Paniculita mezenterică: cauze, simptome, tratament

1. Despre paniculita mezenterică
2. Stadiile paniculitei mezenterice
3. Cauzele paniculitei mezenterice
4. Factorii de risc în paniculita mezenterică
5. Simptome paniculita mezenterică
6. Diagnostic paniculita mezenterică
7. Tratament paniculita mezenterică
8. Regim alimentar paniculita mezenterica
9. Complicații paniculita mezenterică
10.Cum se poate preveni paniculita mezenterică

1. Despre paniculita mezenterică

Paniculita mezenterică este o boală inflamatorie rară și cronică, care afectează țesutul adipos al mezenterului, adică țesutul din jurul intestinului subțire. Este considerată o afecțiune benignă, dar poate provoca disconfort semnificativ și suferință în rândul persoanelor afectate. Boala se caracterizează prin inflamație, fibroză și necroză a grăsimii mezenterice, ceea ce duce la formarea unei mase sau la îngroșarea zonei afectate. Deși paniculita mezenterică este adesea asimptomatică și descoperită întâmplător prin investigații imagistice, se poate manifesta prin dureri abdominale, balonare, greață și pierdere în greutate.

Recomandările Experților DOC

Cauza exactă a paniculitei mezenterice rămâne incertă. Se crede că este asociată cu dereglări ale sistemului imunitar, infecții, malignități și intervenții chirurgicale abdominale anterioare. Datorită rarității sale, paniculitei mezenterice este frecvent diagnosticată greșit sau confundată cu alte afecțiuni abdominale, precum limfomul sau carcinomatoza.

În ciuda posibilelor complicații, paniculita mezenterică este, în general, o boală autolimitată, multe cazuri rezolvându-se fără intervenție medicală. Cu toate acestea, la pacienții simptomatici, tratamentul poate include medicamente precum corticosteroizii, agenții imunosupresori și antiinflamatoarele pentru a gestiona simptomele și a preveni complicațiile.

2. Stadiile paniculitei mezenterice

Paniculita mezenterică este considerată parte a unui spectru de boli inflamatorii mezenterice, evoluând prin trei etape suprapuse:

Lipodistrofia mezenterică: Aceasta este etapa inițială a bolii, în care grăsimea mezenterică suferă modificări degenerative fără inflamație semnificativă. În această fază, simptomele sunt de obicei absente, iar afecțiunea este detectată întâmplător în timpul investigațiilor pentru alte probleme medicale.
Paniculita mezenterică: În această etapă, se dezvoltă inflamația cronică în țesutul adipos al mezenterului, adică țesutul din jurul intestinului subțire. Pacienții pot începe să experimenteze simptome precum disconfort abdominal ușor, balonare sau modificări ale tranzitului intestinal. Inflamația poate declanșa un răspuns imun, ducând la fibroză și îngroșarea mezenterului.
Mezenterita sclerozantă: Aceasta este cea mai avansată etapă, caracterizată prin fibroză extinsă și cicatrizare a țesutului mezenteric. Țesutul afectat devine rigid, ceea ce poate cauza complicații precum obstrucția intestinală sau ischemia. Această etapă necesită monitorizare atentă și, în unele cazuri, tratament medical agresiv.

Aceste etape reprezintă un continuum, iar tabloul clinic poate varia în funcție de procesul patologic predominant la un moment dat. Detectarea precoce și gestionarea adecvată pot ajuta la încetinirea progresiei bolii și la reducerea riscului de complicații.

3. Cauzele paniculitei mezenterice

Cauza exactă a paniculitei mezenterice rămâne necunoscută, dar mai mulți factori au fost asociați cu dezvoltarea sa:

Răspunsuri autoimune: Cercetările sugerează că paniculita mezenterică ar putea avea o componentă autoimună, în care sistemul imunitar atacă greșit țesutul adipos mezenteric, provocând inflamație cronică.
Infecții: Infecțiile cronice, precum tuberculoza și histoplasmoza, au fost legate de paniculita mezenterică, posibil din cauza unui răspuns imun exagerat declanșat de aceste infecții.
Traumatisme sau intervenții chirurgicale abdominale: Operațiile abdominale anterioare, leziunile sau radioterapia pot declanșa un răspuns inflamator în mezenter, crescând riscul de paniculită mezenterică.
Malignități: paniculita mezenterică a fost observată la pacienții cu diverse tipuri de cancer, inclusiv limfom, cancer de colon și carcinom renal, sugerând un posibil fenomen paraneoplazic, în care sistemul imunitar reacționează anormal la malignități.

Înțelegerea cauzelor subiacente ale paniculitei mezenterice poate contribui la detectarea precoce și la îmbunătățirea strategiilor de tratament pentru gestionarea eficientă a bolii.

4. Factorii de risc în paniculita mezenterică

Mai mulți factori de risc pot predispune indivizii la dezvoltarea acestei afecțiuni, inclusiv:

Vârsta și sexul: paniculita mezenterică este mai frecvent diagnosticată la adulții de vârstă mijlocie și în vârstă, având o prevalență mai mare la bărbați decât la femei.
Boli autoimune: Persoanele cu afecțiuni autoimune, precum artrita reumatoidă sau lupusul eritematos sistemic, pot avea un risc crescut de a dezvolta paniculita mezenterică din cauza unei activități imunitare sporite.
Istoricul de intervenții chirurgicale sau traumatisme abdominale: Procedurile chirurgicale anterioare, cum ar fi apendicectomiile, repararea herniilor sau intervențiile legate de bolile inflamatorii intestinale, pot contribui la dezvoltarea paniculitei mezenterice.
Malignități: Un istoric de cancer, în special al tractului gastrointestinal sau urogenital, a fost asociat cu paniculita mezenterică. Unele studii sugerează că paniculita mezenterică ar putea fi un proces reactiv la malignitățile subiacente, deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili această legătură în mod definitiv.

Identificarea și gestionarea acestor factori de risc pot ajuta la reducerea probabilității de dezvoltare a paniculitei mezenterice sau la facilitarea detectării precoce în rândul persoanelor predispuse.

5. Simptome paniculita mezenterică

În timp ce mulți pacienți cu paniculită mezenterică rămân asimptomatici, unii experimentează o serie de simptome care le pot afecta semnificativ calitatea vieții. Simptomele pot varia în funcție de severitatea bolii, stadiul acesteia și dacă apar complicații. Printre simptomele frecvente se numără:

Durerea abdominală: Cel mai frecvent simptom raportat al paniculitei mezenterice este durerea abdominală. Această durere este adesea difuză și poate varia în intensitate. Poate fi localizată în abdomenul inferior, deși unii pacienți raportează disconfort mai generalizat. Durerea este adesea descrisă ca surdă sau sub formă de crampe, dar poate deveni ascuțită sau severă dacă afecțiunea progresează sau dacă există o obstrucție intestinală asociată.
Tulburări gastrointestinale: Persoanele cu paniculita mezenterică se pot confrunta cu numeroase probleme gastrointestinale, cum ar fi balonare, greață, diaree, constipație sau chiar vărsături. Aceste simptome apar din cauza inflamației și modificărilor grăsimii mezenterice, care pot afecta funcționarea normală a intestinelor.
Simptome sistemice: În unele cazuri, paniculita mezenterică poate provoca simptome sistemice, cum ar fi febră, scădere în greutate și oboseală. Aceste simptome sunt mai frecvente în cazurile în care există inflamație sau fibroză semnificativă. Simptomele sistemice pot fi mai pronunțate în etapele ulterioare ale afecțiunii, mai ales dacă boala a dus la complicații.

Având în vedere natura nespecifică a acestor simptome, paniculita mezenterică este adesea confundată cu alte tulburări gastrointestinale. Prin urmare, mulți pacienți pot fi supuși unor teste extinse înainte ca paniculita mezenterică să fie diagnosticată.

6. Diagnostic paniculita mezenterică

Diagnosticul paniculitei mezenterice se bazează pe o combinație de analize, teste imagistice și, în unele cazuri, biopsie. Datorită naturii rare și adesea subtile a bolii, diagnosticarea paniculitei mezenterice poate fi o provocare¹.

Metode imagistice: Instrumentul principal pentru diagnosticarea paniculitei mezenterice este tomografia computerizată (CT). La o scanare CT, paniculita mezenterică apare ca un „mezenter cețos”, cu o densitate crescută de grăsime și inflamație în jurul vaselor mezenterice. Acest aspect este adesea semnul distinctiv al paniculitei mezenterice și poate fi văzut chiar și în absența simptomelor. În stadii mai avansate, mezenterul se poate îngroșa sau fibroza, confirmând în continuare diagnosticul.
Biopsie: În anumite cazuri în care diagnosticul este neclar sau când se suspectează o malignitate, poate fi efectuată o biopsie. O probă de țesut din mezenter poate fi analizată pentru a confirma prezența inflamației și a fibrozei, ajutând la excluderea altor afecțiuni precum limfomul sau alte tipuri de cancer care pot imita simptomele paniculitei mezenterice.

7. Tratamentul paniculitei mezenterice

Tratamentul paniculitei mezenterice depinde în mare măsură de severitatea bolii și de prezența simptomelor. În multe cazuri, paniculita mezenterică poate să nu necesite un tratament specific, dar în cazurile simptomatice, intervențiile medicale pot ajuta la gestionarea inflamației și pot oferi ameliorarea disconfortului.

Persoanele asimptomatice cu forme ușoare de paniculită mezenterică pot să nu necesite tratament. Acești pacienți pot fi adesea monitorizați în timp, pentru a verifica orice progresie a bolii.

Tratament medicamentos

În cazurile în care sunt prezente simptome, corticosteroizii precum prednisonul sunt utilizați în mod obișnuit pentru a reduce inflamația. Aceste medicamente funcționează prin suprimarea răspunsului inflamator al sistemului imunitar, oferind ameliorarea durerii și a altor simptome. Pentru pacienții care nu răspund la aceste medicamente, se pot lua în considerare agenți imunosupresori precum azatioprina sau metotrexat. În unele cazuri, tamoxifenul, un medicament utilizat în principal pentru cancerul de sân, a demonstrat eficacitate în tratarea paniculitei mezenterice datorită proprietăților sale antifibrotice^2.

