Bolile renale contribuie considerabil la decesele cauzate de bolile de inima

Potrivit unor cercetări recente, bolile renale reprezintă o cauză majoră a deceselor provocate de bolile cardiovasculare la nivel mondial.

Boala renală este o afecțiune medicală caracterizată prin deteriorarea funcției rinichilor, care afectează capacitatea acestora de a filtra sângele, de a elimina toxinele și deșeurile din organism, de a regla echilibrul hidric și electrolitic și de a menține tensiunea arterială în limite normale.

Boala cardiovasculară este un termen general care se referă la un grup de afecțiuni care atacă inima și vasele de sânge: boala coronariană, boala cerebrovasculară, boala arterială periferică, cardiopatia congenitală, insuficiența cardiacă, tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară.

Dar cum sunt corelate bolile renale cu bolile cardiovasculare? Discutăm în acest articol despre relația dintre aceste afecțiuni și cum se poate îngriji mai bine o persoană care suferă de o boală renală.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Relația între bolile renale și bolile cardiovasculare

Factorii de risc tradiționali și comuni pentru bolile cardiovasculare și bolile renale sunt vârsta, hipertensiunea, diabetul zaharat, dislipidemia, consumul de tutun, antecedentele familiale și genul masculin. Hipertensiunea arterială, nivelurile de glucoză și lipide, precum și consumul de tutun pot fi modificate în mod agresiv. Cu toate acestea, metaboliții toxici produși de uremie în boala cronică de rinichi, precum și afecțiunile care modifică metabolismul elementelor chimice, cum ar fi calciul și fosforul, reprezintă excesul de boli cardiovasculare la pacienții cu boli renale cronice și sunt cunoscuți ca factori de risc netradiționali, spun autorii unui studiu de dată recentă.

O constatare comună în hipertensiune arterială, diabet și dislipidemie este microalbuminuria, un predictor esențial al identificării pacienților cu risc de progresie a bolii renale. Observând pacienţii cu nefropatie diabetică, s-a constatat o incidenţă extraordinar de crescută a mortalităţii odată cu debutul proteinuriei; astfel, studiile care vizează reducerea incidenței și progresiei proteinuriei prin blocarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron au avut succes, mai spun cercetătorii. Cu toate acestea, odată ce nefropatia a fost stabilită, efectul benefic al blocării sistemului renină-angiotensină-aldosteron nu mai este observat, astfel încât intervenția timpurie este crucială pentru oprirea progresiei bolii.

Descoperiri recente sugerează că endoteliul vascular are un rol crucial în determinarea permeabilității albuminei, printr-o moleculă numită glicocalix. Acesta umple fenestrele endoteliale și joacă un rol-cheie în ceea ce privește permeabilitatea, în special dimensiunea glomerulară și selectivitatea sarcinii. Defecte ale glicocalixului endotelial au fost asociate nu numai cu microalbuminurie, ci și cu patogeneza aterosclerozei.

Proteina C reactivă (CRP) poate fi nu numai un semnal de afecțiuni inflamatorii, dar poate fi mediatorul pentru inițierea și progresia aterosclerozei, deoarece este implicată în inițierea, formarea și ruptura plăcii de aterom. Alte citokine pro- și anti-inflamatorii, inclusiv IL-10 și TNF-a, pot juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea bolilor cardiovasculare la oamenii cu boală cronică de rinichi.

Adiponectina este un biomarker pentru sindromul metabolic, care este strâns corelat cu boala de rinichi. Într-un studiu de cohortă pe pacienți cu hemodializă cronică s-a sugerat că scăderea nivelurilor plasmatice de adiponectină este asociată cu risc crescut de mortalitate prin boli cardiovasculare.

Insuficiența renală și decesul de cauză cardiacă

Un alt studiu mai vechi arată că pe baza datelor din 188 de țări, din șase perioade cuprinse între 1990 și 2013, cercetătorii au estimat că în anul 2013, insuficiența renală a fost asociată cu 4% dintre decesele la nivel mondial sau 2,2 milioane de decese. Potrivit raportului, peste jumătate dintre acestea (1,2 milioane) au fost asociate cu bolile cardiovasculare, în timp ce aproximativ 1 milion au fost cauzate de bolile renale.

Concluziile studiului oferă noi informații legate de impactul semnificativ al bolilor renale și subliniază importanța analizelor în identificarea problemelor renale, au precizat autorii. Înțelegerea impactului real al bolilor renale asupra sănătății necesită luarea în considerare a deceselor și invalidităților provocate de bolile cardiovasculare și de bolile renale în stadiu terminal. Acest lucru este deosebit de important în țările dezvoltate, în care mortalitatea a crescut constant din 1990.

Oamenii de știință au descoperit că insuficiența renală s-a clasat sub hipertensiune, hiperglicemie și supraponderabilitate/obezitate, dar a fost asemănătoare cu colesterolul mărit ca factor de risc pentru durata de viață ajustată prin factorul invaliditate (numărul de ani pierduți din cauza bolii, invalidității sau decesului prematur).

Un studiu mai recent, din 2024, care a încercat „să elucideze relația complicată dintre boala renală cronică și boala cardiacă ischemică și să investigheze rolurile biomarkerilor cardiorenali”, discutând și despre factorii de risc comuni, a arătat că pentru pacienții cu boală cronică de rinichi, complicațiile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces și a concluzionat că dezvoltarea de noi tratamente pentru a îmbunătăți atât funcțiile cardiace, cât și cele renale este foarte importantă.

Cum se gestionează bolile renale?

Gestionarea acestor afecțiuni implică un plan personalizat care include modificări ale stilului de viață, tratamente medicamentoase, monitorizare constantă și, în unele cazuri, proceduri medicale avansate.

Diagnosticarea precoce: primul pas spre gestionare eficientă

Un diagnostic precoce este esențial pentru a preveni progresia în bolile renale. Multe afecțiuni renale sunt asimptomatice în stadiile incipiente, iar simptomele pot deveni evidente doar atunci când funcția renală este sever afectată. Pentru diagnosticarea timpurie, următoarele teste sunt cruciale:

Analize de sânge - determinarea nivelului de creatinină serică și estimarea ratei de filtrare glomerulară (eGFR) pentru a evalua funcția renală.
Analize de urină - depistarea proteinuriei, hematuriei sau prezenței glucozei poate semnala o afectare renală.
Imagistică medicală - ecografia renală și tomografia computerizată pot identifica anomalii structurale.
Biopsia renală - utilizată în cazuri complexe pentru a identifica tipul exact de afectare.

Monitorizarea constantă

După diagnosticare, monitorizarea regulată este cheia pentru a evalua progresia bolii și eficiența tratamentului. Aceasta include:

Consulturi medicale periodice (vizitele regulate la medicul nefrolog sunt esențiale pentru ajustarea tratamentului)
Monitorizarea tensiunii arteriale (hipertensiunea este frecvent asociată cu bolile renale și trebuie controlată riguros)
Analize periodice (verificarea constantă a funcției renale, a nivelului de electroliți și a markerilor inflamatori)

Modificări ale stilului de viață

Un stil de viață sănătos poate reduce semnificativ impactul bolilor renale. Dieta joacă un rol crucial în gestionarea bolilor renale. Limitarea consumului la mai puțin de 2.3 g pe zi ajută la controlul tensiunii arteriale. Un aport moderat de proteine previne supraîncărcarea rinichilor. Sursele preferate includ carnea slabă, peștele și lactatele cu conținut redus de grăsimi. În stadiile avansate, potasiul trebuie redus pentru a evita hiperpotasemia. Alimentele bogate în potasiu, precum bananele, portocalele și cartofii, pot fi limitate de medic.

Lactatele, carnea procesată și unele băuturi carbogazoase pot fi surse ascunse de fosfați. Consumul de apă trebuie ajustat în funcție de capacitatea rinichilor de a elimina lichidele.

Exercițiile fizice moderate ajută la menținerea greutății corporale și la controlul tensiunii arteriale. Activitățile recomandate includ plimbările, yoga, înotul sau exercițiile aerobice ușoare. Fumatul agravează afectarea vasculară renală, deci ar trebui evitat. Consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială și poate suprasolicita rinichii. Se va evita administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene sau a altor medicamente care pot afecta rinichii fătă acordul medicului.

