Mușcătura de șarpe: primele măsuri și recomandări

1. Ce este mușcătura de șarpe? Tipuri de șerpi veninoși periculoși la nivel global
2. Simptome mușcătură de șarpe
a. Simptome locale mușcătură de șarpe
b. Simptome generale (sistemice) mușcătură de șarpe
3. Ce faci după o mușcătură de șarpe?
a. Primul ajutor imediat după o mușcătură de șarpe
b. Ce să NU faci după o mușcătură de șarpe?
c. Tratament mușcătură de șarpe
4. Cum să te ferești de șerpi veninoși?
5. Măsuri preventive pentru a evita mușcătura de șarpe

Recomandările Experților DOC

Ce este mușcătura de șarpe? Tipuri de șerpi veninoși periculoși la nivel global

Se estimează că undeva între 1,2 și 5,5 milioane de persoane sunt mușcate anual de șerpi la nivel mondial. O mușcătură de șarpe înseamnă, simplu, pătrunderea dinților unui șarpe în piele. Multe specii de șerpi nu sunt veninoase, caz în care mușcătura provoacă doar răni minore. Însă, atunci când un șarpe veninos își înfige colții, el poate injecta venin – o toxină periculoasă – în corpul victimei. În acest scenariu, mușcătura de șarpe devine o urgență medicală: veninul poate provoca leziuni grave în țesuturi, tulburări ale sângelui sau ale sistemului nervos și, fără intervenție rapidă, chiar deces.

Speciile de șerpi veninoși periculoși diferă în funcție de regiune. În România, vestea bună este că avem puține specii de șerpi veninoși. Doar trei vipere native sunt veninoase: vipera comună (prezentă în zone deluroase și montane), vipera cu corn (în sud-vestul țării și în Dobrogea) și vipera de stepă (foarte rară, în Delta Dunării și câteva regiuni din Transilvania). Mușcăturile acestor vipere sunt rare și, de regulă, nu sunt mortale dacă victima primește ajutor medical prompt, însă pot cauza dureri intense, umflături și alte simptome serioase.

Simptome mușcătură de șarpe

Semnele și simptomele mușcăturii de șarpe veninos pot să apară rapid, în decurs de minute, și pot evolua pe parcursul următoarelor ore.

Simptome locale mușcătură de șarpe

Urme de colți vizibile (două puncții mici) la locul mușcăturii.
Durere intensă, cu caracter de arsură sau pulsație, la locul mușcăturii, care poate iradia în membrul afectat.
Roșeață și umflătură (edem) accentuată în jurul mușcăturii; zona devine caldă și sensibilă.
Vânătăi sau vezicule cu lichid (bășici) pot apărea în jurul zonei mușcate.
În cazuri severe, distrugerea țesuturilor (necroză) la locul mușcăturii, manifestată prin învinețire extinsă și moartea țesutului cutanat.

Simptome generale (sistemice) mușcătură de șarpe

Greață și vărsături.
Amețeală, slăbiciune, uneori leșin.
Dureri de cap, confuzie, vedere încețoșată sau dublă.
Transpirații abundente, senzație de sete și paloare.
Senzație de amorțeală sau furnicături la nivelul feței, buzelor sau membrelor.
Accelerarea pulsului și scăderea tensiunii arteriale, puls slab.
Dificultăți de respirație, respirație superficială sau șuierătoare; în cazuri grave, paralizia mușchilor respiratori.
Sângerări anormale (de exemplu, sângerare persistentă la locul mușcăturii, sângerări gingivale sau sângerări sub piele), cauzate de tulburări de coagulare (specifice veninurilor hemotoxice).
Gust metalic sau amărui în gură și salivație excesivă.
Anxietate, agitație sau, dimpotrivă, somnolență.
În cazuri rare, poate apărea și o reacție alergică severă (anafilaxie) la venin, care se manifestă prin erupții cutanate (urticarie), umflarea feței și a gâtului, dificultăți extreme de respirație și șoc. Anafilaxia este o urgență medicală în sine și necesită tratament imediat.

Ce faci după o mușcătură de șarpe?

O mușcătură de șarpe veninos trebuie tratată ca o urgență. Modul în care reacționezi în primele minute poate face diferența.

Primul ajutor imediat după o mușcătură de șarpe

Iată pașii esențiali de prim ajutor pe care să îi urmezi imediat după ce tu sau altcineva a fost mușcat:

Îndepărtează-te de șarpe și stai calm. În primul rând, asigură-te că nu mai sunteți în pericol imediat. Retrage-te încet la o distanță sigură de șarpe pentru a evita o a doua mușcătură. Nu încerca să prinzi sau să ucizi șarpele – riști să fii mușcat din nou. Încearcă să rămâi calm și respiră adânc; panica poate accelera ritmul cardiac și răspândirea veninului.