Tratament chirurgical

Intervenția chirurgicală este de obicei rezervată cazurilor de paniculita mezenterică care provoacă complicații, cum ar fi obstrucția intestinală sau durerea severă care nu răspunde la medicamente. În aceste situații, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta țesutul mezenteric afectat sau pentru a atenua orice obstrucții la nivelul intestinului.

8. Regimul alimentar în paniculita mezenterică

Deși nu s-a dovedit nicio dietă specifică să vindece sau să trateze paniculita mezenterică, menținerea unei diete sănătoase și echilibrate poate ajuta la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea sănătății generale. Pacienții cu paniculită mezenterică sunt adesea sfătuiți să:

Evite alimentele care declanșează boala: Unii indivizi pot descoperi că anumite alimente, cum ar fi cele bogate în fibre, alimente grase sau lactate, le exacerbează simptomele. Păstrarea unui jurnal alimentar pentru a urmări alimentele care provoacă disconfort poate fi utilă în gestionarea afecțiunii.
Mizeze pe alimente bogate în nutrienți: o dietă bine echilibrată, care include multe legume, proteine slabe și grăsimi sănătoase, poate ajuta la susținerea sistemului imunitar al organismului și la reducerea inflamației. Acizii grași Omega-3, care se găsesc în pește și semințele de in, au proprietăți antiinflamatorii care pot beneficia de pacienții diagnosticați cu această boală.
Să se hidrateze corespunzător: Hidratarea este esențială pentru sănătatea digestivă și poate ajuta la ameliorarea unora dintre simptomele gastrointestinale asociate cu paniculita mezenterică, cum ar fi constipația sau balonarea.

9. Complicațiile paniculitei mezenterice

În timp ce paniculita mezenterică este adesea benignă și autolimitată, pot apărea complicații, mai ales în stadiile mai avansate ale bolii. Printre aceste complicații se numără:

Obstrucția intestinală

Fibroza și cicatrizarea țesutului mezenteric pot duce la obstrucție intestinală, care poate necesita intervenție chirurgicală. Simptomele obstrucției includ dureri abdominale severe, balonare, vărsături și incapacitatea de a elimina gaze sau scaun.

Risc crescut de malignitate

Unele studii au arătat o asociere între paniculita mezenterică și anumite tipuri de cancer, în special limfomul. Deși relația dintre aceste boli nu este pe deplin înțeleasă, este important ca pacienții cu paniculita mezenterică să fie monitorizați în mod regulat pentru orice semne de malignitate.

Durere cronică și disconfort

În cazul unor persoane, paniculita mezenterică poate provoca dureri abdominale persistente și disconfort care le afectează semnificativ calitatea vieții. Gestionarea acestor simptome necesită adesea o combinație de intervenții medicale și de stil de viață.

10. Cum se poate preveni paniculita mezenterică

Deoarece cauza exactă a paniculitei mezenterice este necunoscută, strategiile de prevenire sunt limitate. Cu toate acestea, există câteva lucruri care ajută la reducerea riscului de a dezvolta paniculita mezenterică:

Evită fumatul: fumatul este un factor de risc cunoscut pentru multe tulburări gastro-intestinale, inclusiv paniculita mezenterică. Renunțarea la fumat poate ajuta la reducerea probabilității de a dezvolta paniculita mezenterică și alte afecțiuni conexe.
Gestionează afecțiunile de bază: gestionarea afecțiunilor, cum ar fi tulburările autoimune, bolile cardiovasculare și infecțiile cronice poate ajuta la prevenirea dezvoltării paniculita mezenterică. Controalele medicale regulate și intervenția timpurie pentru aceste afecțiuni sunt esențiale pentru reducerea riscului de paniculita mezenterică.
Încearcă să eviți intervențiile chirurgicale abdominale: evitarea procedurilor abdominale inutile poate ajuta la reducerea riscului de declanșare a paniculitei mezenterice. Când este necesară o intervenție chirurgicală, este important să ții cont de recomandările postoperatorii pe care ți le oferă medicul pentru a minimiza complicațiile.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Successful treatment of sclerosing mesenteritis with tamoxifen monotherapy”, Proc (Bayl Univ Med Cent). 2022, Lauren Zammerilla Westcott, Dallas Wolford, Taylor G Maloney, Ronald C Jones
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9980554/
2 Studiul „A Clinical Review of Mesenteric Panniculitis”, Gastroenterol Hepatol (N Y). 2023 Apr, autori: Marianny Sulbaran, Frank K Chen, Francis A Farraye, Jana G Hashash
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10496345/
National Organization for Rare Disorders - Mesenteric Panniculitis
https://rarediseases.org/rare-diseases/mesenteric-panniculitis/

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...