare, atât dulci, cât și sărate, și mai ales în deserturile pentru copii. De altfel, copiii sunt cei mai mari consumatori de produse cu zahăr adăugat, chiar dacă numeroase cercetări atestă faptul că un consum frecvent și ridicat de zahăr poate duce la obezitate, boli de inimă și chiar probleme cognitive.
Impactul negativ al consumului de zahăr
Rata obezității este în continuă creștere pe plan global, iar zahărul adăugat, în special cel provenit din deserturi și băuturi răcoritoare, este printre principalii vinovați.
Sucurile și ceaiurile îndulcite, precum deserturile, conțin adeseori fructoză, un zahăr simplu care poate fi dăunător când e consumat în exces. Mai precis, fructoza crește pofta de mâncare mai mult față de glucoză, principalul tip de zahăr regăsit în carbohidrați.
În plus, consumul excesiv de fructoză poate cauza rezistența la leptină, un hormon important ce reglează apetitul și comunică organismului când a ajuns la sațietate.
Astfel, consumul de zahăr nu potolește pofta de mâncare, ci o alimentează, ceea ce reprezintă o cale sigură spre supraponderabilitate. Mai mult, zahărul adăugat din alimentație este asociat cu creșterea grăsimii viscerale, care este asociată cu boli cronice precum diabet sau afecțiuni cardiovasculare. Persoanele care suferă de asemenea probleme sunt încurajate să consume un supliment cu acizi grași Omega-3, precum uleiul de pește lichid, care scade nivelul trigliceridelor și colesterolului LDL și promovează scăderea în greutate, inclusiv eliminarea grăsimii viscerale.
Pe lângă aceste riscuri, cercetările sugerează că zahărul poate afecta organismul și pe alte căi, cum ar fi:
- Creșterea riscului de boli ale rinichilor, din cauza glicemiei constant ridicate, care poate genera leziuni la nivelul vaselor de sânge delicate ale rinichilor. Acest fenomen poate crește exponential riscul de afecțiuni renale.
- Afectarea sănătății orale, deoarece consumul de zahăr în exces poate duce la formarea cariilor. Bacteriile de la nivelul cavității orale se hrănesc din zahărul ingerat și eliberează compuși acizi, care sunt responsabili pentru demineralizarea dentară.
- Creșterea riscului de gută. Guta este o afecțiune inflamatorie caracterizată prin dureri articulare, în zone localizate. Zahărul adăugat crește nivelul de acid uric în sânge, ceea ce crește riscul apariției sau agravării gutei.
- Accelerarea declinului cognitiv, pentru că regimurile alimentare bogate în zahăr pot impacta în mod negativ anumite funcții, precum memoria și puterea de concentrare, și crește riscul de demență.
Oamenii de știință atrag atenția asupra consecințelor negative, pe termen lung, date de consumul excesiv de zahăr, iar cele mai recente descoperiri pun în lumină noi informații îngrijorătoare.
Mai precis, cele mai recente cercetări axate pe impactul consumului de zahăr pe perioada copilăriei sugerează că acesta poate afecta dezvoltarea cerebrală a copilului, în mod specific o regiune a acestuia deosebit de importantă pentru dezvoltarea memoriei și învățării, numită hipocampus.
Noi informații provenite de la cercetătorii Universității din Georgia, Statele Unite, în colaborare cu Universitatea din California de Sud, demonstrează acest lucru. Potrivit unui studiu1 realizat de cele două universități, pe șoareci de laborator, consumul zilnic de băuturi răcoritoare cu zahăr adăugat, pe parcursul adolescenței, afectează performanța cognitivă, în procese de memorare și învățare, la maturitate.
Oamenii de știință susțin că schimbările la nivelul microbiomului gastrointestinal pot fi răspunsul pentru problemele de memorie induse de consumul de zahăr.
În susținerea acestei ipoteze, aceștia au raportat remarcarea unor fenomene de deficit de memorie similare chiar și atunci când șoarecii de laborator au primit hrană îmbogățită cu bacterii benefice pentru microbiom.
