Tratamentul cortizonic si riscul aparitiei osteoporozei si al fracturilor osteoporotice

Glucocorticoizii au revoluţionat tratamentul şi evoluţia unor afectiuni reumatologice. Deşi au o valoare terapeutică deosebită, fiind medicaţia de primă intenţie în multe patologii, s-a observat că tratamentul pe termen lung are numeroase efecte adverse, explicate de multiplele efecte ale acestor substanţe la nivelul întregului organism.

Cum funcționează glucocorticoizii sau steroizii

Când sunt prescriși în doze care depășesc nivelurile obișnuite ale organismului, glucocorticoizii suprimă inflamația. Inflamația este un proces în care celulele albe din sânge și substanțele chimice din organism pot proteja împotriva infecțiilor și a substanțelor străine, cum ar fi bacteriile și virușii.

În anumite boli, însă, sistemul de apărare al organismului (sistemul imunitar) nu funcționează corect. Acest lucru poate duce la apariția unor simptome precum:

Roşeaţă
Umflătură
Durere

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Glucocorticoiziii reduc producția de substanțe chimice care provoacă inflamație. Mai exact, reduc semnele și simptomele afecțiunilor inflamatorii, cum ar fi artrita, astmul sau erupțiile cutanate.

Glucocorticoizii suprimă, de asemenea, sistemul imunitar, ceea ce poate ajuta la controlul afecțiunile în care sistemul imunitar atacă în mod greșit propriile țesuturi.

Când se administrează tratamentul cu cortizon

Glucocorticoiziii sunt utilizați pentru a trata multe afecțiuni în care sistemul de apărare al organismului nu funcționează corect și provoacă leziuni tisulare. Glucocorticoiziii pot fi principala terapie pentru anumite boli. Pentru alte afecțiuni, glucocorticoiziii pot fi utilizați doar cu moderație sau atunci când alte tratamente nu au avut succes.

Preparatele orale sunt de obicei utile atât în afecțiunile acute, cât și cronice. Pentru exacerbările acute ale bolii cronice subiacente (cum ar fi astmul bronșic, BPOC, guta, pseudoguta, artrita reumatoidă (AR), lupusul eritematos sistemic etc.). Durata scurtă de administrare și doze moderate de corticosteroizi orali este de obicei eficientă în tratamentul fulger.

Terapia orală cu corticosteroizi pe termen lung poate fi necesară pentru boli cronice, cum ar fi polimialgia reumatică, poliartrita reumatoidă, vasculită, miozită, boli legate de IgG4, leucemie mielogenă cronică (LMC), limfom, leucemie, scleroză multiplă, transplant de organe etc. În cazul acestor afecțiuni, este necesară administrarea glucocorticoizilor în cea mai mică doză posibilă și pe o durată cât mai scurtă de timp. Se va încerca o reducere lentă la pacienții cu expunere prelungită la glucocorticoizi pentru a preveni criza suprarenală.

Așa cum am precizat și mai sus, glucocorticoiziii sunt utilizați în tratamentul anumitor afecțiuni inflamatorii reumatologice, cum ar fi:

Vasculită sistemică (inflamația vaselor de sânge).
Miozita (inflamația mușchilor).
Artrită reumatoidă (artrita inflamatorie cronică).
Lupus eritematos sistemic (o boală generalizată cauzată de funcționarea anormală a sistemului imunitar).

Care sunt beneficiile tratamentului cortizonic

Când inflamația amenință să afecteze organele critice ale corpului, glucocorticoiziii pot salva organe și, în multe cazuri, pot salva vieți. De exemplu, glucocorticoiziii pot preveni agravarea inflamației rinichilor, care ar putea duce la insuficiență renală la persoanele care au lupus sau vasculită. Pentru acești pacienți, terapia cu glucocorticoizii ar putea elimina nevoia de dializă sau transplant de rinichi.

Dozele mici de glucocorticoizii ar putea oferi o ușurare semnificativă a durerii și a rigidității persoanelor cu artrită reumatoidă. Utilizarea pe termen scurt a dozelor mai mari de glucocorticoizii ar putea ajuta o persoană să se recupereze după o erupție severă de artrită.

