Sinuzita: cauze, simptome, tratament, prevenție

1. Despre sinuzită
     a. Ce este sinuzita?
     b. Tipuri de sinuzită în funcție de localizare
          i. Sinuzita etmoidală
          ii. Sinuzita maxilară
          iii. Sinuzita sfenoidală
          iv. Sinuzita frontală
     c. Tipuri de sinuzită în funcție de durată și recurență
          i. Sinuzita acută
          ii. Sinuzita subacută
          iii. Sinuzita cronică
          iv. Sinuzita recurentă
     d. Diferențe între sinuzită, răceală și alergie
2. Cauzele sinuzitei și factorii de risc
3. Simptomele sinuzitei
4. Diagnosticarea sinuzitei
5. Tratamentul sinuzitei
     a. Descongestionante nazale
     b. Antihistaminice
     c. Corticosteroizi topici
     d. Antibiotice
     e. Intervenție chirurgicală
     f. Remedii naturale
6. Complicațiile sinuzitei
7. Prevenirea sinuzitei

Despre sinuzită

Sinuzita reprezintă inflamarea sinusurilor, care apare mai ales după o răceală sau o gripă. Sinuzita este cauzată de obicei de o infecție și poate fi acută, subacută, cronică și recurentă și se manifestă prin semne precum dureri de cap în zona sinusurilor, febră, congestie nazală și durere în gât. Sinuzita poate să dispară de la sine sau cu ajutorul unor remedii naturale în termen de două săptămâni, dacă e vorba de o formă ușoară, dar este nevoie de medicamente dacă afecțiunea nu trece de la sine. Deși nu există o metodă sigură de prevenție, infecția sinusurilor ar putea fi preîntâmpinată prin curățarea zilnică a nasului și prin evitarea persoanelor care prezintă simptome de răceală.

Ce este sinuzita?

Sinuzita sau infecția sinusală este o inflamație a cavităților aeriene numite sinusuri. Această afecțiune poate fi cauzată de o infecție virală sau bacteriană, de alergii sau de iritații particulare ale sinusurilor. Majoritatea oamenilor nu sunt contagioși când au sinuzită, doar dacă este vorba de un virus care a provocat-o și care poate fi transmis.

Sinusurile normale sunt căptușite cu un strat subțire de mucus care captează praful, germenii și alte particule din aer. Elemente minuscule din sinusuri, asemănătoare firelor de păr, „mătură” mucusul și orice particule prinse în el spre deschiderile care duc spre partea din spate a gâtului. De acolo, alunecă până în stomac, acest proces continuu fiind o funcție normală a corpului.

O infecție sinusală oprește fluxul normal de mucus din sinusuri către partea din spate a gâtului. Micuțele „măturătoare” se blochează atunci când infecțiile sau alergiile duc la umflarea țesuturilor nazale mici, iar mucusul rămâne captiv în sinusuri.

Unele persoane au anumite defecte fizice care contribuie la infecția sinusală, cele mai frecvente dintre acestea fiind:

  • Diformitatea partiției osoase dintre cele două pasaje nazale
  • Polipii nazali (creșteri nazale benigne care conțin mucus)
  • O îngustare a orificiilor sinusale.

Sinuzita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cu care ne putem confrunta de-a lungul vieții. Apare frecvent atunci când polenul din mediu irită pasajele nazale, cum se întâmplă în caz de febra fânului, dar poate apărea și în urma expunerii la iritante, cum ar fi substanțele chimice sau abuzul de spray-uri nazale fără prescripție medicală și diverse substanțe ilegale care pot fi inhalate. 

Tipuri de sinuzită în funcție de localizare

Există mai multe tipuri de sinuzită în funcție de sinusurile care au fost afectate. Sinusurile paranazale sunt localizate în craniu, lângă nas și ochi și sunt denumite în funcție de oasele care le furnizează structura.

Sinuzita etmoidală

Sinuzita etmoidală afectează sinusurile etmoidale, localizate în zona dintre ochi.

Sinuzita maxilară

Sinuzita maxilară afectează sinusurile maxilare, situate în zonele de sub ochi. Cea mai mare cavitate sinusală este cea maxilară, de aceea este frecvent infectată.

Sinuzita sfenoidală

Sinuzita sfenoidală afectează sinusurile sfenoidale, localizate în spatele ochilor.

Sinuzita frontală

Sinuzita frontală afectează sinusurile frontale, situate în zonele de deasupra ochilor.

Tipuri de sinuzită în funcție de durată și recurență

În funcție de durata și recurența bolii, sinuzitele se împart în acute, subacute, cronice și recurente.

Sinuzita acută

Sinuzita acută are cea mai scurtă durată. Dacă e vorba de o infecție virală, apărută în urma unei răceli obișnuite, simtomele țin aproximativ o săptămână, cel mult două. Dacă e vorba de o infecție bacteriană, sinuzita poate ține până la 4 săptămâni. La copii, mai frecventă este sinuzita bacteriană, cauzată de infecția cu pneumococ, infecția hemofilică sau infecția cu Moraxella catarrhalis.

Sinuzita subacută

În caz de sinuzită subacută, simptomele pot dura de la cel puțin o lună până la cel mult 3 luni. Acest tip de sinuzită este asociat de obicei cu infecții bacteriene sau alergii sezoniere.

Sinuzita cronică

Simptomele sinuzitei cronice durează mai mult de trei luni și sunt, de regulă, mai puțin severe. Sinuzita cronică este cauzată de infecții bacteriene și apare de obicei alături de alergii persistente sau de probleme structurale ale săilor nazale.

Sinuzita recurentă

Această denumire se folosește pentru a evidenția sinuzita care revine de patru sau mai multe ori de-a lungul unui an și durează de fiecare dată mai puțin de două săptămâni. 

Diferențe între sinuzită, răceală și alergie

Poate fi dificil să faci diferența dintre o răceală, o alergie și o infecție sinusală. Răceala obișnuită se instalează treptat, are un vârf, după care începe să dispară, iar acest proces durează de la câteva zile până la o săptămână. O răceală se poate transforma, însă, într-o infecție sinusală. Alergia nazală este inflamația nasului cauzată de particulele iritante (praf, polen etc.), având ca simptome strănut, mâncărime la nivelul nasului și ochilor, congestie, secreții nazale și mucus care se adună în gât. Sinuzita și simptomele alergice pot apărea în același timp cu răceala obișnuită.

Dacă te confrunți cu o răceală și dezvolți simptome de infecție sinusală sau de alergie nazală, e indicat să mergi la medic pentru tratament.

Cauzele sinuzitei și factorii de risc

Infecțiile sinusale sau sinuzita pot fi cauzate de orice element care interferează cu fluxul de aer în sinusuri și cu drenajul mucusului din sinusuri. Deschiderile sinusurilor pot fi blocate prin umflarea căptușelii țesutului și a țesutului adiacent din pasajele nazale, cauzată de exemplu de răceli obișnuite, alergii și substanțe iritante pentru țesuturi, cum ar fi anumite spray-uri nazale, fum de țigară sau substanțe interzise. Alte cauze ale sinuzitei pot fi unele tumori care cresc și blochează sinusurile, deshidratarea, lipsa umidității suficiente în aer.

Oricine poate dezvolta o infecție a sinusurilor, dar anumite situații sau probleme de sănătate pot crește riscul de sinuzită, cum ar fi:

  • un sept nazal deviat, când peretele de țesut situat între cele două nări se deplasează inegal într-o parte sau în cealaltă
  • un pinten osos nazal (o creștere osoasă în nas)
  • polipi nazali (creșteri, de obicei necanceroase, în nas)
  • un istoric de alergii
  • contact recent cu mucegaiul
  • un sistem imunitar slăbit
  • fumatul 
  • o infecție recentă a căilor respiratorii superioare
  • fibroză chistică, o afecțiune care determină acumularea mucusului gros în plămâni și în alte țesuturi
  • o infecție dentară
  • o călătorie cu avionul, care expune persoanele la o concentrație mare de germeni.

Simptomele sinuzitei

Simptomele frecvente ale infecției sinusale includ:

  • Picurare postnazală (acumulare de secreții în spatele nasului sau în gât)
  • Secreții nazale de culoare verzuie
  • Congestie nazală 
  • Sensibilitate a feței (în special sub ochi sau la șaua nasului)
  • Dureri de cap frontale
  • Dureri de dinți
  • Tuse
  • Febră
  • Oboseală
  • Respirație urât mirositoare.

Sinuzita este adesea confundată cu rinita, un termen medical folosit pentru a descrie simptomele care însoțesc inflamația și iritarea nazală. Rinita implică doar căile nazale și poate fi cauzată de răceală sau alergii.

Alergiile pot juca un rol important în episoadele de rinită cronică (de lungă durată) sau sezoniere. Pasajele nazale și sinusale se umflă, se congestionează și se inflamează în încercarea de a elimina particulele inhalatoare care provoacă alergii (polen, mucegaiurile, acarienii).

Astmul a fost, de asemenea, asociat cu infecțiile cronice de sinusuri. Unele persoane cu inflamație nazală cronică și astm pot dezvolta un tip de sinuzită cronică, care nu este cauzată de o infecție.

Diagnosticarea sinuzitei

Diagnosticul depinde de simptome și necesită o examinare a gâtului, a nasului și a sinusurilor. Alergologul se va uita după roşeaţa și inflamarea țesuturilor nazale, sensibilitatea feței, scurgeri nazale verzui și respirație urât mirositoare.
Dacă infecția sinusurilor durează de mai mult de două luni sau dacă tratamentul antibiotic standard nu funcționează, o scanare CT sinusală poate ajuta alergologul să diagnosticheze problema. Dacă infecția sinusală este cronică sau nu s-a atenuat după mai multe runde de antibiotice, o cultură de secreții nazale poate ajuta la determinarea cauzelor infecției. Majoritatea probelor de mucus sunt prelevate din nas. Cu toate acestea, uneori este necesar să se extragă mucusul direct din sinusuri.

Tratamentul sinuzitei

Există mai multe opțiuni de tratament pentru sinuzită în funcție de tipul de sinuzită și de gravitatea afecțiunii, care includ descongestionantele, antihistaminicele, corticosteroizii topici, antibioticele și intervenția chirurgicală. Dacă o femeie se confruntă cu sinuzita în timpul sarcinii, tratamentul va consta de obicei în administrarea de acetaminofen, descongestionante, antihistaminice, expectorante și apelarea la remedii naturale (spray-uri nazale cu apă de mare, inhalarea de aburi deasupra unui vas cu apă fierbinte etc.).

Descongestionante nazale

Descongestionantele nazale topice pot fi de folos dacă sunt utilizate nu mai mult de trei până la patru zile. Aceste medicamente utile în sinuzită micșorează pasajele nazale umflate, facilitând fluxul de drenaj din sinusuri. Utilizarea excesivă a descongestionantelor nazale topice poate duce la o afecțiune în care pasajele nazale se umflă, numit fenomen de revenire. 

Antihistaminice

Antihistaminicele blochează inflamația cauzată de o reacție alergică, astfel încât pot ajuta la combaterea simptomelor alergiilor care pot duce la umflarea pasajelor nazale și sinusale.

Corticosteroizi topici

Corticosteroizii topici sunt sub formă de spray. Aceștia previn și reduc inflamația din pasajele nazale și deschiderile sinusurilor, abordând cea mai mare problemă asociată cu infecția sinusală. Pulverizările topice cu corticosteroizi nazali sunt, de asemenea, eficiente în micșorarea și prevenirea revenirii polipilor nazali. Aceste spray-uri în doză normală nu sunt absorbite în fluxul sanguin și ar putea fi utilizate pe perioade lungi de timp fără a dezvolta dependență.

Antibiotice

Antibioticele reprezintă tratamentul standard pentru sinuzita bacteriană; se iau de obicei între 3 și 28 de zile, în funcție de tipul de antibiotic. Deoarece sinusurile se află adânc în os, iar aportul de sânge spre ele este limitat, pot fi prescrise tratamente mai lungi cu aceste medicamente pentru persoanele cu cazuri de sinuzită mai îndelungată sau mai severă.

Având în vedere că abuzul de antibiotice a cauzat o creștere majoră a rezistenței la aceste medicamente, pacienții cu sinuzită ar trebui să ia în considerare administrarea unui antibiotic numai dacă simptomele (inclusiv secreția nazală decolorată) persistă mai mult de 10 zile.

Antibioticele ajută la eliminarea infecției sinusale atacând bacteriile care o provoacă, dar până când medicamentele nu încep să-și facă efectul, nu se observă o atenuare a simptomelor.

Intervenție chirurgicală

Dacă terapiile medicamentoase nu au avut succes, intervenția chirurgicală poate fi recomandată în ultimă instanță. De obicei, operația este efectuată de un otorinolaringolog. Defectele anatomice sunt cea mai frecventă țintă a intervenției chirurgicale. Medicul chirurg poate remedia defectele osului care separă pasajele nazale, poate elimina polipii nazali și poate deschide pasaje închise. Operația sinusală se efectuează fie sub anestezie locală, fie generală, iar în cele mai multe cazuri pacienții pot merge acasă în aceeași zi.

Remedii naturale

Pentru a ajuta la reducerea senzației de durere cauzată de presiunea în sinusuri, se poate aplica o compresă caldă și umedă pe față și pe frunte de mai multe ori pe zi. Clătirea foselor cu soluție salină (spray-uri cu apă de mare) poate fi de folos pentru eliminarea mucusului din nas.

Subțierea mucusului cauzat de sinuzită se face și printr-o hidratare adecvată cu apă, sucuri naturale de legume sau de fructe, ceaiuri de plante neîndulcite și tratamente naturiste cum ar fi inhalarea aburilor cu uleiuri esențiale. Se poate folosi un umidificator în dormitor pentru a menține umezeala în aer (sau se lasă apa fierbinte să curgă în cadă, cu ușa de la baie închisă, și se respiră aburii formați. În apă se pot pune câteva picături de ulei de eucalipt sau de camfor).

Este posibil ca terapii precum presopunctura, acupunctura sau masajul facial să fie utile în reducerea simptomelor sinuzitei, inclusiv a presiunii și a durerii. Aceste remedii naturale pentru sinuzită nu au de obicei efecte secundare nedorite.

Complicațiile sinuzitei

Deși nu se întâmplă foarte des, infecțiile sinusale netratate pot pune viața în pericol, provocând meningită sau infectând creierul, ochii sau osul din apropiere.

Prevenirea sinuzitei

Deoarece infecțiile sinusale se pot dezvolta după o răceală, o gripă sau o reacție alergică, un stil de viață sănătos și reducerea expunerii la germeni și la alergeni poate ajuta la prevenirea unei infecții. Pentru a reduce riscul de sinuzită, se pot lua următoarele măsuri:

  • Administrarea anuală a unui vaccin antigripal
  • Consumul frecvent de alimente sănătoase, cum ar fi legumele și fructele proaspete
  • Curățarea zilnică a nasului cu un spray cu apă de mare
  • Spălatul pe mâini în mod regulat
  • Limitarea expunerii la fum de țigară, substanțe chimice, polen și alți alergeni sau iritanți
  • Administrarea unor medicamente antihistaminice pentru a trata alergiile și răcelile
  • Evitarea contactului cu persoane care au infecții respiratorii active (răceală sau gripă).

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Sinus Infection (Sinusitis)
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17701-sinusitis
Stanford Children’s Health - Sinusitis in Children
https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=sinusitis-in-children-90-P02063
CDC - Sinus Infection (Sinusitis) 
https://www.cdc.gov/antibiotic-use/community/for-patients/common-illnesses/sinus-infection.html
American College of Allergy, Asthma & Immunology - Sinus Infection
https://acaai.org/allergies/types/sinus-infection
American Pregnancy Association - Sinus Infection While Pregnant
https://americanpregnancy.org/health-fitness/sinus-infection-while-pregnant-7696


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0