Scanarea retiniană, o metodă de a detecta boala Alzheimer (studiu)

Potrivit unor cercetări efectuate la Institutul de Neuroștiințe UCSF Weill, scanarea retiniană poate detecta modificările cheie ale vaselor de sânge, un semn precoce al bolii Alzheimer.

Cel mai răspândit risc genetic pentru dezvoltarea bolii Alzheimer este o variantă a genei APOE, cunoscută sub numele de APOE4. Deși nu este înțeles pe deplin modul în care această variantă crește riscul de degenerare a creierului, oamenii de știință știu că acest risc diferă în funcție de sex, rasă și stil de viață.

O lucrare apărută în jurnalul Alzheimer's & Dementia: Diagnosis, Assessment & Disease Monitoring oferă noi informații despre modul în care APOE4 are impact asupra vaselor de sânge și ar putea oferi o cale înainte pentru depistarea precoce a acestei boli neurodegenerative.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Scanarea retiniană și depistarea precoce a bolii Alzheimer

Studiile efectuate pe șoareci au explorat efectul APOE4 asupra capilarelor din creier. Savanții suspectau de mult timp că aceste mici vase de sânge ar putea juca un rol semnificativ în boala Alzheimer, deoarece furnizează substanțe nutritive și oxigen, transportă deșeurile și controlează răspunsurile sistemului prin intermediul scutului protector cunoscut sub numele de bariera hematoencefalică.

Deteriorarea acestor vase de sânge ar putea provoca o serie de probleme, spun cercetătorii, inclusiv acumularea de proteine și declinul cognitiv observat la persoanele afectate de boala Alzheimer.

Deoarece nu există tehnologia pentru a vizualiza capilarele individuale în creierul oamenilor vii, echipa de cercetare și-a îndreptat atenția spre ochi. În studiul de față, cercetătorii au arătat că modificările capilare asociate cu APOE4 pot fi detectate la om printr-o scanare ușoară și deloc deranjantă a ochilor. Ca țesut prin care pătrunde lumină, retina poate ajuta la determinarea a ceea ce variantele APOE4 pot face capilarelor similare din creier, chiar și la persoanele fără demență.

Oamenii de știință au folosit o tehnică avansată de imagistică a retinei cunoscută sub numele de angiografie tomografică în coerență optică (OCTA) pentru a privi în ochii persoanelor în vârstă cu și fără mutații APOE4, pentru a evalua cele mai mici vase de sânge din spatele ochiului.

Echipa a valorificat cohortele de persoane înscrise în studii aflate în curs de desfășurare legate de îmbătrânirea creierului și de bolile neurodegenerative. Prin adăugarea scanărilor OCTA la datele existente de scanare RMN și PET, se obțin informații comparative fără a supune participanții voluntari la un disconfort suplimentar. Potrivit autorilor studiului, scanarea retiniană este foarte ușoară, neinvazivă și confortabilă.

Analizând scanările retiniene, cercetătorii au descoperit o densitate capilară redusă la purtătorii APOE4, efect care a crescut odată cu vârsta participantului. Pentru a testa dacă aceste scanări reflectă cu exactitate ceea ce se întâmplă în creier, echipa a comparat apoi anomaliile observate în scanările OCTA ale capilarelor retiniene cu măsurătorile fluxului de sânge prin creier, măsurat prin RMN. Ei au descoperit că persoanele cu densitate capilară mai mare a retinei au, de asemenea, un flux sangvin mai mare în creier.

Apoi, echipa a analizat participanții cu scanări PET anterioare de beta-amiloid, proteina asociată cu boala Alzheimer, pentru a vedea cum anume măsurătorile lor capilare retiniene sunt legate de sarcina plăcilor amiloide din creier, care este centrul principal al diagnosticului bolii Alzheimer și al tratamentului de până în prezent.