Efectele adverse ale tratamentelor cu cortizon

Deşi multe din efectele adverse nu pot fi influenţate, trebuie ştiut că diminuarea dozelor şi a timpului de tratament cu cortizon, scade riscul complicaţiilor. De asemenea, există un răspuns individual al fiecărui pacient la diverse doze, unii pacienţi dezvoltând efecte adverse la doze mici, în timp ce alţii la doze mari nu au complicaţii semnificative.

De aceea, se impune prevenţia efectelor secundare, o monitorizare atentă a pacientului precum şi reevaluarea permanentă a dozelor şi necesităţii administrării glucocorticoizilor în funcţie de evoluţia bolii de fond. A evalua corect balanţa risc/beneficiu printr-o bună cunoaştere a pacientului şi a preveni efectele adverse reprezinta cheia succesului tratamentului cortizonic.

Efectele secundare ale tratamentului oral cu cortizon

Deoarece glucocorticoiziiorali afectează întregul corp, această cale de administrare este cea mai probabilă să provoace efecte secundare semnificative. Efectele secundare depind de doza de medicament pe care o primești. Printre acestea se numără:

Retenție de lichide, provocând umflarea picioarelor inferioare
Tensiune arterială crescută
Schimbări de dispoziție, tulburări de memorie, de comportament și alte efecte psihologice, cum ar fi confuzia sau delirul
Stomac deranjat
Creștere în greutate, cu depozite de grăsime în abdomen, față și ceafă

Atunci când iei glucocorticoizii orali timp îndelungat, este posibil să te confrunți și cu:

Presiune crescută în ochi (glaucom)
Încețoșarea cristalinului la unul sau ambii ochi (cataractă)
Nivel ridicat de zahăr din sânge, care poate declanșa sau agrava diabetul
Risc crescut de infecții, în special cu microorganisme comune bacteriene, virale și fungice
Subțierea oaselor (osteoporoză) și fracturi
Suprimarea producției de hormoni ai glandelor suprarenale care poate duce la o varietate de semne și simptome, inclusiv oboseală severă, pierderea poftei de mâncare, greață și slăbiciune musculară
Piele subțire, vânătăi și vindecare mai lentă a rănilor

Riscul crescut de apariție a osteoporozei

Așa cum am precizat mai sus, printre efectele adverse ale tratamentului cortizonic se numără și creșterea riscului aparitiei osteoporozei, și, în consecință, apariția riscului de fractură osteoporotică.
Până la 40% dintre pacienții tratați cu glucocorticoizi pe termen lung dezvoltă pierderi osoase care duc la fracturi, arată statisticile. Osul trabecular este inițial afectat, apoi pierderea osoasă corticală este observată după utilizarea pe termen lung a tratamentului cortizonic. Pierderea osului trabecular poate apărea în primele 6 până la 12 luni de tratament.

Miopatia indusă de steroizi, care este o miopatie reversibilă nedureroasă și este un rezultat direct al defalcării musculare, poate apărea atât la nivelul extremităților superioare, cât și la cele inferioare, de obicei după utilizarea în doze mari de glucocorticoizi pe termen lung.

Enzimele musculare (CK și Aldolaza) sunt de obicei normale, iar rezultatele electromiografiei sunt nespecifice. Biopsia musculară relevă atrofia fibrelor de tip II fără inflamație. Oprirea tratamentului cu glucocorticoizi și efectuarea de exerciții fizice duc de obicei la rezolvarea miopatiei.

Osteonecroza poate fi observată în special după utilizarea pe termen lung a prednisonului mai mult de 20 mg pe zi. Șoldurile și genunchii sunt cele mai frecvent implicate articulații, cu implicarea mai puțin frecventă a umerilor și gleznelor. Durerea este caracteristica inițială, care poate deveni în cele din urmă severă și debilitantă.

Aceste efecte negative sunt dependente de doza administrată şi pot să apară la câteva luni de la administrarea corticoterapiei, chiar şi în doze mici. La oprirea tratamentului, riscul de fractură scade rapid, mai puţin în cazul pacienților cu corticoterapie îndelungată.

Locurile obişnuite ale fracturilor osteoporotice sunt: coloana vertebrală, şoldul, radiusul distal, humerusul proximal. Fractura de fragilitate se produce în urma unui traumatism, care în condiţiile unui os sănătos, nu s-ar solda cu fractură sau a cărui intensitate nu o depăşeşte pe cea a unui traumatism prin cădere de la înălțimea corpului.

