Gastrita eroziva (reactiva): simptome, cauze, tratament

Gastrita erozivă se caracterizează prin multiple leziuni inflamate la nivelul mucoasei stomacului. Gastrita erozivă poate fi o afecțiune tranzitorie sau cronică care durează ani de zile. Infecția cu Helicobacter pylori nu predispune neaparat la gastrită erozivă, fiind implicati si alti factori. la randul lor, utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene AINS nu afectează prevalența H pylori.

Cele mai multe cazuri de gastrită se ameliorează rapid cu tratament, pentru majoritatea oamenilor. In urma unei consultatii la gastroenterolog, vi se va recomanda cel mai potrivit tratament în funcție de cauzele gastritei. Antiacidele reduc aciditatea stomacului, în timp ce antibioticele înlătură infecțiile bacteriene.

Pacientii se pot confrunta si cu anemie, confirmate de analizele de sange, intrucat eroziunile gastrice liniare la vârful pliurilor gastrice de la nivelul diafragmei reprezinta o cauză a pierderii cronice de sânge.

Gastrita erozivă netratata poateconduce la instalarea de ulcer peptic. Odată format, țesuturile din jur se vor degrada progresiv, lărgindu-se și mărindu-se. Ulcerele severe pot provoca în cele din urmă sângerări interne, care pot pune viața în pericol dacă nu sunt tratate.

Ce este gastrita erozivă

Gastrita este o inflamație a mucoasei stomacului. Este o boală comună care poate apărea într-o formă acută sau cronică. Din punct de vedere morfologic, gastrita acută se prezintă, de obicei, cu eroziuni superficiale ale mucoasei (gastrită erozivă). Gastrita cronică poate fi erozivă sau nonerozivă.

Gastrita erozivă provoacă atât inflamația, cât și eroziunea (uzura) mucoasei stomacului.

Gastrita erozivă este, de obicei, acută, manifestându-se prin sângerare, dar poate fi subacută sau cronică, când prezintă puține simptome sau deloc.

Gastrita cronică erozivă provoacă simptome asemănătoare ulcerului.

Gastrita și gastropatia pot fi cronice, dezvoltându-se lent și de lungă durată, sau acute, dezvoltându-se brusc și durând o perioadă scurtă de timp. Unele forme sunt erozive, ceea ce înseamnă că uzează mucoasa stomacului și provoacă rupturi superficiale, numite eroziuni și ulcere. Alte forme sunt neerozive.

Eradicarea de rutină a H pylori nu este indicată la pacienții cu infecție cu gastrită erozivă, ci impune verficarea prezentei bacteriei. Corpul stomacului este locul cel mai predominant pentru eroziuni.

Simptome gastrita erozivă

Pacienții cu gastrită erozivă ușoară sunt adesea asimptomatici, deși unii se plâng de indigestie (dispepsie), greață sau vărsături.

Adesea, primul semn este hematemeză (vărsături cu sânge), melenă (scaun negru conținând sânge provenit din părțile superioare ale tubului digestiv) sau sânge în aspirat nazogastric, care apare, de regulă, în 2 până la 5 zile de la evenimentul instigator.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Sângerarea este, de obicei, ușoară până la moderată, deși poate fi masivă, dacă este prezentă o ulcerație profundă, în special în gastrita acută indusă de stres.

Alte simptome pot include o senzație de arsură și apăsare la stomac, greață ușoară, vărsături, pierderea poftei de mâncare și slăbiciune. În cazurile severe, poate apărea sângerare la nivelul stomacului care poate duce la anemie. Unii pacienți cu gastrită erozivă, în special, cei care consumă aspirină de mult timp, pot să nu prezinte simptome aparente până când boala nu avansează.

Cauze gastrita erozivă

Cauza exactă a gastritei erozive este necunoscută.

Cauzele comune ale gastritei erozive includ:

•   medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
•   alcoolul;
•   stresul.

Cauzele mai puțin frecvente pentru gastrita erozivă includ:

•   radiațiile;
•   infecțiile virale, cum ar fi citomegalovirus;
•   leziunile vasculare;
•   traumatismele directe, precum sonde nazogastrice;
•   ischemia mucoasei legată de șoc – de exemplu în traumatisme cerebrale și intervenții chirurgicale, traume majore, răni multiple sau arsuri grave;
•   acide și alcaline (ex. ingestia suicidală, eng. suicidal ingestion);
•   boala Crohn.

Alte cauze posibile care produc gastrita erozivă includ fumatul, corticosteroizii, administrarea repetată a aspirinei, infecțiile bacteriene și sarcoidoza.

Apar eroziuni superficiale și leziuni punctiforme ale mucoasei. Acestea se pot dezvolta imediat după 12 ore de la injuria inițială. În cazuri severe sau netratate pot apărea eroziuni profunde, ulcere și uneori perforații. Leziunile apar de obicei în organism, dar poate fi implicat și antrul piloric (parte a stomacului, deasupra pilorului).

Gastrita acută indusă de stres, o formă de gastrită erozivă, apare la aproximativ 5% dintre pacienții în stare critică. Incidența crește odată cu durata șederii în unitatea de terapie intensivă și cu durata de timp în care pacientul nu primește alimentație enterală. Patogeneza include probabil hipoperfuzia mucoasei gastrointestinale, rezultând în alterarea funcției de apărare a mucoasei. Pacienții cu răni la cap sau arsuri pot avea, de asemenea, o secreție crescută de acid.

Dacă gastrita este cauzată de anemie pernicioasă, se vor administra injecții cu vitamina B12.

Prevalență gastrita erozivă

Gastrita erozivă apare, de obicei, la vârsta mijlocie și este mai frecventă la bărbați decât la femei.

Factori de risc gastrita erozivă

Alcoolicii și consumatorii cronici de aspirină sau ibuprofen, cum ar fi în cazul pacienților cu artrită, sunt mai susceptibili să se confrunte cu gastrita erozivă.

Diagnostic gastrita erozivă

In urma unei consultatii la gastroenterolog, gastrita erozivă acută și cronică este diagnosticată endoscopic.

Gastroscopia (endoscopia digestivă superioară) evidențiază mai multe eroziuni mici ale mucoasei, de obicei de 1 până la 5 mm în dimensiunea cea mai mare.

Diagnostic diferențial gastrita erozivă

Următoarele afecțiuni pot avea simptome similare gastritei erozive. Comparațiile pot fi utile pentru un diagnostic diferențial:

•   boala Crohn este o formă de boală inflamatorie intestinală caracterizată prin inflamație cronică severă, adesea granulomatoasă, a peretelui tractului gastrointestinal. În cele mai multe cazuri, un segment al intestinelor numit ileon.
•   ulcerul peptic caracterizat, de obicei, printr-o singură leziune a membranelor mucoase ale esofagului, stomacului sau duodenului. Aceste leziuni pot fi cauzate de o secreție excesivă de acid sau pepsină și se caracterizează prin durere, arsuri la stomac, greață și vărsături.
•   sindromul Zollinger-Ellison este o afecțiune rară caracterizată prin ulcere gastrice și tumori mici (de regulă, ale pancreasului) care secretă un hormon ce produce cantități excesive de sucuri gastrice în stomac. Aceste tumori pot apărea și în peretele inferior al stomacului, splina sau ganglionii limfatici din apropierea stomacului. Cantități mari de acid gastric pot fi găsite în zonele inferioare ale stomacului unde se pot forma ulcere. Ulcerele pot apărea brusc chiar și în zonele în care sunt rar întâlnite, pot persista după tratament și pot fi însoțite de diaree.

Tratament gastrita erozivă

Tratamentul în gastrita erozivă vizează:

• Pentru sângerare: hemostază endoscopică - această procedură este realizată cu ajutorul endoscopului, ca parte din endoscopia gastrointestinală superioară aplicând un tratament unei părți specifice a sistemului digestiv;
• Pentru suprimarea acidului (inhibarea secreției acide) cu medicamente de neutralizare a acidului (antiacide): un inhibitor al pompei de protoni sau un blocant ale histaminei (H2). Antiacidele - numite și blocanți ai histaminei (H-2) - reduc cantitatea de acid eliberată în tractul digestiv, ceea ce ameliorează durerea de gastrită și încurajează vindecarea. Disponibili pe bază de rețetă sau fără prescripție medicală, blocanții acizilor includ

famotidina (Pepcid),
cimetidina (Tagamet HB)
nizatidina (Axid AR).

În gastrita severă, sângerarea este gestionată cu hidratare intravenoasă (fluide IV) și transfuzie de sânge, după cum este necesar. Trebuie încercată hemostaza endoscopică, cu intervenția chirurgicală o procedură de rezervă dacă sângerarea nu poate fi controlată endoscopic. Este puțin probabil ca angiografia să oprească sângerarea gastrică severă din cauza numeroaselor vase colaterale care alimentează stomacul. Medicamentele de suprimare a acidului trebuie administrate dacă pacientul nu le ia deja.

Pentru gastrita erozivă manifestată într-o formă mai ușoară, poate fi îndeajuns numai evitarea factorilor cauzatori, precum medicamentele iritante ale stomacului sau situațiile stresante și utilizarea medicamentelor pentru a reduce aciditatea gastrică pentru a limita leziunile ulterioare și pentru a promova vindecarea.

Deși acum este standard să se utilizeze profilaxia împotriva ulcerației de stres în unitatea de terapie intensivă, practica a dus la o posibilă creștere a infecțiilor nosocomiale la acești pacienți. Acest lucru este cauzat de neutralizarea acidului gastric care permite înmulțirea bacteriilor în stomac. Astfel, episoadele mici de aspirație pot duce la pneumonie infecțioasă. În plus, date recente sugerează că inhibitorii pompei de protoni pot fi un factor de risc independent pentru dezvoltarea colitei cu Clostridium difficile („bacteria ucigașă”).

Profilaxia cu medicamente supresoare de aciditate poate reduce incidența gastritei acute induse de stres. Unii specialiști recomandă ca la majoritatea pacienților în stare critică, beneficiul suprimării acide să fie cântărit în raport cu riscul de pneumonie. Deoarece există un posibil risc crescut de pneumonie nosocomială la pacienții critici care primesc supresie acidă, este necesară evaluarea riscului de sângerare gastrointestinală.

De asemenea, alimentația sau nutriția enterală precoce (realizată, în general, printr-o sondă introdusă prin nas până în stomac) poate reduce incidența sângerărilor.

Suprimarea acidului nu este recomandată pacienților care iau pur și simplu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cu excepția cazului în care au avut anterior un ulcer.

Prognostic gastrita erozivă

În cele mai multe cazuri gastrita nu este gravă și se ameliorează rapid cu tratament. Pentru majoritatea pacienților, medicamentele ameliorează simptomele de gastrită. De asemenea, modificările în privința alimentației sunt de ajutor.

Cum pot să previn gastrita erozivă?

Poți lua anumite măsuri pentru a scădea riscul de indigestie și arsuri la stomac, afecțiuni ce sunt legate de gastrită:

•   Evită alimentele iritante: grase, prăjite, picante sau acide.
•   Redu consumul de cofeină.
•   Mănâncă mai des mese mai mici pe parcursul zilei.
•   Gestionează stresul.
•   Ai grijă cu administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene.
•   Dacă ai analgezice care îți cresc riscul de gastrită, ar trebui să iei în considerare schimbarea medicamentelor pentru calmarea durerii.
•   Redu consumul de alcool.
•   Nu te întinde în pat timp de 2-3 ore după masă.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:

MDS Manuals: "Erosive Gastritis", https://www.msdmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/gastritis-and-peptic-ulcer-disease/erosive-gastritis
Cleveland Clinic: "Gastritis", https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10349-gastritis
Nord National Organization for Rare Disorders: "Gastritis, Chronic, Erosive", https://rarediseases.org/rare-diseases/gastritis-chronic-erosive/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA