De ce avem din nou atât de multe cazuri de rujeolă? Rujeola poate fi extrem de periculoasă!
1. Ce este rujeola sau pojarul
2. Cum se transmite rujeola sau pojarul
a. Transmiterea pe cale aeriană
b. Contactul cu suprafețe infectate
c. Contactul apropiat
3. Simptomele rujeolei
4. Complicațiile rujeolei sau pojarului
5. De ce avem din nou atât de multe cazuri de rujeolă?
6. Ce cauzează creșterea cazurilor de rujeolă?
7. Vaccinul împotriva rujeolei: cea mai bună apărare împotriva bolii
8. Prevenirea rujeolei
Rujeola sau pojarul, așa cum mai este cunoscută popular, este o boală virală extrem de contagioasă, care reprezintă o provocare semnificativă pentru sănătatea publică la nivel global. Deși vaccinul împotriva rujeolei a redus dramatic incidența bolii, numărul cazurilor este din nou în creștere, inclusiv în Statele Unite ale Americii și Europa.
Această reapariție ridică preocupări critice cu privire la acoperirea vaccinală, politicile de sănătate publică și dezinformarea legată de vaccinare. Deși majoritatea cred că rujeola este o boală ușoară a copilăriei, adevărul este că aceasta poate duce la complicații severe, probleme de sănătate pe termen lung și chiar deces.
1. Ce este rujeola sau pojarul
Rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă cauzată de virusul rujeolei. Se răspândește ușor de la o persoană la alta. Virusul poate rămâne activ și contagios în aer sau pe suprafețe timp de până la două ore, ceea ce o face extrem de probabil să infecteze persoanele aflate în apropiere.
2. Cum se transmite rujeola sau pojarul
Iată principalele moduri în care se transmite rujeola sau pojarul:
a. Transmiterea pe cale aeriană
Când o persoană infectată tușește sau strănută, picături mici care conțin virusul rujeolei sunt eliberate în aer. Aceste picături pot fi inhalate de alte persoane, ducând la infectare.
b. Contactul cu suprafețe infectate
Virusul poate supraviețui pe suprafețe precum clanțele de uși, jucării sau orice obiect atins de o persoană infectată. Dacă o persoană sănătoasă atinge o suprafață contaminată și apoi își atinge fața (ochii, nasul sau gura), se poate infecta.
c. Contactul apropiat
Rujeola este extrem de contagioasă în medii aglomerate, precum școli, grădinițe sau spitale. Petrecerea timpului în apropierea unei persoane infectate crește riscul de transmitere.
3. Simptomele rujeolei
Simptomele rujeolei apar, de obicei, la 10-14 zile după expunerea la virus, iar în stadiile inițiale sunt adesea asemănătoare cu cele ale unei răceli comune sau ale gripei.
Simptomele timpurii
La început, simptomele rujeolei pot include:
- Febră: Febra crește treptat, ajungând la temperaturi de până la 40°C.
- Tuse: Tusea uscată și iritantă este un simptom frecvent al rujeolei.
- Rinoree: Asemănător cu răceala, nasul care curge este frecvent prezent în primele stadii ale rujeolei.
- Conjunctivită (ochi roșii și apoși): Rujeola provoacă adesea iritație și roșeață la nivelul ochilor. Acest simptom poate fi însoțit de sensibilitate la lumină, ceea ce poate provoca disconfort în medii luminoase.
- Dureri în gât: O durere de gât ușoară poate apărea în primele etape ale infecției.
- Disconfort general: Persoanele infectate se simt adesea extrem de obosite și slăbite, având o stare generală proastă.
Simptomele ulterioare
Un simptom distinctiv al rujeolei este erupția cutanată, care apare de obicei la 3-5 zile după debutul simptomelor inițiale.
- Erupția cutanată: Erupția debutează, de cele mai multe ori, pe față și gât, apoi se răspândește pe restul corpului.
- Petele Koplik: Unul dintre cele mai distinctive semne timpurii ale rujeolei este apariția petelor Koplik – mici pete albe care apar în interiorul gurii, de obicei pe partea interioară a obrajilor. Aceste pete sunt considerate un semn revelator al rujeolei și apar cu câteva zile înainte de erupția cutanată.