Cercetătorii au descoperit că densitatea capilară nu diferă între grupurile cu și fără plăci amiloide și nici nu variază împreună cu sarcina amiloidă. Potrivit savanților, independența sugerează că este puțin probabil ca anomaliile capilare să fie determinate de patologia amiloidă sau că relația lor poate fi cel mult indirectă.

Oamenii de știință spun că, prin acest studiu, este pentru prima dată când se demonstrează la oameni asimptomatici vii că, la purtătorii genei APOE4, cele mai mici vase de sânge sunt afectate. Acest lucru este important deoarece sugerează că riscul crescut de degenerare a creierului și de boală Alzheimer la purtătorii APOE4 poate apărea prin efectul acesteia asupra vaselor de sânge.

Cercetătorii intenționează să-și monitorizeze în continuare participanții la studiu pentru a înțelege mai bine disfuncția vaselor de sânge la nivel molecular, concluzia momentană fiind că această lucrare ar putea ajuta la detectarea apariției bolii Alzheimer înainte de apariția unor daune semnificative la nivelul creierului și la identificarea de noi ținte vasculare pentru un tratament precoce.

Implicațiile pentru depistarea precoce și posibila intervenție pot fi semnificative în combaterea bolii Alzheimer și a altor tulburări neurodegenerative, deoarece, este mult mai greu să fie regenerați neuronii decât să li se oprească degenerarea de la început. La fel ca în cazul cancerului, detectarea precoce în cazul bolii Alzheimer poate salva vieți.

Se poate preveni boala Alzheimer?

Diverse cercetări arată că riscul de a dezvolta Alzheimer se poate scădea în special prin îmbunătățirea stilului de viață. Un stil de viață sănătos include obiceiuri sănătoase. Se pare că dovada cea mai convingătoare este că exercițiul fizic ajută la prevenirea dezvoltării Alzheimerului, precum și la încetinirea progresiei la persoanele care prezintă deja simptome. Recomandarea este de 30 de minute de exerciții aerobice moderate spre viguroase, trei-patru zile pe săptămână.

Un alt aspect analizat în prevenirea bolii Alzheimer este alimentația. S-a demonstrat că dieta mediteraneeană ajută la contracararea Alzheimerului sau la încetinirea progresiei acestuia. Un studiu a arătat că și respectarea parțială a unei astfel de diete este mai bună decât alte diete, ceea ce este relevant pentru persoanele cărora le este greu să adere pe deplin la un nou stil alimentar.

Dieta mediteraneeană este bazată pe consumul mare de legume și fructe proaspete, și pe consumul moderat de pâine integrală, pește, păsări de curte, ouă și lactate, ulei de măsline, nuci, leguminoase, vin roșu. Carnea roșie (porc, vită etc.) se consumă cel mult o dată pe săptămână, iar zahărul, produsele din făină albă și grăsimile trans vor fi evitate.

Dovezi în creștere sugerează că un somn odihnitor poate ajuta la prevenirea bolii Alzheimer și este legat de un clearance mai mare al amiloidului din creier (clearance înseamnă raportul între concentrația sangvină a unei substanțe și eliminarea ei din corp).

O metodă de scădere a riscului de Alzheimer care, însă, nu are prea multe dovezi în spate deocamdată, este învățarea regulată a unor lucruri noi. Unii cercetători cred că activitățile de stimulare cognitivă pot fi utile în prevenirea bolii Alzheimer.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
ALZ Journals - Retinal imaging demonstrates reduced capillary density in clinically unimpaired APOE ε4 gene carriers
https://alz-journals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/dad2.12181
1. Studiul „Retinal imaging demonstrates reduced capillary density in clinically unimpaired APOE ε4 gene carriers”, apărut în Alzheimer's & Dementia: Diagnosis, Assessment & Disease Monitoring, 2021; 13 (1) DOI: 10.1002/dad2.12181, autori: Fanny M. Elahi et al.
Harvard Health Publishing - What can you do to avoid Alzheimer’s disease?
https://www.health.harvard.edu/alzheimers-and-dementia/what-can-you-do-to-avoid-alzheimers-disease

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI