Îmbătrânirea poate începe mult mai devreme de 60 de ani [studiu]

Unii oameni îmbătrânesc mai repede decât alții, iar diferențele pot fi observate încă din tinerețe, potrivit unor cercetări apărute în jurnalul Nature Aging. Se poate face ceva pentru a încetini îmbătrânirea?

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Când ne gândim la bătrânețe, ne imaginăm că începe undeva după 60-65 de ani, când corpul începe să se schimbe vizibil în mai multe moduri, atât la femei, cât și la bărbați Însă felul în care oamenii îmbătrânesc variază de la o persoană la alta, iar diferențele încep chiar de la vârsta adultă tânără, sugerează cercetările. 

Oamenii de știință au descoperit că până la vârsta de 45 de ani, persoanele cu un ritm mai rapid de „îmbătrânire biologică” au un risc mai mare să simtă, să funcționeze și să arate mult mai în vârstă decat sunt de fapt, iar această îmbătrânire accelerată a început de fapt, de la vârsta de 20 și ceva de ani. Acest lucru sugerează, potrivit savanților, că trebuie să adoptăm o viziune diferită asupra îmbătrânirii.

Îmbătrânirea este un proces natural, pe tot parcursul vieții și nu începe brusc la vârsta de 60 sau 65 de ani. Oricine a cunoscut vreodată o persoană în vârstă de 80 de ani sau una de 50 de ani împovărată de probleme de sănătate și dizabilități știe că vârsta cronologică nu spune toată povestea unei persoane. Conceptul de îmbătrânire biologică - sau viteza cu care sistemele corpului se deteriorează în timp - recunoaște acest lucru.

Ce nu a fost clar, însă, este când oamenii încep să apuce pe căi diferite în ceea ce privește rata de îmbătrânire biologică. Descoperirile unui studiu¹ publicat în jurnalul științific Nature sugerează că divizarea are loc destul de devreme în viață. Pentru studiu, echipa de cercetare a folosit date de la peste 1.000 de persoane care au fost urmărite de la naștere, în anii 1970, până la vârsta de 45 de ani. Aceste date se refereau la capacitatea cardiacă și pulmonară, la markeri de inflamație în sânge și alte elemente.

Analiza a dovedit că, într-adevăr, oamenii variază mult în ceea ce privește îmbătrânirea biologică: persoana care îmbătrânea cel mai greu a câștigat doar 0,4 „ani biologici” pentru fiecare an cronologic al vârstei sale; în schimb, participantul care a îmbătrânit cel mai repede a câștigat aproape 2,5 ani biologici pentru fiecare an cronologic.

Până la vârsta de 45 de ani, cei care îmbătrâneau mai rapid prezentau deja câțiva indicatori de sănătate asociați în mod normal cu vârsta înaintată. În comparație cu colegii lor, se mișcau mai încet, aveau o rezistență mai mică la prindere și mai multe probleme cu echilibrul, vederea și auzul. Cercetătorii au descoperit că și diferențele de claritate mentală erau vizibile.

În medie, participanții care îmbătrâneau mai rapid au obținut un scor mai scăzut la testele de performanță a memoriei și, în general, au raportat că se confruntă cu probleme de uitare mai frecvente în viața de zi cu zi. În plus, scanările RMN au arătat că acești oameni aveau mai multe semne de subțiere a creierului.

Genele au un rol în viteza de îmbătrânire, dar și stilul de viață

Oamenii de știință au fost surprinși de amploarea diferențelor în ceea ce privește procesul de îmbătrânire până la vârsta de 45 de ani, având în vedere că acesta nu este o vârstă înaintată. Aceste diferențe erau suficient de semnificative pentru ca oamenii să le observe în viața de zi cu zi. În mare, cei care îmbătrâniseră biologic mai repede, arătau mai bătrâni decât erau. Ei au declarat că se simt mai în vârstă decât erau de fapt și că nu au speranțe că vor trăi până la vârsta de 75 de ani.

În ceea ce privește motivele care stabilesc rata de îmbătrânire biologică a unei persoane, savanții consideră că genele joacă un rol. Există anumite „gene de longevitate” care pot ajuta la protejarea oamenilor de factorii de stres proveniți din mediului, într-o anumită măsură.

Însă, mai spun cercetătorii, îmbătrânirea mai rapidă nu este un proces bătut în cuie, ci mediul în care trăiește o persoană și alegerile în ceea ce privește stilul de viață sunt foarte importante pentru felul în care o persoană ajunge să se simtă sau să arate la o anumită vârstă.

Așa cum s-a demonstrat în multiple studii științifice, exercițiile fizice regulate, o alimentație sănătoasă și evitarea fumatului pot reduce riscurile diverselor boli. Totuși, mai spun savanții, pentru unii oameni, un stil de viață sănătos nu este suficient. În viitor, cercetătorii ar putea să folosească ceea ce învață despre procesul de îmbătrânire pentru dezvoltarea unor medicamente care pot fi administrate persoanelor potrivite la momentul potrivit, pentru a încetini procesul de îmbătrânire rapidă. 

În prezent, persoanele care se simt deja „bătrâne” la vârsta de 40-45 de ani nu trebuie să dispere: nu este prea târziu pentru a merge la un control medical în urma căruia să afle exact ce probleme au și să primească îngrijirile necesare. La fel, concluzionează cercetătorii, nu este prea târziu pentru pentru a începe să fie mai atente la ceea ce mănâncă și pentru a începe să facă mișcare în mod regulat. Vârsta a doua este un moment propice pentru pentru a aborda starea de sănătate și pentru a face schimbările necesare pentru a crește calitatea vieții.

Ce analize și teste se recomandă după vârsta de 40 de ani?

Chiar dacă o persoană se simte sănătoasă, e important să meargă regulat la medic pentru a-și verifica starea de sănătate și a depista din timp eventualele probleme ascunse.

Analize și teste recomandate pentru femei: verificarea tensiunii arteriale, a colesterolului și a glicemiei (o dată pe an), screening pentru cancerul colorectal (dacă persoana are un istoric familial de cancer colorectal sau un istoric personal de sindrom de intestin iritabil ori polipi colorectali), screening pentru cancerul de sân (o mamografie o dată la unul sau doi ani), screening pentru cancerul de col uterin (test Babeș-Papanicolau o dată pe an și test HPV o dată la cinci ani), examen dentar (cel puțin o dată pe an), examen oftalmologic (o dată la doi ani);

Analize și teste recomandate pentru bărbați: verificarea tensiunii arteriale, a colesterolului și a glicemiei (o dată pe an), examen dentar (cel puțin o dată pe an), examen oftalmologic (o dată la doi ani).

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Nature - Disparities in the pace of biological aging among midlife adults of the same chronological age have implications for future frailty risk and policy
https://www.nature.com/articles/s43587-021-00044-4
1. Studiul „Disparities in the pace of biological aging among midlife adults of the same chronological age have implications for future frailty risk and policy”, apărut în Nature Aging 1, 295–308 (2021). https://doi.org/10.1038/s43587-021-00044-4, autori: Elliott, M.L., Caspi, A., Houts, R.M. et al.
MedlinePlus - Health screenings for women ages 40 to 64
https://medlineplus.gov/ency/article/007467.htm
MedlinePlus - Health screenings for men ages 40 to 64
https://medlineplus.gov/ency/article/007465.htm


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0