Planul Național de Cancer – ce analize și servicii preventive există în România

1. Ce este Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului
2. Programele naționale de screening: ce teste există și cine beneficiază de ele
a. Screening pentru cancerul de col uterin
b. Screening pentru cancerul de sân
c. Screening pentru cancerul colorectal
3. Screeninguri în dezvoltare
a. Screening pentru cancerul pulmonar
b. Screening pentru cancerul de prostată
c. Screening pentru cancerul gastric
4. Rolul testelor de sânge în prevenția cancerului
5. Ce pot face cetățenii în prezent: recomandări practice

Cancerul reprezintă în România a doua cauză de deces după bolile cardiovasculare, responsabil pentru aproape 19 % din totalul deceselor în 2020 (≈ 53 974 decese). Mortalitatea standardizată pe vârstă era cu 7 % mai mare decât media UE‑27 în același an. Deși mortalitatea s‑a redus modest în ultimele decade - cu doar 1,8 % între 2011 și 2020, comparativ cu 9,4 % la nivel european - decalajul persistă, în special în rândul persoanelor sub 65 de ani, arată statisticile.

1. Ce este Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului

Pentru a schimba această situație, România a adoptat în ianuarie 2022 Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (legiferat prin Legea nr. 293/2022), promovat în noiembrie 2022 și însoțit de norme de implementare în 2023 pentru punerea în practică a serviciilor preventive și de screening destinat tuturor cetățenilor, inclusiv celor fără asigurare.

Obiectivele majore ale Planului Național de Cancer se aliniază celor patru piloni principali ai European Beating Cancer Plan: prevenire, detectare precoce, diagnostic și tratament, precum și suport pentru supraviețuitori și îmbunătățirea calității vieții pacienților. Printre obiectivele specifice se numără:

Introducerea de programe naționale de screening sistematic pentru cancerul de col uterin, sân și colorectal.
Înființarea Registrului Național de Cancer până în 2024–2025.
Acces gratuit la prevenție și diagnostic, inclusiv pentru persoanele fără asigurare, începând din iulie 2023.
Extinderea progresivă către screening pentru cancer pulmonar (pilotat începând 2024–2025) și alte tipuri, în conformitate cu Recomandările UE din 2022.

2. Programele naționale de screening: ce teste există și cine beneficiază de ele

Programele naționale de screening sunt esențiale pentru depistarea precoce a cancerului, permițând identificarea bolii în stadii incipiente, când șansele de vindecare sunt maxime. În România, aceste programe sunt gândite să respecte cele mai noi standarde europene și să ofere acces gratuit persoanelor eligibile. În prezent, sunt implementate trei programe naționale de screening funcționale și validate științific: pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal.

Recomandările Experților DOC

a. Screening pentru cancerul de col uterin

Programul de screening pentru cancerul de col uterin este unul dintre cele mai vechi și bine fundamentate, având la bază dovezi solide privind eficiența în reducerea incidenței și a mortalității. Testul utilizat ca metodă primară este testul HPV molecular, care detectează infecțiile cu tulpini de papilomavirus uman cu risc oncogen ridicat. În cazul unui rezultat pozitiv, se recomandă efectuarea unui Pap-test (test Babeș-Papanicolau) pentru a analiza modificările celulare. Femeile cu rezultate anormale sunt îndrumate către colposcopie și, dacă este necesar, biopsie. Programul se adresează femeilor cu vârste între 25 și 65 de ani. Este gratuit și nu necesită calitatea de asigurat.

b. Screening pentru cancerul de sân

Acest program oferă mamografii gratuite femeilor cu vârste între 50 și 69 de ani, categoria de vârstă cu cel mai mare risc de a dezvolta cancer mamar. Mamografia este o radiografie a sânului, care poate detecta tumori chiar și cu doi ani înainte ca acestea să devină palpabile. În cazurile în care mamografia indică anomalii, se efectuează investigații suplimentare precum ecografia mamară, RMN mamar sau biopsia. Este important ca femeile să participe regulat la mamografii, ideal la fiecare doi ani, deoarece acest tip de screening s-a dovedit a reduce mortalitatea prin cancer de sân cu până la 30%.