Riscul fracturilor în osteoporoză

Fracturile osteoporotice sunt o cauză majoră de morbiditate în întreaga lume. Fracturile de şold determină durere acută şi impotență funcțională, conduc la spitalizare, recuperarea fiind lentă şi reabilitarea adesea incompletă, cu creşterea numărului de persoane instituţionalizate.

Fracturile vertebrale induc şi ele durere acută şi impotenţă funcţională, dar ele pot să apară şi fără simptome și să fie descoperite cu ocazia unei radiografii a coloanei vertebrale. Fracturile vertebrale cresc riscul fracturilor ulterioare, dizabilitatea consecutivă crescând odată cu numărul fracturilor. Fracturile de radius distal induc durere acută şi impotenţă funcţională, dar în mod obişnuit recuperarea este completă.

Citeste si Mini-testul de câteva minute pentru osteoporoză

Prevenția osteoporozei cortizonice

Colegiul American de Reumatologie a publicat linii directoare specifice care abordează această problemă pentru a ajuta la prevenirea și gestionarea tratamentului cortizonic și riscul apariției osteoporozei. Prin urmare:

Pentru prevenţia demineralizării şi diminuarea riscului de fractură osteoporotică, este recomandată o dietă bogată în calciu și vitamina D, aport suplimentar medicamentos de calciu şi vitamina D3, dar și tratament antiosteoporotic cu bisfosfonaţi.
Reevaluarea clinică a riscului de fractură trebuie efectuată la momentul inițial și la fiecare 12 luni la pacienții cărora li se administrează glucocorticoizi pe termen lung.
Măsurarea densității minerale osoase prin scanare DEXA trebuie efectuată în mod ideal înainte sau în termen de șase luni de la inițierea terapiei cu glucocorticoizi la toți adulții cu vârsta de 40 de ani sau mai mult și la adulții sub 40 de ani dacă există antecedente de fracturi osteoporotice sau alți factori de risc pentru osteoporoză.
La adulții cu vârsta de 40 de ani sau mai mult, evaluarea riscului de fractură pe 10 ani este necesară folosind instrumentul FRAX (un instrument de diagnostic care încorporează factorii clinici și densitatea minerală osoasă la nivelul colului femural).
Radiografia laterală a coloanei vertebrale trebuie luată în considerare la adulții cu vârsta de 65 de ani sau peste pentru a evalua fracturile vertebrale.
Femeile care se află la postmenopauză au cel mai mare risc de osteoporoză şi fractură vertebrală osteoporotică, deci profilaxia trebuie avută în vedere în special la acestea.
Pentru ceilalţi pacienţi, se impune doar dacă corticoterapia va fi de durată şi au deja modificări ale densității minerale osoase. Se consideră că riscul de osteoporoză în contextul terapiei cortizonice creşte la pacienții cu un indice de masă corporală scăzut, cu istoric familial de fractură de şold, la fumători și consumatori de alcool, precum și în cazul administrării unor doze mari zilnice sau doze cumulative de glucocorticoid.

Deşi au fost publicate numeroase ghiduri de prevenţie şi tratament al osteoporozei cortizonice, aceasta rămâne o afecţiune insuficient tratată care generează consecinţe sociale şi financiare negative.
Cheia prevenţiei acestor efecte adverse este găsirea unui punct de echilibru al balanţei risc/beneficiu, aspect realizabil doar prin prisma atentei monitorizări a pacientului, atât din punct de vedere al medicului curant, cât şi al medicului de familie şi aparţinătorilor. Selectarea dozelor de glucocorticoizi va avea la bază principiul minimului necesar pentru a obţine efectul terapeutic, acest aspect fiind valabil şi legat de durata tratamentului, necesitatea corticoterapiei trebuind reevaluată în mod constant pentru a preveni administrarea inutilă pe termen îndelungat.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
JAMA. 2019 - Steroid Side Effects
https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2738292
National Library of Medicine - Corticosteroid Adverse Effects
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK531462/
Arthritis Foundation - Corticosteroids
https://www.arthritis.org/drug-guide/corticosteroids/corticosteroids

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...