Substante active din medicamente de care sa te feresti inainte sa urci la volan
1. La ce substanțe active să fii atent dacă șofezi?
a. Sedative și anxiolitice
b. Antidepresive
c. Antihistaminice
d. Analgezice opioide
e. Anticonvulsivante
f. Antipsihotice
g. Relaxante musculare
h. Medicamente pentru răceală și gripă
i. Unele medicamente pentru hipertensiune
2. Sfaturi pentru siguranța la volan când iei medicamente
3. Alți factori care pot afecta siguranța la volan
La ce substanțe active să fii atent dacă șofezi?
Dacă ești șofer, profesionist sau de ocazie, este foarte important să fii conștient de medicamentele și substanțele care îți pot afecta capacitatea de a conduce în siguranță. Anumite substanțe active din medicamente pot cauza somnolență, reflexe încetinite, amețeli, vedere încețoșată sau alte efecte care îți reduc abilitatea de a reacționa rapid și eficient în situații de trafic atunci când te afli la volan. Discutăm în acest articol despre ce categorii de substanțe active ar trebui să eviți dacă urmează să conduci și la ce alte aspcte să fii atent înainte de a urca la volan.
Sedative și anxiolitice
În sedative și anxiolitice se găsesc substanțe active precum diazepam, lorazepam, alprazolam sau clonazepam. Aceste medicamente sunt utilizate pentru anxietate, insomnie și alte tulburări, dar pot cauza somnolență, relaxare excesivă a mușchilor și o reducere a timpului de reacție, afectând coordonarea.
Antidepresive
Printre substanțele active din medicamentele antidepresive se numără amitriptilina, fluoxetina și sertralina. Unele antidepresive (în special cele triciclice) pot induce somnolență, amețeli și confuzie. Chiar și antidepresivele moderne, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei, pot avea efecte similare, mai ales în perioada inițială a tratamentului.
Antihistaminice
În antihistaminice există substanțe active precum: difenhidramină, clorfeniramină, cetirizină, loratadină (în special formele sedative). Antihistaminicele pot cauza somnolență, letargie și reflexe încetinite. Formele mai vechi de antihistaminice (difenhidramina) au efecte sedative puternice, dar și cele mai noi pot afecta starea de alertă.
Analgezice opioide
Dacă iei medicamente cu substanțe active precum codeină, tramadol, oxicodonă sau morfină, nu ar trebui să urci la volan. Opioidele sunt folosite pentru dureri severe, dar pot reduce drastic capacitatea de reacție, cauzând somnolență, amețeli și chiar confuzie sau euforie, crescând riscul de accidente.
Anticonvulsivante
Substanțele active precum gabapentina, pregabalina sau carbamazepina sunt și acestea contraindicate pentru șoferi. Aceste medicamente pot induce somnolență, vedere încețoșată, amețeli și confuzie, ceea ce le face riscante pentru conducerea unui vehicul.
Antipsihotice
Acele medicamente utilizate pentru tratarea schizofreniei, tulburării bipolare și altor afecțiuni psihiatrice - olanzapină, risperidonă, quetiapină - pot cauza somnolență, sedare și reflexe întârziate.
Relaxante musculare
Relaxantele musculare, pe bază de baclofen sau tizanidină, sunt folosite pentru ameliorarea spasmelor musculare, dar pot reduce capacitatea de a reacționa prompt atunci când ești la volan și pot induce somnolență.
Medicamente pentru răceală și gripă
Da, chiar și acele substanțe active precum pseudoefedrina, fenilefrina, combinată adesea cu antihistaminice, care se găsesc în medicamente pentru răceală și gripă te pot afecta la volan. Aceste medicamente pot provoca somnolență, amețeli sau hiperactivitate, iar pseudoefedrina poate afecta inclusiv vigilența, crescând riscul de accidente.
Unele medicamente pentru hipertensiune
Antihipertensivele având drept substanțe active clonidina sau beta-blocantele (atenolol, propranolol) pot induce amețeli, letargie și reducerea vigilenței, în special la începutul tratamentului sau la schimbarea dozei.
Sfaturi pentru siguranța la volan când iei medicamente
Citește cu atenție prospectul medicamentelor și verifică secțiunea de efecte secundare! Prospectul medicamentului conține informații specifice despre efectele asupra atenției și vigilenței, cum ar fi somnolența, amețelile sau vederea încețoșată. Dacă medicamentul este cunoscut pentru astfel de efecte, este posibil să fie marcat cu un avertisment privind conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor. În unele țări, ambalajele medicamentelor au simboluri specifice (cum ar fi un triunghi roșu) care indică riscul de a afecta capacitatea de a conduce.
Discută cu medicul sau farmacistul despre tratament. Un studiu recent arată că mulți medici nu îi atenționează pe pacienți legat de riscurile pe care anumite medicamente le au în ce privește condusul. Dacă este esențial să conduci zilnic, spune-i neapărat medicului.
Acesta ar putea ajusta doza, ar putea recomanda administrarea medicamentului la o oră specifică sau ar putea sugera alternative cu mai puține efecte asupra vigilenței. Dacă trebuie să iei un medicament sedativ, de exemplu, medicul ți-ar putea recomanda să îl iei seara, pentru a minimiza riscul ca efectele sedative să persiste până dimineața când te urci la volan.
Observă cum reacționează corpul: încearcă medicamentul când ești acasă și nu trebuie să conduci, pentru a evalua cum anume te afectează. Notează dacă simți somnolență, amețeli, lipsă de concentrare sau orice alt efect neobișnuit și la cât timp din momentul în care ai luat medicamentul. Unele medicamente pot provoca somnolență la începutul tratamentului, dar efectele se diminuează pe măsură ce corpul se adaptează. Dacă ți s-a prescris un nou medicament, evită să conduci în primele câteva zile până când observi cum te afectează.
Dacă nu poți evita complet condusul, limitează-l la drumuri scurte și în afara orelor de vârf sau de trafic intens, când reacțiile rapide sunt esențiale. Dacă trebuie să conduci pe distanțe lungi, ia pauze mai dese pentru a te odihni și a te menține alert. Opțiunea de a lua aer proaspăt poate ajuta la diminuarea somnolenței. Fii conștient de stările de amețeală sau somnolență: dacă observi orice semn de somnolență, amețeală, confuzie sau vedere încețoșată în timpul condusului, oprește-te într-un loc sigur și evită să continui drumul până nu ești sigur că poți șofa în siguranță.
Menține atenția doar pe condus, evitând alte distrageri (cum ar fi telefonul mobil sau mâncatul în mașină), care pot spori riscul de accidente atunci când ești sub influența medicamentelor.
Nu combina medicamentele cu alcool! Alcoolul poate accentua foarte mult efectele sedative ale multor medicamente, ceea ce face condusul extrem de periculos. Chiar și o cantitate mică de alcool poate interacționa periculos cu medicamentele. E bine de știut că anumite plante sau suplimente (cum ar fi valeriana, mușețelul sau sunătoarea) pot accentua somnolența și îți pot afecta vigilența, deci ai grijă să nu le utilizezi dacă deja iei medicamente care tind să influențeze viteza de reacție și concentrarea. Ai grijă să bei suficientă apă ca să menții hidratarea și să te alimentezi corespunzător pentru a spijini funcția cognitivă.
În ultimă instanță, dacă simți că acele substanțe active pe care le iei îți afectează vigilența, ia în considerare transportul public sau serviciile de ride-sharing până când poți conduce din nou în siguranță. Dacă este posibil, cere ajutorul unui prieten, coleg sau membru al familiei pentru a te transporta atunci când simți efectele medicamentului.
Alți factori care pot afecta siguranța la volan
Oboseala este unul dintre principalele riscuri pentru accidente, mai ales în cazul drumurilor lungi sau după ore de muncă intense. Chiar și câteva secunde de micro-somn (somn scurt involuntar) pot duce la pierderea controlului vehiculului. Așadar, dormi suficient înainte de a pleca la drum și ia pauze regulate în timpul călătoriei. Dacă te simți somnoros, oprește-te într-un loc sigur pentru o pauză sau o scurtă repriză de somn.
Alcoolul și substanțele recreative afectează semnificativ judecata, reflexele și coordonarea. Chiar și o cantitate mică poate reduce capacitatea de a reacționa rapid la pericolele din trafic. Nu urca niciodată la volan dacă ai consumat alcool sau alte substanțe care îți afectează vigilența, chiar dacă te simți „în control”. Alege transportul alternativ sau cere ajutorul cuiva care nu a consumat.
Activitățile precum verificarea telefonului, setarea GPS-ului, mâncatul, băutul sau chiar vorbitul cu pasagerii îți distrag atenția de la drum și pot fi extrem de periculoase. Folosește funcția hands-free pentru apeluri și stabilește GPS-ul înainte de a pleca. Dacă trebuie să faci o activitate care te poate distrage, oprește-te în siguranță înainte de a o face.
Stările emoționale intense, cum ar fi furia, tristețea sau anxietatea, pot afecta atenția, reflexele și capacitatea de a lua decizii corecte. Conducerea agresivă sau grăbită din cauza emoțiilor poate duce la incidente neplăcute sau chiar grave, de aceea, dacă ești foarte stresat sau emoționat, încearcă să îți iei câteva minute pentru a te calma înainte de a porni la drum. Respiră profund, ascultă o muzică relaxantă sau amână călătoria dacă este posibil.
Condițiile meteo dificile (ploaie, ceață, gheață sau zăpadă) afectează aderența și vizibilitatea, crescând riscul de accidente. Redu viteza, păstrează o distanță mai mare față de ceilalți participanți la trafic și utilizează luminile adecvate pentru condițiile meteo. Dacă vremea este extrem de nefavorabilă, ia în considerare amânarea călătoriei.
Deshidratarea poate provoca dureri de cap, amețeli și oboseală, iar foamea îți poate afecta concentrarea și dispoziția, ceea ce contribuie la scăderea vigilenței la volan. Asigură-te, deci, că ești bine hidratat și că ai mâncat înainte de a pleca și ia-ți apă și gustări sănătoase în mașină pentru drumurile lungi.
Conducerea pentru perioade lungi poate provoca oboseală oculară, iar vederea neclară (mai ales noaptea) poate face dificilă observarea pericolelor din timp. Dacă ai anumite vicii de refracție și porți ochelari, asigură-te că aceștia sunt potriviți pentru condus și că lentilele sunt curate. Ia pauze la fiecare 1-2 ore pentru a-ți relaxa ochii și evită condusul noaptea dacă ai probleme de vedere.
Dacă iei în considerare toți acești factori și ești conștient de pericolele posibile, vei contribui semnificativ la creșterea siguranței tale și a celor din jur în trafic.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
FDA - Some Medicines and Driving Don’t Mix
https://www.fda.gov/consumers/consumer-updates/some-medicines-and-driving-dont-mix
ADF - Drugs and driving
https://adf.org.au/insights/drugs-and-driving/
BMC Public Health - Factors influencing changes in medication-taking and driving behavior after warnings about prescription medications that prohibit driving: an online survey
https://bmcpublichealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12889-022-13407-2
Studiul „Factors influencing changes in medication-taking and driving behavior after warnings about prescription medications that prohibit driving: an online survey”, apărut în BMC Public Health 22, 1020 (2022). https://doi.org/10.1186/s12889-022-13407-2, autori: Fukuda, Y., Saito, M.
Te-ar mai putea interesa și...
