Osteoporoza la bărbați
1. Ce este osteoporoza și cum afectează bărbații?
2. De ce apare osteoporoza la bărbați: cauze și factori de risc
3. Cât de des întâlnită e osteoporoza și de ce contează?
4. Simptome și semne de osteoporoză
5. Cine și când ar trebui să facă screening pentru osteoporoză?
6. Cum se pune diagnosticul de osteoporoză?
7. Tratament pentru osteoporoză: stil de viață și măsuri non‑farmacologice
8. Tratament pentru osteoporoză: opțiuni medicamentoase
a. Tratament pentru osteoporoză: antiresorbtive
b. Tratament pentru osteoporoză: anabolice
c. Tratament pentru osteoporoză: situații speciale la bărbați
d. Gestionare pe termen lung în osteoporoză și prevenire
Osteoporoza la bărbați este mult mai frecventă decât credem, iar consecințele ei – oase fragile, durere cronică, pierderea mobilității și fracturi – pot fi severe. După 50 de ani, aproximativ unul din cinci bărbați va suferi o fractură de fragilitate la un moment dat în viață; în plus, bărbații au un risc mai mare de deces după fractura de șold decât femeile, ceea ce face ca diagnosticul și tratamentul timpuriu să fie esențiale.
Ce este osteoporoza și cum afectează bărbații?
Osteoporoza este o boală a scheletului definită prin scăderea masei osoase și alterarea microarhitecturii osului, ceea ce duce la oase fragile și risc crescut de fracturi la traumatisme minime (de exemplu, o cădere de la propria înălțime). Diagnosticul densitometric se bazează pe scorul T obținut la osteodensitometria DEXA: un T-score ≤ −2,5 la șold sau coloană este compatibil cu osteoporoză.
La bărbați, osteoporoza este adesea „tăcută” până la prima fractură. Cele mai frecvente sunt fracturile vertebrale (tasări), de șold și de încheietură. O fractură vertebrală poate fi ascunsă – remarci doar scăderea în înălțime, dureri de spate sau cocoașă progresivă (cifoză).
De ce apare osteoporoza la bărbați: cauze și factori de risc
Osteoporoza la bărbați are, în bună parte, aceiași factori de risc ca la femei, dar există și particularități masculine:
- Vârsta (riscul crește după 70 de ani)
- Hipogonadismul (niveluri scăzute de testosteron), inclusiv hipogonadismul legat de vârstă
- Tratamente oncologice care scad hormonii sexuali (de exemplu, terapia de deprivare androgenică pentru cancerul de prostată)
- Medicamente care subțiază osul: glucocorticoizi (prednison), unele anticonvulsivante, inhibitori ai pompei de protoni, unele antidepresive etc.
- Obiceiuri: fumat, alcool în exces
- Greutate corporală mică, sedentarism, aport scăzut de calciu/proteine, deficit de vitamina D
- Boli cronice: boală cronică de rinichi, boli inflamatorii (poliartrită reumatoidă), boală celiacă și alte malabsorbții, hipertiroidism, hiperparatiroidism, diabet, BPOC, boli neurologice cu risc de cădere.
Până la două treimi dintre bărbații cu osteoporoză au o cauză secundară identificabilă, motiv pentru care evaluarea completă este crucială.
Cât de des întâlnită e osteoporoza și de ce contează?
Impactul socio-medical este major: fracturi vertebrale dau durere, limitare funcțională și risc de noi fracturi, iar fractura de șold implică chirurgie, reabilitare și, adesea, pierderea independenței. La bărbați, povara post-fractură poate fi chiar mai mare: după fractura de șold, mortalitatea la un an este ridicată. Toate acestea justifică depistarea proactivă a riscului și inițierea unui tratament pentru osteoporoză atunci când este indicat.
Simptome și semne de osteoporoză
Durere de spate bruscă sau persistentă după un efort minim → posibilă fractură vertebrală
Scădere în înălțime cu >2 cm sau evoluție spre postură încovoiată
Fractură la o cădere banală (de la propria înălțime) – acesta este un semnal important pentru osteoporoză
Cine și când ar trebui să facă screening pentru osteoporoză?
Recomandările diferă ușor între organizații. O autoritate independentă de prevenție din SUA a menținut poziția că dovezile sunt insuficiente pentru a recomanda screening de rutină la bărbați (așa-numitul „I statement”). Totuși, aceeași instituție susține screeningul la femei (≥65 ani sau mai tinere cu risc crescut). Acest lucru nu înseamnă că bărbații nu trebuie evaluați: multe societăți clinice recomandă DEXA la bărbații ≥70 de ani și mai devreme (50–69 de ani) dacă există factori de risc (fractură anterioară, fumat, alcool în exces, greutate mică, tratamente cu glucocorticoizi sau deprivare androgenică etc.). Discuția cu medicul rămâne esențială pentru a personaliza decizia.
Cum se pune diagnosticul de osteoporoză?
Osteodensitometria DEXA (coloană lombară și șold) – stabilește T-score și Z-score. Osteoporoza este definită densitometric prin T-score ≤ −2,5; osteopenia prin T-score între −1,0 și −2,5.
Evaluarea riscului de fractură cu FRAX® – integrează vârsta, sexul, IMC, istoricul de fracturi, fumatul, alcoolul, tratamentul cu glucocorticoizi, etc., cu sau fără BMD. Multe ghiduri folosesc pragurile ≥3% pentru fractura de șold sau ≥20% pentru fractura osteoporotică majoră pentru a recomanda tratament pentru osteoporoză atunci când BMD este în zona de osteopenie. Pragurile pot diferi de la o țară la alta.
Analize de laborator (mai ales la bărbați) pentru cauze secundare: calciu, fosfor, creatinină, 25‑OH vitamina D, fosfatază alcalină, hormoni tiroidieni, PTH; hemoleucogramă; testosteron matinal (dacă există semne de hipogonadism); anticorpi anti‑transglutaminază (boală celiacă) când este cazul; alte teste direcționate clinic.
Tratament pentru osteoporoză: stil de viață și măsuri non‑farmacologice
Aport de calciu: bărbați ≤70 ani: 1.000 mg/zi, ≥71 ani: 1.200 mg/zi (din alimentație + suplimente, dacă este nevoie).
Vitamina D: în general 800–1.000 UI/zi după 50 de ani, mai ales dacă expunerea la soare și dieta obișnuită nu acoperă necesarul. Ținta este un status adecvat de vitamina D, nu megadoze!
Mișcare regulată: exerciții cu sprijin pe greutate (mers, urcat scări, dans), antrenament de forță pentru masa musculară și exerciții de echilibru pentru prevenirea căderilor. Programele bine structurate reduc riscul de fracturi indirect prin scăderea căderilor și menținerea forței.
Prevenirea căderilor: ajustări în locuință (iluminat bun, eliminarea covorașelor instabile, bare de sprijin în baie), corectarea vederii, încălțăminte stabilă. Instrumentele educaționale tip „checklist” sunt utile.
Renunțare la fumat și limitarea alcoolului (ideal ≤2 băuturi/zi).
Important: la persoanele sănătoase din comunitate, vitamina D administrată singură nu reduce riscul de fracturi; rămâne totuși utilă pentru a corecta un deficit și pentru a susține absorbția calciului. Accentul cade pe dietă, mișcare și terapie țintită atunci când riscul este crescut.
Tratament pentru osteoporoză: opțiuni medicamentoase
Medicul va decide terapia în funcție de BMD, vârstă, istoricul de fracturi, scorul FRAX și comorbidități.
Cine are indicație clară de tratament?
– T-score ≤ −2,5; fractură de șold/vertebrală de fragilitate; sau osteopenie + FRAX peste pragurile menționate (în SUA: ≥3% șold sau ≥20% fractură majoră).
Tratament pentru osteoporoză: antiresorbtive
Bifosfonați (alendronat, risedronat, acid zoledronic): sunt tratamentul de primă linie pentru mulți bărbați. Există dovezi solide că reduc fracturile; de exemplu, acidul zoledronic anual a scăzut cu 67% fracturile vertebrale la bărbați într‑un studiu de 2 ani.
Durată și „pauze terapeutice”: după 3–5 ani de tratament, unii pacienți cu risc mai mic pot lua în considerare o pauză supravegheată, doar la recomandarea medicului. Beneficiile trebuie cântărite față de riscul rar de fracturi femurale atipice și osteonecroză de mandibulă; aceste riscuri rămân foarte mici în raport cu prevenția fracturilor osteoporotice.
Denosumab (injecție la 6 luni): eficient în creșterea BMD și reducerea fracturilor vertebrale la bărbații aflați în terapie de deprivare androgenică pentru cancer de prostată; este folosit și în osteoporoza primară la bărbați cu risc crescut. Atenție: nu se întrerupe brusc; suspendarea sau amânarea peste ~7 luni poate declanșa un „rebound” cu pierdere rapidă de os și fracturi vertebrale multiple. Dacă se oprește, trebuie urmat de un antiresorbtiv (de regulă un bifosfonat) pentru a bloca rebound‑ul. Discută din timp un plan de secvențiere cu medicul.
Efecte adverse importante, dar rare:
– Fractura femurală atipică (mai frecventă după >5 ani de bifosfonați).
– Osteonecroza de mandibulă (risc foarte scăzut la dozele pentru osteoporoză; mai mare la doze oncologice). O igienă orală bună și evaluarea stomatologică pre-tratament sunt recomandate.
Tratament pentru osteoporoză: anabolice
Teriparatidă (PTH 1–34): crește BMD și reduce fracturile, utilă la bărbați cu osteoporoză severă, fracturi multiple sau în eșec la antiresorptive. După finalizare, se recomandă trecerea pe un antiresorptiv pentru a menține câștigul de masă osoasă. (Recomandarea de secvențiere este larg acceptată în ghiduri.)
Alți anabolici: existența datelor pentru bărbați variază; unele terapii (ex. romosozumab) sunt aprobate în mod curent doar la femei în multe țări, deși au fost studiate și la bărbați. Decizia se ia cu specialistul, ținând cont de profilul de risc/beneficiu.
Tratament pentru osteoporoză: situații speciale la bărbați
Hipogonadism: tratamentul cu testosteron poate crește BMD la bărbații cu deficit documentat și simptome, dar nu este o terapie de primă linie „anti-fracturi” în absența hipogonadismului; necesită evaluare atentă a riscurilor și monitorizare.
Glucocorticoizi (prednison ≥2,5 mg/zi pentru ≥3 luni): necesită evaluare și, frecvent, tratament pentru osteoporoză. Ghidurile actualizate recomandă calcularea FRAX și DEXA (ideal cu evaluare vertebrală) la scurt timp după inițiere, plus terapie farmacologică în funcție de risc.
Terapia de deprivare androgenică în cancerul de prostată: la începutul terapiei, recomandă DEXA, optimizarea calciului/vitaminei D și activitate fizică; la risc crescut, denosumab sau un bifosfonat sunt opțiuni validate pentru a preveni pierderea osoasă și fracturile vertebrale.
Gestionare pe termen lung în osteoporoză și prevenire
Reevaluare DEXA: de obicei se face la 1–2 ani după inițierea tratamentului pentru a verifica răspunsul, apoi la intervale mai mari dacă boala e stabilă. Intervalul optim se individualizează; testarea are sens atunci când rezultatul poate schimba gestionarea bolii
Aderență și tehnică: la bifosfonații orali, respectarea regulilor de administrare (pe nemâncate, cu apă, poziție verticală) contează pentru eficacitate și tolerabilitate.
Markeri de turnover osos: uneori folosiți pentru a aprecia răspunsul (mai ales la antiresorptive), dar nu sunt necesari la toți.
Plan de durată: la antiresorbtive, reevaluarea riscului după câțiva ani; fără „pauze” la denosumab (doar tranziție planificată).
Cum scazi riscul de osteoporoză?
- Mergi, urcă scări, efectuează exerciții de forță și echilibru de 3–5 ori/săptămână.
- Corectează factorii de risc: renunță la fumat, limitează alcoolul, optimizează greutatea.
- Asigură-ți aportul de calciu și vitamina D conform vârstei.
- Evaluează-ți riscul de boală!
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Osteoporosis in Males
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538531/
Nature - Evidence-Based Guideline for the management of osteoporosis in men
https://www.nature.com/articles/s41584-024-01094-9
Studiul „Evidence-Based Guideline for the management of osteoporosis in men”, apărut în Nat Rev Rheumatol 20, 241–251 (2024). https://doi.org/10.1038/s41584-024-01094-9, autori: Fuggle, N.R., Beaudart, C., Bruyère, O. et al.
Science Direct - Male osteoporosis-what are the causes, diagnostic challenges, and management
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1521694222000250
Studiul „Male osteoporosis-what are the causes, diagnostic challenges, and management”, apărut în Best Practice & Research Clinical Rheumatology, Volume 36, Issue 3, September 2022, 101766, https://doi.org/10.1016/j.berh.2022.101766, autori: Sigridur Björnsdottir et al.
Te-ar mai putea interesa și...