Tratamentul medicamentos

Gestionarea farmacologică a bolilor renale este individualizată, în funcție de cauză și severitate. Principalele categorii de medicamente utilizate includ:

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) - enalapril, ramipril etc. și blocanții receptorilor de angiotensină II (BRA), care ajută la controlul tensiunii arteriale și protejează rinichii de deteriorarea suplimentară;
Diureticele, utilizate pentru a controla edemele și tensiunea arterială;
Medicamente pentru controlul potasiului, cum ar fi rășina schimbătoare de ioni pentru a trata hiperpotasemia;
Chelatorii de fosfat, care reduc absorbția fosforului din alimentație;
Eritropoietina sintetică, utilizată în tratamentul anemiei asociate bolilor renale;
Vitamina D activă, care ajută la prevenirea afecțiunilor osoase.

Proceduri avansate și tratamente substitutive

În stadiile avansate ale bolilor renale, când funcția renală este sever compromisă, pot fi necesare tratamente substitutive. Dializa este utilizată pentru a elimina toxinele și excesul de lichide din organism atunci când rinichii nu mai pot face acest lucru. Există două tipuri principale:

Hemodializa, în care sângele este filtrat cu ajutorul unui aparat special.
Dializa peritoneală, care utilizează membrana peritoneală pentru a elimina dețeurile din organism.
Transplantul este și acesta o opțiune pentru pacienții eligibili și implică transportarea unui rinichi sănătos de la un donator viu sau decedat la pacientul bolnav. După transplant, pacienții trebuie să ia medicamente imunosupresoare pentru a preveni respingerea grefei.

Abordarea holistică și suportul psihologic

Bolile renale au un impact psihologic semnificativ asupra pacienților, ducând la anxietate, depresie sau stres. Un plan de gestionare holistic poate include și consiliere psihologică, pentru că ajută pacienții să facă față stresului emoțional asociat bolii cronice, participarea la grupuri de susținere, pentru că interacțiunea cu alți pacienți poate oferi sprijin emoțional și informații utile și, poate cel mai important, educația pacientului: informarea corectă despre boală, tratamente și opțiunile de viață poate reduce semnificativ teama și confuzia.

Chiar dacă o boală renală nu poate fi vindecată, progresia acesteia poate fi adesea încetinită prin controlul tensiunii arteriale (valori ideale sub 130/80 mmHg), gestionarea diabetului (menținerea glicemiei în limite normale pentru a preveni afectarea renală ulterioară), reducerea proteinuriei (prin tratament medicamentos și dietă adecvată) și evitația infecțiilor urinare recurente (prin tratament prompt și igienă corespunzătoare).

Așadar, gestionarea bolilor renale implică o abordare integrată, multidisciplinară, care combină diagnosticarea precoce, monitorizarea atentă, modificările stilului de viață, tratamentele medicamentoase și, în cazurile severe, procedurile avansate. Implicarea activă a pacientului în procesul de gestionare, susținerea emoțională și educația medicală joacă un rol crucial în menținerea calității vieții.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Chronic Kidney Disease, Diabetes, and Heart Disease
https://www.cdc.gov/kidney-disease/risk-factors/link-between-diabetes-and-heart-disease.html
MDPI - Chronic Kidney Disease Associated with Ischemic Heart Disease: To What Extent Do Biomarkers Help?
https://www.mdpi.com/2075-1729/14/1/34
Studiul „Chronic Kidney Disease Associated with Ischemic Heart Disease: To What Extent Do Biomarkers Help?”, apărut în Life 2024, 14(1), 34; https://doi.org/10.3390/life14010034, autori: Stefania Teodora Duca et al.
PMC - Chronic Kidney Disease and Cardiovascular Disease: Is there Any Relationship?
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6367692/
Studiul „Chronic Kidney Disease and Cardiovascular Disease: Is there Any Relationship?”, apărut în Curr Cardiol Rev. 2019 Feb;15(1):55–63. doi: 10.2174/1573403X14666180711124825, autori: Natalia G Vallianou et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI