Flutter-ul atrial: cauze, simptome, tratament
Flutter-ul atrial: cauze, simptome, tratament
Flutter-ul atrial: cauze, simptome, tratament
Flutter-ul atrial este un tip de ritm cardiac anormal care provoacă bătăi de inimă rapide, dar regulate, spre deosebire de fibrilația atrială, care cauzează bătăi rapide, dar neregulate. Fără tratament, flutter-ul poate duce la complicații severe.
Inima este formată din două camere superioare numite atrii și două camere inferioare, numite ventricule. Când inima funcționează normal, un semnal electric face ca atriile (camera de stocare) să trimită sângele în cele două ventricule (camera de pompare) înainte de a se umple din nou. Acest lucru creează un ritm coordonat care permite inimii să pompeze sânge continuu. În caz de flutter atrial, o problemă cu sistemul electric face ca atriile să bată mult mai repede decât ventriculele.
Flutter vs. fibrilație atrială
Flutter-ul este similar cu fibrilația atrială, deoarece ambele afectează atriile și provoacă o bătaie rapidă a inimii. Cu toate acestea, flutter-ul atrial are ca rezultat un ritm cardiac rapid și regulat, în timp ce fibrilația atrială duce de obicei la un ritm rapid și neregulat. Ambele afecțiuni pot crește riscul formării cheagurilor de sânge în camerele superioare ale inimii, ceea ce poate crește și riscul de accident vascular cerebral.
Din ce cauze apare flutter-ul atrial?
Nodul sinusal este un mic grup de celule din atriul drept care generează semnale electrice pentru a controla toate camerele inimii. În flutter-ul atrial, nodul sinusal trimite semnale electrice într-o mișcare circulară sau într-un circuit, în jurul atriului, determinându-l să bată foarte repede. Ventriculele nu primesc atât de multe dintre aceste semnale electrice și deci nu pot să bată la fel de repede.
O serie de afecțiuni poate duce la un ritm cardiac anormal: boli pulmonare, hipertensiune arterială, diabet, țesut cicatricial sau istoric de ablație, apnee în somn sau disfuncție valvulară. Orice afecțiuni care pun presiune asupra inimii sau cresc tensiunea și întinderea atriilor pot duce la bătăi neregulate ale inimii. Uneori, însă, medicii și alți experți în domeniul sănătății nu pot stabili cu exactitate ce anume cauzează flutter-ul atrial.
Printre factorii de risc pentru dezvoltarea flutter-ului atrial se numără: hipertensiunea, diabetul, obezitatea, apneea obstructivă de somn, o boală cardiovasculară, o tiroidă hiperactivă, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) sau o altă boală pulmonară, pneumonia, consum mare de alcool, o operație de inimă, o boală a valvelor, un cheag de sânge în plămân și anomaliile electrolitice.
Simptomele flutter-ului atrial
În mod obișnuit, persoanele cu flutter atrial au un ritm cardiac regulat și rapid. Unele persoane nu au niciun simptom, iar altele se pot confrunta cu:
- scurtarea respirației
- dificultăți în desfășurarea activităților zilnice
- dureri în piept
- amețeli
- leșin
- oboseală sau slăbiciune
- umflarea picioarelor
Diagnostic flutter atrial
Medicii diagnostichează flutter-ul atrial prin înregistrarea și evaluarea ritmului cardiac cu ajutorul unei electrocardiografii (ECG), prin monitorizarea ritmul cardiac în 24-72 de ore sau prin plasarea unui monitor invaziv sub piele, pe partea stângă a pieptului, lângă inimă.
Cum se tratează flutter-ul atrial?
Tratamentul flutter-ului atrial se concentrează pe controlul ritmului cardiac, prevenirea formării cheagurilor de sânge și, ideal, restabilirea unui ritm cardiac normal. Acesta poate implica medicamente, proceduri de cardioversie electrică, ablație sau alte abordări, în funcție de severitatea și persistența afecțiunii.
Controlul ritmului cardiac
Flutter-ul atrial face ca inima să bată foarte rapid, astfel că prioritatea este să se reducă frecvența cardiacă pentru a preveni oboseala inimii. Medicamentele folosite în acest scop includ beta-blocante (metoprolol, atenolol), care reduc frecvența bătăilor inimii, blocante ale canalelor de calciu (diltiazem, verapamil), care încetinesc ritmul inimii și digoxină - aceasta este folosită mai rar, dar poate fi de ajutor în controlul frecvenței cardiace.
Restabilirea ritmului normal
Pentru a restabili ritmul normal al inimii, se poate utiliza cardioversia, care poate fi cardioversie electrică - procedura folosește un șoc electric aplicat controlat pentru a readuce inima la un ritm normal sau cardioversie farmacologică - anumite medicamente antiaritmice (amiodaronă, flecainidă, sotalol) pot ajuta la convertirea flutter-ului în ritm sinusal.
Ablația cu cateter
Dacă flutter-ul atrial este persistent sau recurent și nu răspunde bine la alte tratamente, ablația cu cateter este o opțiune eficientă. Aceasta implică introducerea unui cateter în inimă și aplicarea de energie (radiofrecvență sau crioterapie) pentru a distruge o mică zonă din țesutul cardiac care cauzează aritmia.
Concluzia unui recent studiu amplu a fost că izolarea venelor pulmonare cu criobalon prezintă o eficacitate similară cu ablația istmului cavotricuspid cu radiofrecvență în reducerea recurenței aritmiei simptomatice la pacienții care prezintă flutter atrial tipic izolat.
Anticoagulante pentru prevenirea cheagurilor de sânge
Deoarece flutter-ul atrial crește riscul de accident vascular cerebral prin formarea de cheaguri de sânge, medicamentele anticoagulante sunt adesea recomandate, în special dacă pacientul are și alți factori de risc. Printre acestea se numără anticoagulantele orale directe - precum apixaban, rivaroxaban sau dabigatran - și warfarina, care, deși necesită monitorizare regulată a INR-ului, poate fi eficientă.
Modificarea stilului de viață
Adoptarea unui stil de viață sănătos poate sprijini tratamentul și poate reduce episoadele de flutter atrial. Stil de viață sănătos înseamnă în acest caz reducerea consumului de alcool și cafeină, deoarece acestea pot declanșa aritmii, gestionarea stresului prin tehnici de relaxare sau activități de reducere a anxietății și menținerea unei greutăți sănătoase și a unei diete echilibrate.
Urmărirea medicală și ajustarea tratamentului
Deoarece flutter-ul atrial poate reveni sau se poate agrava, este important ca pacientul să meargă la consultații periodice la cardiolog, pentru ajustarea tratamentului și monitorizarea potențialelor efecte adverse ale medicamentelor.
Ce complicații poate da flutter-ul atrial?
Flutter-ul atrial poate duce la complicații severe dacă este lăsat netratat. Această afecțiune poate încetini circulația sângelui, ceea ce crește riscul apariției unui cheag, care poate duce la un accident vascular cerebral sau la un atac de cord. O altă complicație dată de menținerea acestui ritm cardiac rapid este slăbirea mușchilor inimii, care duce la cardiomiopatie, care poate conduce în cele din urmă la insuficiență cardiacă. Este esențial să te adresezi medicului dacă simți că ai un ritm cardiac anormal. Inițial, boala nu pune viața în pericol, dar, netratată, poate să provoace apariția complicațiilor.
Care este prognosticul unui pacient cu flutter atrial?
Prognosticul unui pacient cu flutter atrial variază în funcție de mai mulți factori, inclusiv starea generală de sănătate, prezența altor afecțiuni cardiovasculare, răspunsul la tratament și riscul de complicații. În general, flutter-ul atrial poate fi gestionat eficient, dar necesită monitorizare regulată și, adesea, tratament pe termen lung.
Pacienții cu o sănătate cardiovasculară bună și fără alte afecțiuni asociate, precum hipertensiunea arterială sau insuficiența cardiacă, au un prognostic mai bun. În schimb, persoanele cu boli cardiovasculare sau diabet pot avea un risc mai mare de complicații.
Flutter-ul atrial crește riscul de formare a cheagurilor de sânge, ceea ce poate duce la AVC. Utilizarea medicamentelor anticoagulante poate reduce acest risc semnificativ, iar pacienții care respectă aceste tratamente au un prognostic mai favorabil.
Prognosticul pe termen lung este bun pentru majoritatea pacienților care primesc un tratament corect și sunt monitorizați constant de un cardiolog. Cu tratament și monitorizare adecvată, majoritatea pacienților pot avea o calitate a vieții bună, deși uneori pot fi necesare ajustări ale stilului de viață și ale activităților zilnice.
Cum se previne flutter-ul atrial?
Prevenirea flutter-ului atrial se bazează pe menținerea unei inimi sănătoase și pe evitarea factorilor de risc care pot declanșa această aritmie.
Dieta joacă un rol important în sănătatea inimii: o dietă bogată în legume, fructe, proteine slabe și grăsimi sănătoase, precum dieta mediteraneeană, scade riscul de boli cardiovasculare. Este util să limitezi consumul de sare, grăsimi saturate și alimente ultra procesate (fast-food, margarine, mezeluri, brânzeturi topite, patiserie, dulciuri din comerț etc.).
O greutate sănătoasă scade presiunea asupra inimii și reduce riscul de hipertensiune și alte afecțiuni cardiovasculare care pot favoriza flutter-ul atrial. Activitatea fizică moderată și o dietă sănătoasă contribuie la menținerea unei greutăți optime. Exercițiile fizice moderate, precum mersul pe jos, înotul sau ciclismul, îmbunătățesc sănătatea inimii și ajută la reducerea riscului de aritmii. Exercițiile de intensitate foarte mare ar trebui însă monitorizate sau evitate dacă ai un risc crescut de aritmii.
Alcoolul și cofeina pot declanșa episoade de aritmie la persoanele predispuse. Reducerea sau eliminarea consumului acestor substanțe poate contribui la scăderea riscului de flutter atrial, în special la cei care au mai experimentat episoade aritmice. Și stresul poate afecta inima și poate crește riscul de flutter atrial. Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, respirația profundă, yoga și exercițiile de relaxare, contribuie la sănătatea inimii și la prevenirea aritmiilor. Fumatul afectează sănătatea vaselor de sânge și crește riscul de aritmii și alte boli cardiace. Renunțarea la fumat este unul dintre cei mai importanți pași pentru prevenirea problemelor cardiace, inclusiv a flutter-ului atrial.
Hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat sunt factori de risc majori pentru bolile cardiovasculare și aritmii. Este important să monitorizezi tensiunea arterială și nivelul de colesterol și să urmezi tratamentul recomandat de medic, dacă acestea sunt crescute. Afecțiuni precum diabetul, boala tiroidiană și sindromul de apnee în somn sunt asociate cu riscul de flutter atrial. Managementul acestor boli, inclusiv respectarea tratamentului și controalele regulate, poate preveni apariția aritmiilor.
Anumite medicamente, cum ar fi descongestionantele, stimulentele și anumite suplimente, pot afecta ritmul cardiac. Dacă ai un istoric de flutter atrial, întreabă medicul despre siguranța acestor medicamente sau evită-le. Persoanele care au un risc crescut de flutter atrial sau alte probleme cardiace ar trebui să meargă la consultații regulate la medicul cardiolog. Acesta va monitoriza sănătatea inimii pentru a putea interveni de timpuriu dacă apar modificări negative.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIH - Atrial Flutter
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK540985/
Springer - Cryoballoon pulmonary vein isolation as first-line treatment of typical atrial flutter: long-term outcomes of the CRAFT trial
https://link.springer.com/article/10.1007/s10840-024-01786-y
Studiul „Cryoballoon pulmonary vein isolation as first-line treatment of typical atrial flutter: long-term outcomes of the CRAFT trial”, apărut în J Interv Card Electrophysiol 67, 1529–1538 (2024). https://doi.org/10.1007/s10840-024-01786-y, autori: Peter Calvert et al.
Te-ar mai putea interesa și...