Concluzia cercetătorilor este că, atunci când zahărul este introdus în rutina alimentară din copilărie, nivelul de bacterii de la nivelul microbiomului crește, generând un dezechilibru care poate avea repercusiuni asupra sănătății creierului, printre altele.
Autoritățile și experții în sănătate recomandă, la nivelul întregii populații, limitarea consumului de zahăr adăugat la mai puțin de 10% din aportul caloric total zilnic.
Informații provenite de la Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) din Statele Unite sugerează că adolescenții cu vârste curpinse între 9 și 18 ani sunt principala grupă de vârstă aflată la risc ridicat de depășire a aportului normal de zahăr pe zi, iar majoritatea caloriilor de zahăr provin din consumul de băuturi răcoritoare îndulcite.
Având în vedere rolul hipocampusului în numeroase funcții cognitive, precum și faptul că această regiune a creierul se oprește din dezvoltare spre finalul adolescenței, oamenii de știință au căutat să înțeleagă mai bine vulnerabilitatea sa în fața zahărului adăugat.
În acest scop, șoareci de laborator juvenili au primit mâncare suplimentată cu 11% soluție de zahăr, care este comparabilă cu zahărul regăsit în băuturile și alimentele din comerț. Apoi, cercetătorii au supus șoarecii la o serie de exerciții cu rol cognitiv, pentru a le măsura memoria contextuală episodică, adică memorarea contextului în care au întâlnit un obiect familiar înainte.
Aceștia au descoperit că șoarecii care au consumat zahăr din primele luni ale vieții manifestă o abilitate mai scăzută de a remarca dacă un obiect aparține sau nu unui anumit context, față de cei care nu au primit zahăr în alimentație.
Un alt exercițiu cognitiv primit de șoareci, care a avut ca scop măsurarea memoriei de recunoaștere primare, o funcție care descrie abilitatea animalelor de a recunoaște un obiect văzut înainte, nu a generat rezultate concludente în raport cu consumul de zahăr.
Așadar, cercetătorii au concluzionat că zahărul introdus în dietă de la vârste fragede afectează în mod direct regiunea hipocampusului și reduce capacitatea puterii de învățare, concentrare și memorare.
Analize suplimentare ale fenomenului au determinat că un consum ridicat de zahăr poate crește nivelul de bacterii nocive la nivelul microbiomului gastrointestinal, care dezechilibrează acest sistem fragil și afectează sănătatea organismului, în ansamblu.
Pentru a identifica mecanismul prin care dezvoltarea bacteriilor nocive pot afecta memoria și capacitatea de învățare, cercetătorii au crescut, în mod experimental, nivelul acestor bacterii în microbiomul șoarecilor de laborator. Animalele au manifestat ulterior dezechilibre la nivelul hipocampusului, în mod specific în ceea ce privește capacitatea de memorare și învățare. Concluzia oamenilor de știință este că și simpla supradezvoltare bacteriană, independent de consumul de zahăr în exces, poate impacta sănătatea hipocampusului.
Aceștia susțin, însă, că este nevoie de mai multe cercetări, inclusiv de studii clinice, pe subiecți umani, pentru a identifica, în mod precis, conexiunea dintre creier și microbiomul gastrointestinal.
Studiul a fost publicat în revista de specialitate Translational Psychiatry.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1. Studiul Gut microbial taxa elevated by dietary sugar disrupt memory function, publicat în Translational Psychiatry, în martie 2021, autori: Emily E. Noble et al.
Link: https://www.nature.com/articles/s41398-021-01309-7
Science Daily - Sugar not so nice for your child's brain development, study suggests
https://www.sciencedaily.com/releases/2021/03/210331130910.htm
Healthline - 11 Reasons Why Too Much Sugar Is Bad for You
https://www.healthline.com/nutrition/too-much-sugar
Te-ar mai putea interesa și...