c. Screening pentru cancerul colorectal

Acesta este dedicat bărbaților și femeilor cu vârste între 50 și 74 de ani. Testul utilizat este testul de hemoragii oculte în materiile fecale (denumit FIT – fecal immunochemical test), care poate detecta sângerări microscopice nedetectabile cu ochiul liber. Dacă testul este pozitiv, se recomandă colonoscopie, o investigație mai complexă care poate depista și elimina leziuni precanceroase (precum polipii adenomatoși). Screeningul colorectal este esențial, întrucât acest tip de cancer se dezvoltă lent și poate fi prevenit complet dacă este diagnosticat în faze preclinice.
Toate aceste programe sunt gratuite, organizate cu sprijinul Ministerului Sănătății și sunt disponibile atât în mediul urban, cât și în mediul rural, prin caravane medicale, centre regionale și cabinete medicale de familie.

3. Screeninguri în dezvoltare

Pe lângă programele actuale, România lucrează activ la dezvoltarea și pilotarea unor noi screeninguri pentru alte forme de cancer, în conformitate cu Recomandările Consiliului UE din 2022. Aceste screeninguri sunt destinate să acopere alte trei forme de cancer cu impact major asupra sănătății publice: cancerul pulmonar, cancerul de prostată și cancerul gastric.

a. Screening pentru cancerul pulmonar

Acest tip de cancer este una dintre principalele cauze de deces oncologic în România, în special în rândul bărbaților. Studiile internaționale au arătat că depistarea prin tomografie computerizată cu doză redusă (LDCT) la persoanele fumătoare sau foști fumători, cu vârste între 50 și 75 de ani, poate reduce mortalitatea semnificativ. România a inițiat proiecte pilot începând cu 2024, coordonate de Institutul „Marius Nasta”, care vizează identificarea criteriilor exacte de eligibilitate, stabilirea traseului pacientului și formarea specialiștilor în diagnostic precoce. Este de așteptat ca aceste screeninguri să fie introduse la scară națională în următorii ani.

b. Screening pentru cancerul de prostată

Cancerul de prostată este una dintre cele mai frecvente forme de cancer în rândul bărbaților de peste 50 de ani. Screeningul pentru această afecțiune presupune testarea antigenului specific prostatic (PSA), urmată, dacă este cazul, de examinare clinică sau biopsie. În prezent, în România nu există un program național de screening pentru acest tip de cancer, dar autoritățile și societățile medicale discută implementarea acestuia în baza noilor recomandări europene și a datelor privind eficiența în reducerea mortalității.

c. Screening pentru cancerul gastric

România se numără printre țările cu incidență ridicată a cancerului gastric, motiv pentru care screeningul populațional este o prioritate. Se are în vedere utilizarea de metode precum testarea pentru infecția cu Helicobacter pylori, corelată cu riscul crescut de cancer gastric, și endoscopia digestivă superioară pentru persoanele din grupuri de risc. Deși aceste intervenții sunt costisitoare și mai puțin frecvent implementate în alte țări europene, ele sunt analizate pentru posibila integrare în Planul Național.

Extinderea acestor screeninguri presupune eforturi logistice, formare profesională, dotarea unităților medicale și, cel mai important, informarea și educarea populației. România face astfel pași importanți pentru a-și alinia politica oncologică la standardele europene actuale.

4. Rolul testelor de sânge în prevenția cancerului

O direcție promițătoare în prevenția cancerului este utilizarea testelor de sânge uzuale pentru a identifica persoanele cu risc crescut oncologic, înainte de a fi supuse investigațiilor clasice de screening. Această abordare nu înlocuiește testele tradiționale, dar le poate complementa eficient, mai ales în medii cu resurse limitate.

