Tot ce trebuie să știi despre constipația cronică

1. Ce este constipația cronică?
2. Cine e afectat de constipația cronică?
3. Cauzele constipației cronice
a. Factori alimentari
b. Sedentarismul
c. Medicamente
d. Tulburări neurologice sau metabolice
e. Disfuncția planșeului pelvin
f. Stresul psihologic
4. Cum se pune diagnosticul de constipație cronică
a. Evaluare inițială
b. Clasificare constipație cronică
5. Tratamentul în constipația cronică
a. Tratament non-farmacologic
b. Tratament farmacologic
c. Tratament chirurgical
d. Terapii alternative
6. Cum previi constipația cronică
a. Strategii alimentare
b. Modificări ale stilului de viață
c. Abordarea factorilor de risc
7. Când să consulți un medic dacă te confrunți cu constipația cronică

Constipația cronică - o afecțiune caracterizată prin scaune rare, dificile sau dureroase - afectează milioane de oameni din întreaga lume și poate influența semnificativ calitatea vieții.

1. Ce este constipația cronică?

Constipația cronică este mai mult decât o dificultate ocazională de a merge la baie. Din punct de vedere medical, este definită ca o problemă pe termen lung - de obicei, care durează mai mult de trei luni - în care o persoană are scaune rare (mai puțin de trei pe săptămână), scaune tari, dificultăți la defecare sau o senzație de golire incompletă.

Conform criteriilor de diagnostic Roma IV, un standard internațional larg acceptat, constipația cronică este diagnosticată atunci când o persoană prezintă două sau mai multe dintre următoarele simptome timp de cel puțin 3 luni (cu debutul simptomelor cu cel puțin 6 luni înainte):

Eforturi în timpul a cel puțin 25% din defecații;
Scaune tari în cel puțin 25% din defecații;
Senzație de evacuare incompletă în cel puțin 25% din defecații;
Senzație de obstrucție/blocaj anorectal.

Spre deosebire de sindromul de intestin iritabil cu constipație, constipația cronică nu prezintă de obicei componenta proeminentă de durere abdominală. Această distincție este esențială deoarece ghidează diferite abordări de tratament.

2. Cine e afectat de constipația cronică?

Constipația cronică este o problemă de sănătate globală, care afectează aproximativ 16-24% dintre adulți, deși prevalența variază în funcție de țară, grupă de vârstă și stil de viață. Studiile arată în mod constant că:

Femeile sunt de 2-3 ori mai predispuse decât bărbații să se confrunte cu constipație cronică.
Adulții în vârstă, în special cei peste 60 de ani, sunt mai vulnerabili din cauza modificărilor fiziologice ale intestinului, a mobilității reduse și a utilizării crescute de medicamente.
Copiii și adolescenții pot fi, de asemenea, afectați, deși constipația cronică la populațiile pediatrice provine adesea din probleme de comportament sau de dietă.

Afecțiunea are un impact semnificativ asupra calității vieții, ducând adesea la oboseală, disconfort, jenă și chiar retragere socială. De asemenea, reprezintă o povară considerabilă pentru sistemele de sănătate, deoarece vizitele la medic și prescripțiile de laxative legate de constipație sunt printre cele mai frecvente în gastroenterologie.

3. Cauzele constipației cronice

Constipația cronică este multifactorială - ceea ce înseamnă că este adesea cauzată de o combinație de factori fiziologici, alimentari, psihologici și legați de stilul de viață. Printre principalii factori se numără:

a. Factori alimentari

Consumul scăzut de alimente bogate în fibre, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale și leguminoasele, reduce volumul și umiditatea scaunului, ceea ce face ca scaunul să fie mai greu de eliminat. Consumul insuficient de apă contribuie, de asemenea, la scaune mai uscate și la un tranzit mai lent.

Recomandările Experților DOC

b. Sedentarismul

Un stil de viață sedentar încetinește motilitatea intestinală (mișcarea intestinelor), contribuind la constipație. Acest lucru este valabil mai ales pentru persoanele care sunt imobilizate la pat sau au mobilitate redusă.

c. Medicamente

Multe medicamente prescrise frecvent pot să ducă la apariția constipației. Printre acestea se numără:

Analgezice opioide
Suplimente de fier
Anticolinergice
Antidepresive (în special triciclice)
Blocante ale canalelor de calciu

d. Tulburări neurologice sau metabolice

Bolile precum Parkinson, diabetul, hipotiroidismul și scleroza multiplă pot perturba nervii sau hormonii implicați în motilitatea intestinală.

e. Disfuncția planșeului pelvin

La unele persoane, mușchii implicați în defecație nu se coordonează corect. Cunoscută sub numele de defecație disinergică, această afecțiune poate duce la dificultăți în evacuarea scaunului chiar și atunci când colonul funcționează corect.

f. Stresul psihologic

Stresul cronic, anxietatea și depresia pot afecta obiceiurile intestinale prin interferarea cu axa intestin-creier, care reglează funcția intestinală.

4. Cum se pune diagnosticul de constipație cronică

Diagnosticarea constipației cronice implică o abordare structurată pentru identificarea cauzei și excluderea afecțiunilor grave. Procesul respectă de obicei criteriile Roma IV și include o combinație de evaluare clinică și teste de diagnostic.

Criteriile Roma IV: Acestea sunt standardul pentru diagnosticarea constipației funcționale, necesitând cel puțin două dintre următoarele în ultimele trei luni, cu debutul simptomelor cu cel puțin șase luni înainte:

Efort în timpul a peste 25% din defecații
Scaune noduloase sau tari în peste 25% din defecații
Senzație de eliminare incompletă în peste 25% din defecații
Senzație de obstrucție/blocaj anorectal în peste 25% din defecații
Manevre manuale (de exemplu, evacuare digitală) în peste 25% din defecații
Mai puțin de trei scaune spontane pe săptămână
Scaunele moi sunt rareori prezente fără laxative

a. Evaluare inițială

Istoric medical: Medicii evaluează frecvența scaunelor, consistența scaunelor și simptome precum durerea sau efortul. De asemenea, aceștia analizează medicamentele, dieta și stilul de viață al pacientului.
Examen fizic: Un examen rectal poate identifica probleme precum hemoroizi, fisuri sau mase.
Teste de bază: Medicul va recomanda pacientului efectuarea de analize de sânge (de exemplu, funcția tiroidiană, electroliți), teste de sânge ocult în materiile fecale și radiografii abdominale pentru a verifica încărcarea fecală.

Teste suplimentare (dacă este necesar):

Colonoscopie sau clismă baritată: Pentru a exclude probleme structurale precum cancerul de colon sau stricturile, în special dacă sunt prezente simptome de alarmă (de exemplu, sângerări rectale).
Manometrie anorectală: Evaluează funcția planșeului pelvin pentru a identifica tulburările defecatorii.
Defecografie: Vizualizează procesul de defecație pentru a detecta obstrucția orificiului de evacuare.

b. Clasificare constipație cronică

După efectuarea testelor și investigațiilor, medicul poate clasifica constipația cronică. Aceasta poate fi:

Constipație primară: Include constipație funcțională și sindromul de intestin iritabil cu C (SII-C).
Constipație secundară: cauzată de medicamente, boli sistemice sau probleme anatomice, care necesită tratament țintit.

5. Tratamentul în constipația cronică

Tratamentul pentru constipația cronică este adaptat la fiecare individ, începând cu schimbări ale stilului de viață și progresând la medicamente sau intervenții chirurgicale, dacă este necesar.

a. Tratament non-farmacologic

Abordare de primă linie axată pe dietă, hidratare, exerciții fizice și obiceiuri când pacientul merge la toaletă:

- Fibre: Până la 35 g/zi, în special fibre solubile precum psyllium.
- Hidratare: 8+ pahare cu apă zilnic, de preferință bogate în magneziu.
- Exerciții fizice: 30 de minute în majoritatea zilelor.
- Biofeedback: Pentru tulburări defecatorii, se utilizează manometrie.

b. Tratament farmacologic

Se utilizează dacă schimbările stilului de viață eșuează; include laxative, secretagogi și agoniști ai serotoninei.

- Laxative osmotice;
- Laxative stimulante;
- Secretagogi;
- Agoniști serotoninici;
- Probiotice.

c. Tratament chirurgical

Pentru cazurile severe care nu răspund la alte tratamente, medicul poate recomanda:

Ileostomia - implică crearea unei stome pentru ca deșeurile să iasă prin abdomen, utilizată pentru constipație severă atunci când alte tratamente eșuează. Poate oferi ameliorare, dar necesită schimbări ale stilului de viață și prezintă riscuri precum deshidratarea.
Colectomia - presupune îndepărtarea unei părți sau a întregului colon, fiind considerată pentru constipația cu tranzit lent, cu o rată de succes de 85%, dar prezintă riscuri precum obstrucția intestinală și este posibil să nu îmbunătățească calitatea vieții pentru toți.
Clisme anterograde - Această procedură permite clismele prin abdomen, fiind de ajutor în caz de constipație severă. Are rate ridicate de succes, dar cu potențial de infecție la locul stomei.
Stimularea nervului sacral - Aceasta implică un dispozitiv care stimulează nervii pentru a îmbunătăți funcția intestinală, cu rezultate mixte pentru constipație și o rată a complicațiilor observată de 24%, mortalitate de 0,4%, ceea ce o face mai puțin recomandată.

d. Terapii alternative

Acupunctura, în special electroacupunctura, poate crește mișcările intestinale, studiile arătând beneficii pentru unii, dar eficacitatea variază și sunt necesare mai multe cercetări.

Transplantul de microbiotă fecală (FMT) transferă bacterii intestinale sănătoase. Este o procedură recomandată pentru constipația cu tranzit lent, cu o rată de vindecare de 73,5% în unele studii, dar este experimental și necesită o selecție atentă a donatorilor.

Masajul abdominal ușor poate stimula mișcările intestinale, studiile arătând o frecvență îmbunătățită și simptome reduse. Este sigur și neinvaziv pentru constipația cronică.

6. Cum previi constipația cronică

Prevenirea constipației cronice implică schimbări proactive ale stilului de viață și abordarea timpurie a factorilor de risc.

a. Strategii alimentare

Fibre: Consumați zilnic 25-30 g din fructe, legume, cereale integrale și leguminoase. Fibrele solubile (de exemplu, psyllium) sunt cele mai eficiente.
Hidratare: Beți cel puțin 8 pahare de apă zilnic.

b. Modificări ale stilului de viață

Exerciții fizice: Faceți 30 de minute de activitate moderată (de exemplu, mers pe jos, mers cu bicicleta) în majoritatea zilelor pentru a promova motilitatea intestinală.
Răspundeți prompt la nevoia de a defeca și stabiliți o rutină regulată.
Gestionarea stresului: Folosiți tehnici de relaxare precum mindfulness pentru a reduce constipația legată de stres.

c. Abordarea factorilor de risc

Revizuirea medicamentelor: Discutați despre medicamentele care pot fi de vină pentru constipație cu medicul dumneavoastră.

7. Când să consulți un medic dacă te confrunți cu constipația cronică

Mergi la medic dacă te confrunți cu:

Simptome persistente: Constipație care durează 3-6 luni, în ciuda schimbărilor stilului de viață sau a tratamentelor fără prescripție medicală.

Simptome de alarmă pe care nu ar trebui să le ignori:

Sângerare rectală
Durere sau distensie abdominală severă
Vărsături sau greață
Pierdere în greutate inexplicabilă
Incapacitatea de a elimina gaze
Senzație de evacuare incompletă
Necesitatea evacuării manuale
Efort sever sau tenesme

Constipația cronică este o afecțiune gestionabilă cu abordarea corectă. Prin înțelegerea factorilor de risc, solicitarea unui diagnostic la timp și adoptarea unor modificări sau tratamente ale stilului de viață, puteți ameliora simptomele și îmbunătăți calitatea vieții. Prevenirea prin dietă, hidratare și exerciții fizice este esențială, iar consultarea unui medic pentru simptome persistente sau alarmante asigură abordarea problemelor subiacente.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Mechanisms, Evaluation, and Management of Chronic Constipation”, Gastroenterology. 2020 Apr; autori: Adil E Bharucha, Brian E Lacy
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31945360/
Studiul „Risk Factors for Constipation in Adults: A Cross-Sectional Study”, J Am Coll Nutr. 2020 Nov-Dec, autori: Gamze Yurtdaş, Nilüfer Acar-Tek et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32077808/
Rome IV Criteria
https://theromefoundation.org/rome-iv/rome-iv-criteria/
Studiul „Management of Chronic Constipation: A Comprehensive Review”, Intern Med. 2025 Jan 1, autori: Mariko Hojo, Tomoyoshi Shibuya, Akihito Nagahara
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37952945/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...