Sună rapid la 112 (Urgențe). Nu aștepta să vezi cum evoluează starea – solicită ajutor medical de urgență cât mai repede. Comunică clar că este vorba de o mușcătură de șarpe și urmează indicațiile primite. Nu conduce singur către spital dacă ești victima; pe măsură ce veninul își face efectul, îți poate scădea capacitatea de a conduce. Este preferabil să aștepți ambulanța sau să rogi pe altcineva să te ducă.

Așază-te și limitează mișcările. Stai jos sau întins, într-o poziție confortabilă. Ține partea mușcată a corpului (brațul sau piciorul) mai jos decât nivelul inimii – astfel încetinești răspândirea veninului. Evită să te miști inutil; orice efort poate grăbi circulația sângelui. Dacă trebuie să te deplasezi, fă-o foarte încet.

Îndepărtează bijuteriile și hainele strâmte. Scoate inelele, brățările, ceasul sau hainele strâmte de pe membrul mușcat (dacă, de exemplu, ai fost mușcat de mână). Mușcătura provoacă umflarea rapidă a zonei, iar obiectele strânse pot acționa ca un garou, agravând leziunile.

Curăță rana cu apă și săpun. Dacă ai apă, clătește ușor locul mușcăturii pentru a îndepărta eventuale urme de venin de pe piele. Poți folosi și săpun, dar nu freca agresiv zona și nu întârzia prea mult cu această etapă. O clătire delicată este suficientă, pentru a reduce și riscul de infecție.

Acoperă mușcătura cu un bandaj curat. Acoperirea rănii ajută la menținerea curățeniei și protejează zona. Folosește o compresă sterilă, tifon sau o cârpă curată și bandajează lejer peste mușcătură. Nu strânge puternic bandajul – nu vrei să oprești circulația sângelui, ci doar să protejezi rana.

Imobilizează membrul afectat. Dacă poți, improvizează o atelă (de exemplu, leagă o scândură de brațul sau piciorul mușcat) pentru a menține zona cât mai nemișcată. Nu strânge prea tare legăturile. Dacă nu ai materiale, măcar încearcă să nu miști membrul rănit.

Monitorizează victima până sosește ajutorul. Fii atent la semne de agravare – dificultăți de respirație, extinderea umflăturii, semne de șoc (paloare, confuzie, puls slab). Menține persoana caldă (sau la o temperatură confortabilă) și conștientă. Încurajeaz-o că ajutorul este pe drum; reducerea anxietății încetinește efectele veninului.

Ce să NU faci după o mușcătură de șarpe?

La polul opus față de măsurile utile de prim ajutor, există și multe acțiuni greșite pe care instinctul sau miturile populare ne-ar putea împinge să le facem. Este esențial să nu faci următoarele lucruri în caz de mușcătură de șarpe:

Nu amâna sau ignora problema. Nu aștepta apariția simptomelor severe înainte de a cere ajutor. Chiar dacă simptomele întârzie, intervenția rapidă este crucială. Sună la 112 imediat – fiecare minut contează.
Nu încerca să prinzi, atingi sau omori șarpele. Un șarpe veninos poate mușca din nou. Chiar și un șarpe mort recent poate avea reflexe care să provoace mușcături. Lasă șarpele în pace și concentrează-te pe îngrijirea victimei.
Nu aplica un garou (bandă strânsă) deasupra mușcăturii. Strângerea puternică a membrului pentru a „opri” veninul poate provoca leziuni mai mari, blocând complet circulația sângelui și distrugând țesuturile. În plus, dacă veninul rămâne concentrat într-o zonă, poate cauza daune locale severe.
Nu tăia rana și nu încerca să scoți veninul cu tăieturi. Tăierea zonei mușcate cu un cuțit sau lamă nu ajută, ci adaugă o rană în plus și risc de infecție. Veninul pătrunde adânc și nu poate fi „scurs” astfel.
Nu încerca să sugi veninul cu gura sau cu dispozitive de aspirație. Este o metodă din filme care s-a dovedit ineficientă. Nu vei reuși să extragi o cantitate semnificativă de venin, iar dacă aspiri cu gura riști să înghiți tu veninul sau să introduci microbi în rană.
Nu aplica gheață și nu scufunda membrul în apă rece. Temperaturile foarte scăzute nu neutralizează veninul, dar pot afecta circulația locală și pot produce leziuni (degerături). De asemenea, nu aplica căldură sau apă fierbinte – nici acestea nu ajută și pot agrava rana.
Nu consuma alcool sau cafeină. Băuturile alcoolice ori cele cofeinizate (energizante, cafea) sunt contraindicate, deoarece pot accelera ritmul cardiac sau provoca deshidratare, ajutând veninul să circule mai repede. În plus, alcoolul poate diminua luciditatea și masca simptome importante.
Nu lua medicamente anti-durere precum acidul acetilsalicilic sau ibuprofenul. Aceste medicamente pot subția sângele (în special aspirina) sau pot interacționa nefast cu veninul. Durerea și inflamația provocate de mușcătură vor fi tratate de medici; evită automedicația în aceste cazuri.
Nu apela la remedii tradiționale sau improvizate. Nu turna substanțe chimice pe rană, nu aplica praf de pușcă, benzină, ierburi sau alte „leacuri băbești”. De asemenea, șocurile electrice (cu baterii ori dispozitive improvizate) nu ajută și pot provoca arsuri sau aritmii cardiace. Singurul tratament eficient împotriva veninului este serul antivenin (antiviperin) administrat în spital, așa că orice altceva reprezintă o pierdere de timp prețios (sau chiar un pericol în plus).

Tratament mușcătură de șarpe

Tratamentul definitiv al mușcăturii de șarpe veninos are loc în spital, sub supraveghere medicală. Antidotul de bază este serul antivenin (antiviperin) – un ser ce conține anticorpi care neutralizează veninul. Acesta se administrează intravenos cât mai rapid și previne evoluția spre complicații grave sau deces.

Nu orice mușcătură de șarpe veninos injectează mult venin – unele pot fi chiar uscate (fără venin). Medicii vor evalua severitatea (simptomele, analizele de sânge, starea locală) și vor decide dacă este necesar antiveninul și în ce doză.

Pe lângă administrarea antiveninului, doctorii oferă tratament de susținere – fluide intravenoase (pentru menținerea tensiunii arteriale și hidratare), oxigen sau ventilație asistată dacă apar probleme respiratorii, medicamente analgezice pentru durere, precum și tratament pentru eventuale infecții (antibiotice) sau alte complicații.

Dacă mușcătura a provocat distrugeri de țesut, poate fi necesară curățarea chirurgicală a rănii. De obicei, victima mușcată de șarpe veninos rămâne sub observație cel puțin 24 de ore, întrucât unele efecte ale veninului (sau reacții la antivenin) pot apărea cu întârziere.

Cum să te ferești de șerpi veninoși?

Cel mai bun mod de a evita o mușcătură este să previi întâlnirea apropiată cu șerpii veninoși. Șerpii nu atacă oamenii decât dacă se simt amenințați, așa că multe mușcături pot fi evitate prin atenție și comportament precaut. Iată câteva sfaturi despre cum să te ferești de șerpi veninoși când te afli în natură sau la drumeție:

Rămâi pe trasee și evită zonele cu vegetație deasă. Șerpii preferă să stea ascunși în iarba înaltă, tufișuri, sub pietre sau bușteni. Dacă rămâi pe poteci, scad emult riscul să calci din greșeală pe un șarpe. Evită să te aventurezi prin desiș unde nu vezi solul.
Poartă încălțăminte și îmbrăcăminte adecvată. Bocancii înalți și pantalonii lungi din material gros oferă o protecție mult mai bună împotriva colților de șarpe decât sandalele sau pantalonii scurți.
Uită-te unde pui mâinile și picioarele. Poartă mănuși groase dacă lucrezi prin frunziș sau grămezi de lemne unde s-ar putea ascunde șerpi.
Fii atent unde te așezi. Dacă faci pauze, alege un loc deschis, fără vegetație înaltă.
Fii vigilent la momentul zilei. Mulți șerpi sunt mai activi la amurg și în zori, precum și în nopțile călduroase.
Nu provoca șerpii și păstrează distanța. Nu te apropia de șerpi, nu îi atinge și nu încerca să îi capturezi.

Măsuri preventive pentru a evita mușcătura de șarpe

Prevenția mușcăturilor de șarpe înseamnă să fii proactiv și atent în mediile unde pot exista șerpi. Pe lângă sfaturile despre comportamentul în natură, iată și alte măsuri preventive generale:

Informează-te și educă-i și pe cei din jur. Documentează-te despre speciile de șerpi (în special șerpii veninoși) din zona în care trăiești sau pe care o vizitezi. Învață cum arată viperele locale comparativ cu șerpii neveninoși.

Menține curtea casei curate și ordonată, mai ales dacă locuiești aproape de natură (pădure, câmp, stufăriș etc.). Dacă găsești un șarpe în curte sau chiar în casă, nu încerca să îl prinzi singur – cheamă autoritățile (112 sau serviciile locale de intervenție) pentru îndepărtarea lui.

Fii pregătit când pleci în excursii în zone cu șerpi. Dacă mergi într-o regiune cunoscută pentru șerpi veninoși, ia cu tine o trusă de prim ajutor, un telefon mobil încărcat (și eventual o baterie externă) și informează pe cineva despre traseul tău. Află unde se află cel mai apropiat spital sau punct de prim ajutor. În caz de urgență, aceste pregătiri îți pot salva viața.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Snake Bites
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15647-snake-bites
PMC - Snakebite envenoming: A systematic review and meta-analysis of global morbidity and mortality
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11020954/
Studiul „Snakebite envenoming: A systematic review and meta-analysis of global morbidity and mortality”, apărut în PLoS Negl Trop Dis. 2024 Apr 4;18(4):e0012080. doi: 10.1371/journal.pntd.0012080, autori: Afsana Afroz et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...