Conform unui studiu publicat în 2024, o echipă de cercetători a reușit să utilizeze algoritmi de inteligență artificială (deep learning) pentru a analiza date din analize de sânge de rutină - cum ar fi hemoleucograma, valorile transaminazelor, nivelurile proteinelor serice, ureea și glucoza - în scopul estimării riscului individual de cancer. Modelul a atins o performanță ridicată, cu o precizie de 76–85% (AUC), în depistarea precoce a unor tipuri de cancer precum colorectal, pulmonar și hepatic.

Acest tip de test ar putea, în viitor, să ajute medicii de familie sau specialiștii în sănătate publică să prioritizeze anumite persoane pentru screening sau să inițieze investigații suplimentare. De exemplu, o persoană care nu are simptome, dar are parametri sangvini modificați într-un anumit profil, ar putea fi invitată să efectueze colonoscopie sau CT toracic, crescând astfel șansele de diagnostic precoce.
În România, deși această tehnologie nu este încă implementată oficial în sistemul public, ea este studiată în centre universitare și ar putea fi inclusă în viitor în strategiile de triere și prevenție, mai ales în combinație cu digitalizarea datelor medicale și implementarea Registrului Național de Cancer.

5. Ce pot face cetățenii în prezent: recomandări practice

Pentru a beneficia de toate progresele aduse de Planul Național de Combatere a Cancerului, cetățenii trebuie să fie activi, informați și implicați. Accesul la testele de screening este gratuit și oferit chiar și persoanelor neasigurate. Iată câteva recomandări concrete, adaptate în funcție de vârstă și sex:

Pentru femei:

25- 65 ani: Participați la screeningul pentru cancer de col uterin. Solicitați testarea HPV la medicul de familie sau în centrele de screening organizate. Dacă testul este pozitiv, vi se va recomanda Pap-test sau colposcopie.
50- 69 ani: Programați-vă pentru mamografie la fiecare doi ani. Dacă sunteți din mediul rural, urmăriți campaniile mobile și proiectele finanțate din fonduri europene care aduc mamografe mobile în comunitate.

Pentru bărbați:

50-74 ani: Discutați cu medicul despre screeningul colorectal. Testul FIT este simplu, se face acasă și este complet gratuit. Dacă este pozitiv, vi se va oferi colonoscopie prin trimitere.
65+ ani, fumători: Solicitați informații privind posibila participare la screeningul pulmonar, dacă sunteți eligibil. De asemenea, verificați prin ecografie abdominală riscul de anevrism de aortă.

Pentru toți adulții:

Verificați-vă periodic tensiunea arterială, nivelul glicemiei și colesterolului.
Dacă suferiți de diabet, solicitați screening oftalmologic anual pentru depistarea retinopatiei diabetice.
Nu amânați investigațiile din lipsă de asigurare!

Este recomandat ca fiecare persoană să își discute riscurile individuale cu medicul de familie și să urmeze traseul preventiv recomandat. Participarea activă la screeninguri nu doar că poate salva vieți, dar și reduce povara financiară asupra sistemului sanitar și asupra familiilor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Ministerul Sănătății - Planul Național de Combatere și Control al Cancerului (versiune 2023), HG 663/2023
https://ms.ro/media/documents/Planul_Na%C8%9Bional_de_Combatere_%C8%99i_Control_al_Cancerului.pdf
Societatea Română de Medicină Preventivă - argumente pentru centre regionale de screening în România
https://srmp.ro/en/articole-specialisti/the-national-plan-to-prevent-and-combat-cancer-in-romania-in-the-global-context
INSP: Profil de țară privind cancerul în România și documentele normative de implementare
https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2024/03/Profil-de-tara-privind-cancerul-2023.pdf
Studiul „Deep learning-based identification of patients at increased risk of cancer using routine laboratory markers”, 2024
https://arxiv.org/abs/2410.19646

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...