4. Complicațiile rujeolei sau pojarului
Deși rujeola este, de obicei, ușor de gestionat în cele mai multe cazuri, poate duce la complicații grave, mai ales la copiii mici, femeile însărcinate și persoanele cu sistem imunitar slăbit. Printre complicațiile frecvente se numără:
- Pneumonie: Aceasta este cea mai frecventă cauză de deces asociată cu rujeola și poate fi deosebit de severă la copii și vârstnici. Pneumonia provoacă inflamația plămânilor, ceea ce duce la dificultăți de respirație și scăderea oxigenului în sânge.
- Encefalită: Rujeola poate duce la encefalită, o inflamație a creierului. Aceasta poate provoca convulsii, leziuni cerebrale permanente și, în cazuri grave, deces.
- Otita medie (infecții ale urechii): Rujeola poate provoca infecții ale urechii medii, care pot duce la dureri, pierderi de auz și infecții mai grave.
- Diaree: Rujeola poate provoca și diaree, un simptom deosebit de îngrijorător la sugarii și copiii mici, care poate duce la deshidratare.
- Panencefalită sclerozantă subacută (PSS): Este o complicație rară, dar fatală a rujeolei, care apare la câțiva ani după infecția inițială și provoacă daune progresive la nivelul creierului, ducând în final la deces.
5. De ce avem din nou atât de multe cazuri de rujeolă?
În anul 2000, specialiștii afirmau că rujeola, boală provocată de virusul rujeolic, a fost eliminată în Statele Unite ale Americii (SUA), ceea ce însemna că nu a existat transmitere continuă a bolii timp de peste 12 luni. Acest succes a fost posibil datorită utilizării pe scară largă a vaccinului împotriva rujeolei. Cu toate acestea, în ultimii ani, cazurile de rujeolă au început din nou să crească alarmant, provocând îngrijorare în rândul experților în sănătate publică.
Conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), până în martie 2025, au fost raportate 378 de cazuri confirmate de rujeolă în 18 jurisdicții din SUA. Un procent alarmant de 90% dintre aceste cazuri sunt legate de focare de rujeolă.
Și Europa se confruntă cu o creștere a cazurilor, infecțiile cu rujeolă atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF raportează că peste 40% dintre aceste cazuri apar la copiii sub cinci ani, ceea ce evidențiază vulnerabilitatea acestora.
6. Ce cauzează creșterea cazurilor de rujeolă?
Mai mulți factori contribuie la reapariția rujeolei, inclusiv scăderea ratelor de vaccinare, ezitarea față de vaccin, întreruperile programelor de imunizare și călătoriile internaționale.
1. Scăderea ratelor de vaccinare
Pentru ca imunitatea colectivă să fie eficientă, cel puțin 95% din populație trebuie să fie vaccinată împotriva rujeolei. Din păcate, ratele naționale de vaccinare au scăzut la aproximativ 92% în SUA, ceea ce este sub pragul necesar pentru prevenirea focarelor.
Această scădere este vizibilă și la nivel global, unde țările care aveau anterior rate ridicate de imunizare se confruntă acum cu lacune din cauza mai multor motive sociale și politice. De exemplu, în multe țări europene, populația tânără și părinții preferă să amâne vaccinarea din cauza zvonurilor false sau a îngrijorărilor legate de posibile efecte secundare ale vaccinului. Această atitudine poate conduce la creșterea riscului de focare de rujeolă.
2. Ezitarea față de vaccin și dezinformarea
Dezinformarea cu privire la siguranța vaccinului împotriva rujeolei a fost un factor major în reapariția bolii. Rețelele sociale și mișcările anti-vaccinare au jucat un rol în răspândirea unor afirmații false despre siguranța vaccinurilor, determinându-i pe unii părinți să refuze sau să amâne vaccinarea copiilor lor.
Aceste mișcări anti-vaccinare se bazează pe teorii nefondate, precum legătura între vaccinurile ROR și autism, o afirmație demontată de numeroase studii științifice. Totuși, dezinformarea continuă să aibă un impact semnificativ asupra deciziilor părinților și a sănătății publice. Impactul acestui fenomen este amplificat de rețelele sociale, care permit răspândirea rapidă a zvonurilor false.
În România, ca și în multe alte țări, mișcările anti-vaccinare și dezinformarea cu privire la siguranța vaccinurilor au avut un impact semnificativ asupra ratei de vaccinare. În special, au existat îngrijorări legate de efectele secundare ale vaccinurilor.
De altfel, la noi în țara a existat și un focar de rujeolă între 2016 și 2017, care a dus la un număr semnificativ de cazuri de boală și decese. Conform datelor oficiale ale Ministerului Sănătății, au fost raportate peste 10.000 de cazuri de rujeolă, iar aproximativ 30 de persoane au murit din cauza complicațiilor asociate.
3. Întreruperile cauzate de pandemia COVID-19
Pandemia de COVID-19 a provocat întreruperi semnificative în programele de imunizare de rutină. În timpul lockdown-urilor și suprasolicitării sistemelor de sănătate, mulți copii au ratat vaccinările programate, ceea ce a dus la o scădere a vaccinării împotriva rujeolei.
Organizațiile internaționale de sănătate au avertizat că, în multe țări, pandemia ar putea duce la o „criză a vaccinării”, iar acest lucru se va resimți pe termen lung. Deși vaccinarea a fost o prioritate în fața COVID-19, amânarea vaccinurilor împotriva altor boli infecțioase a dus la scăderea protecției împotriva rujeolei.Un studiu publicat recent arată a constatat că spitalizările cauzate de rujeolă au crescut din cauza întârzierilor în vaccinare1.
4. Călătoriile internaționale
Odată cu reluarea călătoriilor internaționale la nivelurile de dinaintea pandemiei, persoanele infectate cu rujeolă în alte țări pot aduce virusul în regiunile în care boala fusese eliminată anterior. Focarele încep frecvent atunci când călătorii nevaccinați se întorc acasă și răspândesc boala în comunități cu rate scăzute de vaccinare.
Aceste călătorii internaționale pot fi o sursă majoră de focare, mai ales în zonele unde vaccinarea este mai puțin frecventă. Având în vedere că rujeola este o boală foarte contagioasă, un singur caz adus dintr-o țară cu un focar activ poate duce rapid la răspândirea virusului în comunități vulnerabile.
7. Vaccinul împotriva rujeolei: cea mai bună apărare împotriva bolii
Vaccinul împotriva rujeolei, administrat ca parte a vaccinului rujeolă-oreion-rubeolă (ROR), este extrem de eficient. Două doze oferă o protecție de aproximativ 97% împotriva rujeolei, asigurând imunitate pe termen lung. În România, cele două doze se fac la medicul de familie, la 12 luni și la 5 ani.
Deși există îngrijorări cu privire la scăderea eficienței vaccinului în timp, cercetările arată că vaccinarea rămâne cea mai fiabilă metodă de protecție împotriva rujeolei.
8. Prevenirea rujeolei
Cea mai bună metodă de prevenire a rujeolei este prin vaccinare. Vaccinul împotriva rujeolei, parte a vaccinului ROR (rujeolă, oreion și rubeolă), este extrem de eficient. Două doze de vaccin oferă o protecție de aproximativ 97% împotriva rujeolei.
Pentru persoanele care nu s-au vaccinat cu ROR, riscul de a contracta rujeola este semnificativ mai mare. În special, copiii nevaccinați, persoanele cu sisteme imunitare slăbite și femeile însărcinate sunt deosebit de vulnerabile la complicațiile bolii.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Measles Cases and Outbreaks
https://www.cdc.gov/measles/data-research/index.html
CDC - About Measles
https://www.cdc.gov/measles/about/index.html
Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) - Evoluția rujeolei în România, 2016
https://cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/rujeola/561-evolutia-rujeolei-in-romania-2016-1/file
1 Studiul „A Review of the Resurgence of Measles, a Vaccine-Preventable Disease, as Current Concerns Contrast with Past Hopes for Measles Elimination”, Med Sci Monit. 2024 Mar 13, Dinah V
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10946219/Parums
Te-ar mai putea interesa și...


