Tipuri de dementa

1. Ce este demența și de câte feluri?
2. Boala Alzheimer
a. Simptome Alzheimer
b. Tratament Alzheimer
3. Demența vasculară
a. Simptome demență vasculară
b. Tratament demență vasculară
4. Demența cu corpi Lewy
a. Simptome demență cu corpi Lewy
b. Tratament demență cu corpi Lewy
5. Demența frontotemporală
a. Simptome demență frontotemporală
b. Tratament demență frontotemporală
6. Demența mixtă
7. Demența secundară altor afecțiuni
8. Se poate preveni demența?

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Ce este demența și de câte feluri?

Demența este un termen general care descrie o serie de tulburări cognitive caracterizate prin declin progresiv al memoriei, gândirii, comportamentului și abilităților de a desfășura activități zilnice. Această boală afectează zeci de milioane de oameni din întreaga lume și poate avea diverse cauze și manifestări.

Există mai multe tipuri de demență, fiecare având caracteristici distincte. Cele mai frecvent întâlnite sunt: boala Alzheimer, demența vasculară, demența cu corpi Lewy, demența frontotemporală, demența mixtă și demența secundară altor afecțiuni.

Boala Alzheimer

Boala Alzheimer este cea mai comună formă de demență, reprezentând aproximativ 60-80% dintre cazuri. Este provocată de acumularea de proteine anormale (β-amiloid și tau) în creier, care formează plăci și încâlciri neuronale, ducând la moartea celulelor cerebrale.

Simptome Alzheimer

Pierderi de memorie, mai ales pe termen scurt
Dificultăți în gândire și luarea deciziilor
Dezorientare în timp și spațu
Modificări de personalitate și comportament

Tratament Alzheimer

Tratamentul acestei boli este orientat spre încetinirea progresiei simptomelor și ameliorarea calității vieții pacienților, dar nu există un remediu complet. Inhibitorii de colinesterază - donepezil, rivastigmină și galantamină - cresc nivelurile de acetilcolină, un neurotransmițător implicat în memorie și învățare. Memantina reglează activitatea glutamatului, un alt neurotransmițător important, fiind utilizată în stadii moderate sau avansate ale bolii.

De asemenea, se mai pot prescrie medicamente pentru simptome comportamentale: anxiolitice și antidepresive pentru anxietate sau depresie sau antipsihotice (risperidonă) pentru agresivitate sau halucinații severe, dar cu precauție, din cauza riscurilor asociate.

Recent, au fost aprobate terapii cu anticorpi monoclonali - aducanumab, lecanemab - care vizează beta-amiloidul, proteina asociată cu formarea plăcilor în creier. Ca tratamente experimentale în Alzheimer se testează inhibitori ai beta-secretazei, vaccinuri și terapii genice, care împiedică acumularea proteinei β-amiloid.

Intervențiile nemedicamentoase sunt esențiale pentru a sprijini pacienții și îngrijitorii lor. Sunt indicate exerciții pentru stimularea memoriei, atenției și gândirii și activități care implică rezolvarea de probleme sau rememorarea evenimentelor. Exercițiile fizice regulate pot îmbunătăți sănătatea generală și starea de spirit. Participarea la grupuri de sprijin poate fi, de asemenea, utilă pentru acești pacienți.

Îngrijirea unei persoane cu Alzheimer necesită implicare activă și înțelegere. Este important să se creeze un mediu sigur pentru prevenirea accidentelor, să se stabilească o rutină zilnică pentru a reduce confuzia și să se folosească tehnici de comunicare simplă și clară.

Demența vasculară

Această formă de demență este cauzată de afectarea vaselor de sânge care alimentează creierul, ceea ce duce la microinfarcte cerebrale.

Simptome demență vasculară

Tulburări de memorie
Slăbiciune și coordonare slabă
Confuzie și dificultăți de planificare
Episoade de amețeală sau leșin

Tratament demență vasculară

Tratamentul pentru această afecțiune se concentrează pe gestionarea factorilor de risc vasculari, prevenirea leziunilor ulterioare ale creierului și sprijinirea funcției cognitive.

Tratamentul medicamentos vizează două aspecte: prevenirea deteriorării ulterioare și gestionarea simptomelor cognitive și comportamentale. Medicamente indicate pentru prevenirea progresiei bolii ar fi antihipertensive (controlul tensiunii arteriale este esențial pentru reducerea riscului de accidente vasculare suplimentare - inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu), anticoagulante și antiplachetare (previn formarea cheagurilor de sânge care pot cauza AVC - aspirină, clopidogrel, warfarină, apixaban) și statine (reduc nivelul colesterolului pentru a preveni ateroscleroza - atorvastatină, rosuvastatină).

Ca medicamente pentru îmbunătățirea funcției cognitive se prescriu inhibitori de colinesterază (donepezil, rivastigmină). Tratamentul poate fi ajustat pentru a aborda simptomele de anxietate, depresie sau agitație, frecvent întâlnite în demența vasculară.

În plus, se recomandă exerciții pentru stimularea memoriei, gândirii și limbajului și activități menite să încurajeze formarea de noi conexiuni neuronale. Fizioterapia și terapia ocupațională îmbunătățesc mobilitatea și independența, mai ales dacă pacientul a suferit un AVC, iar exercițiile de echilibru și forță musculară sunt utile pentru prevenirea căderilor.

Foarte importantă este gestionarea factorilor de risc: controlul glicemiei și al grăsimilor din sânge, tratament specific pentru reducerea riscului de formare a cheagurilor, dieta mediteraneeană sau dieta DASH pentru sănătatea cardiovasculară, reununțarea la fumat, evitarea excesului de alcool.

Cercetările explorează noi metode pentru prevenirea și tratarea demenței vasculare, cum ar fi terapia cu celule stem pentru repararea leziunilor cerebrale.

Demența cu corpi Lewy

Această afecțiune este caracterizată de acumularea de proteine α-sinucleină în creier, care interferează cu funcționarea normală a neuronilor.

Simptome demență cu corpi Lewy

Halucinații vizuale
Fluctuații ale stării de vigilență
Probleme motorii similare bolii Parkinson
Tulburări de somn și depresie

Tratament demență cu corpi Lewy

Demența cu corpi Lewy se tratează cu medicamente antipsihotice atipice pentru gestionarea halucinațiilor. Pentru simptomele motorii se prescrie terapie dopaminergică, iar pentru simptome cognitive, inhibitori ai acetilcolinesterazei.

Inhibitorii de colinesterază sunt utilizați pentru a trata simptomele cognitive și halucinațiile. Levodopa poate fi utilizată pentru a trata simptomele motorii similare bolii Parkinson. Cu toate acestea, poate agrava halucinațiile sau confuzia, de aceea este prescrisă cu prudență. Ca antipsihotice atipice se pot indica doar cele mai sigure și în doze mici (quetiapină, clozapină), deoarece persoanele cu demență cu corpi Lewy sunt extrem de sensibile la antipsihotice, iar utilizarea lor poate agrava rigiditatea motorie și starea mintală. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (sertralină) pot ajuta la tratarea depresiei și anxietății.

La fel ca în cazul altor tipuri de demență, se indică activități pentru stimularea memoriei, gândirii și abilităților motorii fine, alături de exerciții fizice. În plus, se recomandă crearea unui mediu calm și previzibil pentru pacient, pentru a reduce stresul și confuzia și evitarea stimulilor vizuali sau auditivi care ar putea declanșa halucinații.

În prezent, oamenii de știință investighează terapii țintite pe alfa-sinucleină, proteina implicată în formarea corpilor Lewy și fac studii privind utilizarea terapiilor imune și medicamentelor neuroprotectoare.

Demența frontotemporală

Această formă de demență afectează mai ales lobii frontali și temporali ai creierului, responsabili de comportament, personalitate și limbaj.

Simptome demență frontotemporală

Schimbări extreme de comportament
Pierderea empatiei
Dificultăți de vorbire și limbaj
Lipsa inhibițiilor sociale

Tratament demență frontotemporală

Tratamentul pentru demență frontotemporală este axat pe gestionarea simptomelor, deoarece nu există încă o terapie curativă. Spre deosebire de alte tipuri de demență, cum ar fi Alzheimer, la pacienții cu demență frontotemporală memoria poate fi relativ bine păstrată în stadiile incipiente.

Pentru că nu există medicamente specifice pentru această boală, tratamentele se concentrează pe reducerea simptomelor comportamentale și emoționale. Medicamente indicate pentru simptome comportamentale și emoționale sunt inhibitorii recaptării serotoninei (utilizați pentru a gestiona comportamentele compulsive, apatia sau depresia - sertralină, fluoxetină, citalopram), antipsihotice atipice (folosite cu prudență, cu doză minimă posibilă, pentru agitație severă, agresivitate sau comportamente periculoase - quetiapină, olanzapină) și stimulante (pot fi prescrise pentru apatie extremă sau letargie, dar utilizarea lor este limitată).

