Efectul placebo - Efectul nocebo
1. Ce înseamnă efect placebo?
a. Exemple și explicații ale efectului placebo
b. Importanța efectului placebo
c. Ce riscuri are efectul placebo?
2. Ce înseamnă efect nocebo?
a. Exemple și explicații ale efectului nocebo
b. Importanța efectului nocebo
c. Ce riscuri are efectul nocebo?
3. Exemplu de desfășurare a unui studiu clinic cu utilizarea placebo
Ce înseamnă efect placebo?
Efectul placebo este un fenomen prin care o persoană experimentează o îmbunătățire a stării de sănătate sau a simptomelor chiar dacă a primit un tratament fără ingrediente active. Această îmbunătățire nu este provocată de efectul fizic al unui medicament sau tratament, ci de așteptările și credințele persoanei cu privire la eficiența acestuia.
Exemple și explicații ale efectului placebo
Administrarea de pastile fără efect: în studii clinice, pacienților li se pot administra pilule fără substanțe active (placebo) pentru a testa eficiența unui medicament. Chiar dacă pastilele placebo nu au efect farmacologic, unii pacienți raportează anumite situații, cum ar fi calmarea unor simptome.
Mecanismul psihologic: efectul placebo apare adesea datorită încrederii pacientului în tratament, în medic sau în procesul medical. În mod paradoxal, doar așteptarea unui rezultat pozitiv poate activa mecanismele de autovindecare ale organismului.
Efecte fizice reale: studiile au arătat că efectul placebo poate reduce durerea, anxietatea, depresia și poate chiar să influențeze tensiunea arterială și ritmul cardiac. Se presupune că efectul placebo implică modificări la nivelul neurotransmițătorilor și al hormonilor de stres.
Importanța efectului placebo
Efectul placebo joacă un rol important în cercetarea medicală, deoarece ajută la înțelegerea diferenței dintre efectul real al unui tratament și cel rezultat din așteptările pacientului. Studiile clinice includ adesea un grup de control cu placebo pentru a evalua obiectiv eficiența unui nou medicament sau terapie.
Efectul placebo poate avea beneficii semnificative asupra sănătății și bunăstării unei persoane, chiar dacă tratamentul în sine nu are o componentă activă medicală. Aceste beneficii sunt rezultatul așteptărilor pozitive, a credințelor și a relațiilor dintre pacient și furnizorul de servicii medicale.
Efectul placebo poate activa eliberarea de endorfine, „hormonii fericirii,” care acționează ca analgezice naturale. Cercetările au arătat că oamenii care cred că primesc un tratament pentru durere pot simți o reducere semnificativă a disconfortului, chiar și atunci când primesc un placebo.
Placebo poate influența sistemul nervos, reducând stresul și anxietatea prin efectele sale asupra creierului. Se pare că un număr semnificativ de pacienți cu depresie ușoară până la moderată răspund pozitiv la tratamente placebo. Credințele pozitive și reducerea stresului asociate cu efectul placebo pot stimula indirect sistemul imunitar, îmbunătățind capacitatea corpului de a lupta împotriva infecțiilor sau de a se vindeca mai repede.
Efectul placebo poate reduce simptomele bolilor precum sindromul de colon iritabil, fibromialgia sau migrenele, unde componenta psihologică este semnificativă. Persoanele cu boli cronice pot simți mai puține simptome sau o mai bună toleranță la tratamentele reale.
Pacienții care au încredere în medici și simt sprijin emoțional au mai multe șanse să experimenteze efectele benefice ale unui placebo.
Mai mult decât atât, efectul placebo poate activa mecanismele naturale de vindecare ale corpului, inclusiv cele legate de reducerea inflamației sau de reglarea funcțiilor cardiovasculare.
Ce riscuri are efectul placebo?
Deși efectul placebo are beneficii semnificative, există și riscuri sau limitări care pot apărea, mai ales atunci când este utilizat în mod necorespunzător sau în contexte inadecvate.
Persoanele care observă o reducere temporară a simptomelor datorită efectului placebo ar putea evita sau amâna tratarea cauzelor reale ale afecțiunii. Bolile progresive sau grave (cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare) pot evolua în stadii avansate din cauza lipsei unui tratament adecvat.
Dacă pacienții află că li s-a administrat un placebo fără știrea lor, acest lucru poate duce la pierderea încrederii în medic sau în sistemul medical. Acești oameni ar putea evita viitoare consultații sau tratamente, ceea ce afectează grav starea lor de sănătate.
Folosirea efectului placebo în scopuri comerciale sau pseudoștiințifice este, de asemenea, nociv, dacă unele produse sau terapii promovate ca „naturale” sau „alternative” se bazează exclusiv pe efectul placebo, fără eficacitate reală. În aceste cazuri, pacienții pot pierde acești bani dați pe tratamente ineficiente și pot fi expuși la riscuri asociate neglijării tratamentelor dovedite științific.
Trebuie înțeles că efectul placebo funcționează cel mai bine pentru simptomele subiective (durere, anxietate, insomnie), dar nu tratează cauzele fiziologice sau structurale ale bolilor. Acest efect NU va vindeca o infecție bacteriană, o fractură sau un cancer.
Un alt risc al efectului placebo ar fi că pacienții pot deveni dependenți de ideea că au nevoie de „tratament,” chiar dacă acesta este placebo, în loc să-și dezvolte mecanisme sănătoase de gestionare a problemelor. Acest lucru ar putea duce la o mentalitate pasivă și la suprautilizarea resurselor medicale.
Ce înseamnă efect nocebo?
Efectul nocebo este opusul efectului placebo și se referă la apariția unor simptome sau la înrăutățirea stării de sănătate a unei persoane din cauza așteptărilor sale negative legate de un tratament sau de o substanță inofensivă. Deși persoana nu a primit un tratament nociv, gândurile și emoțiile sale negative duc la efecte reale asupra stării de bine.
Exemple și explicații ale efectului nocebo
Așteptările negative: dacă o persoană crede că un medicament sau tratament îi va provoca reacții adverse, este mai probabil să experimenteze simptome neplăcute, chiar dacă tratamentul nu conține substanțe active sau este complet inofensiv.
Simptomele frecvente: printre reacțiile cauzate de efectul nocebo se numără dureri de cap, greață, oboseală, insomnie sau dureri musculare. Aceste simptome pot apărea doar pentru că persoana se așteaptă să le aibă.
Mecanismul psihologic: efectul nocebo este influențat de sugestie, teama de efecte secundare sau anxietate. Așteptările negative pot activa stresul, hormonii de stres (cum ar fi cortizolul) și alte mecanisme fiziologice care generează sau accentuează simptomele.
Importanța efectului nocebo
Efectul nocebo este important în contextul medical, deoarece poate influența percepția pacienților asupra tratamentelor și poate face ca efectele secundare ale unui medicament să pară mai severe decât sunt în realitate. Din acest motiv, comunicarea clară și pozitivă a medicului, precum și evitarea descrierii excesiv de alarmante a efectelor secundare, sunt esențiale pentru a reduce acest efect.
Ce riscuri are efectul nocebo?
Oamenii pot experimenta simptome precum dureri de cap, greață, amețeli, sau chiar dureri cronice doar pentru că se așteaptă la astfel de efecte. Dacă un pacient citește că un medicament poate cauza oboseală, este posibil să înceapă să se simtă obosit, chiar dacă ia un placebo.
Așteptările negative pot amplifica anxietatea, ceea ce duce la o spirală de simptome psihosomatice. Persoanele care cred că sunt vulnerabile la efecte adverse pot deveni descurajate și pot experimenta o scădere a calității vieții. Credințele negative tind să scadă eficiența percepută a unui tratament chiar dacă acesta funcționează corect.
Exemplu de desfășurare a unui studiu clinic cu utilizarea placebo
Să spunem că un grup de cercetători dezvoltă un nou medicament pentru dureri de cap cronice și doresc să vadă dacă acesta este mai eficient decât tratamentele existente. Se recrutează un grup de participanți care suferă de dureri de cap cronice. Acești participanți sunt informați despre scopul general al studiului, dar nu li se spune dacă vor primi medicamentul activ sau placebo (li se explică doar că vor primi un tratament care ar putea ajuta la reducerea durerilor de cap).
Participanții sunt împărțiți aleatoriu în două grupuri: grupul de tratament care primește noul medicament și grupul placebo, care primește o pastilă care nu conține ingrediente active. Pastilele placebo sunt concepute să arate identic cu medicamentul activ pentru ca participanții să nu poată face diferența.
De obicei, studiul este realizat „dublu-orb”, ceea ce înseamnă că nici participanții, nici cercetătorii care interacționează direct cu ei nu știu cine primește medicamentul activ și cine primește placebo. Acest lucru previne părtinirea și efectul de sugestie din partea cercetătorilor. Dacă medicii sau cercetătorii știu ce pacienți iau medicamentul activ, ar putea interpreta datele într-un mod subiectiv sau ar putea interacționa diferit cu pacienții.
Pacienților nu li se spune dacă vor primi un medicament real sau un placebo pentru a asigura obiectivitatea rezultatelor și pentru a evita influențarea involuntară a rezultatelor prin efectul placebo sau efectul nocebo.
Dacă un pacient știe că ia medicamentul activ, ar putea experimenta îmbunătățiri doar datorită așteptărilor pozitive, indiferent de efectul real al tratamentului. În schimb, dacă pacientul știe că nu ia medicamentul real, ci placebo, ar putea experimenta simptome agravate sau să nu observe niciun efect, chiar dacă placebo-ul ar fi putut să-l ajute. De asemenea, pacienții ar putea să exagereze sau să minimalizeze simptomele, influențând datele.
Astfel, studiile dublu-orb se asigură că orice diferențe între grupuri sunt atribuite tratamentului în sine și nu așteptărilor, credințelor sau părtinirilor.
Pe parcursul câtorva zile, săptămâni sau luni, toți participanții iau pastila alocată zilnic și notează orice schimbare în intensitatea și frecvența durerilor de cap. Li se cere să raporteze și orice efecte secundare sau alte reacții. După încheierea studiului, cercetătorii compară rezultatele celor două grupuri pentru a vedea dacă cei din grupul cu medicamentul activ au experimentat o reducere semnificativă a durerilor de cap comparativ cu cei din grupul placebo și dacă există diferențe în efectele secundare raportate de cele două grupuri.
În timpul analizei, cercetătorii iau în considerare efectul placebo - adică îmbunătățirile pe care participanții din grupul placebo le-au experimentat doar pentru că au crezut că iau un tratament activ. Dacă îmbunătățirile sunt mai mari în grupul de tratament decât în grupul placebo, se poate concluziona că medicamentul are un efect real, nu doar unul placebo.
Apoi, cercetătorii publică rezultatele, inclusiv detalii despre diferențele dintre grupuri. Dacă medicamentul a fost semnificativ mai eficient decât placebo, poate continua drumul spre aprobare de către autoritățile competente. Acest tip de studiu este important pentru a verifica dacă un tratament are beneficii reale, dincolo de așteptările pacientului.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIH - Placebo Effect
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513296/
Harvard Health Publishing - The power of the placebo effect
https://www.health.harvard.edu/newsletter_article/the-power-of-the-placebo-effect
Science Direct - Nocebo Effect - an overview
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/nocebo-effect
Te-ar mai putea interesa și...