În general, medicamentele utilizate în Alzheimer (cum ar fi inhibitorii de colinesterază și memantina) nu sunt eficiente în demența frontotemporală și pot agrava simptomele comportamentale.

Ca terapie nemedicamentoasă, se recomandă intervenții pentru a gestiona comportamentele repetitive sau compulsive și strategii pentru reducerea comportamentelor social inadecvate și îmbunătățirea interacțiunilor. În cazul variantelor de demență care afectează limbajul (afazia primară progresivă), terapia logopedică poate ajuta la păstrarea abilităților de comunicare.

Cercetările curente pentru demență frontotemporală includ terapia genică și moleculară, analizându-se tratamente care vizează proteinele anormale asociate cu acest tip de demență, cum ar fi Tau și TDP-43.

Demența mixtă

Aceasta implică o combinație de mai multe tipuri de demență, cel mai adesea Alzheimer și demență vasculară. Simptomele sunt, de asemenea, combinate, specifice ambelor tipuri de demență. Abordarea simptomelor se face printr-o combinație de tratamente pentru fiecare componentă.

Demența secundară altor afecțiuni

Unele cazuri de demență sunt cauzate de alte afecțiuni medicale, cum ar fi:

Boala Huntington
Boala Creutzfeldt-Jakob
Infecții cronice (de exemplu, HIV)
Traume cerebrale repetate

Tratamentul acestor tipuri implică de obicei gestionarea afecțiunii subiacente.

Se poate preveni demența?

Prevenirea completă a demenței nu este posibilă în prezent, dar există dovezi că anumite măsuri pot reduce riscul de a dezvolta demență sau pot întârzia debutul acesteia. Oamenii de știință spun că aproximativ 45% dintre cazurile de demență pot fi prevenite prin abordarea unor factori de risc modificabili în diferite etape de-a lungul vieții.

Bolile cardiovasculare sunt strâns legate de riscul de demență, așa că menținerea unui sistem cardiovascular sănătos poate reduce riscul. Controlul tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei, renunțarea la fumat și evitarea abuzului de alcool sunt cruciale pentru reducerea riscului de demență.

Exercițiile fizice au un impact semnificativ asupra sănătății creierului, ajutând la menținerea unui flux sangvin sănătos și stimulând formarea de noi celule cerebrale. Activități simple, dar efectuate regulat, precum mersul pe jos sau mersul pe biciletă pot îmbunătăți funcția cognitivă și pot reduce riscul de demență.

O alimentație echilibrată ajută la protejarea sănătății creierului și la prevenirea bolilor cardiovasculare. Dieta mediteraneeană, bogată în legume, fructe, pește, nuci și ulei de măsline, are dovezi că scade risacul cardiovascular și riscul de demență.

Menținerea creierului activ poate ajuta la prevenirea sau întârzierea debutului demenței: cititul, rezolvarea de puzzle-uri, învățarea de limbi străine, practicarea unor jocuri de societate și a a altor activități care stimulează creierul contribuie la menținerea funcțiilor cognitive.

Tulburările de somn, cum ar fi apneea de somn, pot crește riscul de declin cognitiv, astfel că și acestea ar trebui gestionate, alături de stresul cronic și depresie. Relațiile interumane puternice și implicarea în activități sociale pot contribui, de asemenea, la menținerea creierului sănătos pentru cât mai mult timp.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIA - Understanding Different Types of Dementia
https://www.nia.nih.gov/health/alzheimers-and-dementia/understanding-different-types-dementia
The Lancet - Dementia prevention, intervention, and care: 2024 report of the Lancet standing Commission
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(24)01296-0/abstract
Studiul „Dementia prevention, intervention, and care: 2024 report of the Lancet standing Commission”, apărut în The Lancet CommissionsVolume 404, Issue 10452p572-628August 10, 2024, autori: Livingston, Gill et al.
PMC - Effectiveness of treatments for people living with severe dementia: A systematic review and meta-analysis of randomised controlled clinical trials
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10580243/
Studiul „Effectiveness of treatments for people living with severe dementia: A systematic review and meta-analysis of randomised controlled clinical trials”, apărut în Ageing Res Rev. 2022 Dec;82:101758. doi: 10.1016/j.arr.2022.101758, autori: Elena Profyri et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI