Cum influențează schimbările climatice sănătatea noastră?

1. Ce este efectul de seră?
2. Încălzirea globală și impactul acesteia asupra sănătății
3. Efectul direct al schimbărilor climatice asupra sănătății
a. Valurile de căldură
b. Poluarea aerului
c. Schimbările în bolile transmise de vectori
d. Poluarea apei
4. Efectul indirect al schimbărilor climatice asupra sănătății
a. Securitatea alimentară și a resurselor de apă
b. Sănătatea mintală
c. Migrația populației

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai presante provocări globale ale vremurilor noastre, iar efectele lor sunt foarte mari. Pe măsură ce Planeta se încălzește, preocupările cu privire la impactul acestora asupra sănătății umane devin tot mai mari.

Schimbările climatice, cauzate în mare parte de activitățile umane, cum ar fi defrișările și arderea combustibililor fosili, alterează ecosistemele, modelele climatice și calitatea aerului, toate având un impact semnificativ asupra bunăstării noastre.

Recomandările Experților DOC

În acest articol, vom explora diferitele moduri în care schimbările climatice ne influențează sănătatea, inclusiv impactul direct și indirect, și vom analiza cum factori precum poluarea, valurile de căldură și efectul de seră contribuie la aceste riscuri pentru sănătate.

1. Ce este efectul de seră?

Înainte de a aprofunda impactul schimbărilor climatice asupra sănătății, este esențial să înțelegem mecanismul de bază care le provoacă – efectul de seră. Efectul de seră este un proces natural prin care anumite gaze, cunoscute și ca gaze cu efect de seră, captează căldura în atmosfera Pământului, prevenind astfel scăparea acesteia în spațiu. Acest proces este necesar pentru a menține temperatura planetei la un nivel care să susțină viața.

Totuși, activitățile umane au crescut concentrația gazelor cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) și oxizii de azot (N2O). Prin urmare, efectul de seră a fost amplificat, ducând la încălzirea globală – o creștere a temperaturii medii a suprafeței Pământului. Această încălzire provoacă modificări ale modelelor climatice, evenimente climatice extreme și tulburări ale sistemelor naturale, toate având un impact semnificativ asupra sănătății umane.

2. Încălzirea globală și impactul acesteia asupra sănătății

Încălzirea globală reprezintă creșterea pe termen lung a temperaturii medii a Pământului datorită acumulării excesive a gazelor cu efect de seră în atmosferă. Creșterea temperaturilor are o serie de efecte directe și indirecte asupra sănătății umane, incluzând valuri de căldură mai frecvente, o calitate a aerului mai slabă și răspândirea bolilor infecțioase.

3. Efectul direct al schimbărilor climatice asupra sănătății

a. Valurile de căldură

Unul dintre cele mai imediate și evidente efecte ale încălzirii globale este creșterea frecvenței, intensității și duratei valurilor de căldură. Evenimentele extreme de căldură pot avea consecințe grave asupra sănătății, mai ales pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi copiii, vârstnicii și cele cu afecțiuni preexistente de sănătate. Valurile de căldură pot provoca epuizare termică și insolație, care pot fi letale.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), se așteaptă ca numărul de decese și boli legate de căldură să crească semnificativ din pricina încălzirii globale. Valurile de căldură pot, de asemenea, să agraveze afecțiunile de sănătate existente, cum ar fi bolile cardiovasculare și respiratorii. În plus, expunerea pe termen lung la temperaturi ridicate poate duce la daune ale rinichilor și deshidratare.

Printre cei mai expuși se numără cei care lucrează în aer liber, sportivii și persoanele fără adăpost. De altfel, și persoanele cu venituri mici și adulții în vârstă pot să nu aibă acces la aer condiționat, ceea ce crește, de asemenea, expunerea la căldură extremă. În plus, copiii mici, femeile însărcinate, adulții în vârstă și persoanele cu anumite afecțiuni medicale sunt mai puțin capabili să-și regleze temperatura corpului și, prin urmare, au un risc crescut de a se îmbolnăvi din pricina temperaturilor foarte mari.

b. Poluarea aerului

Pe măsură ce temperaturile cresc, ozonul de la nivelul solului se intensifică. Ozonul la nivelul solului poate deteriora țesutul pulmonar, poate reduce funcția pulmonară și poate inflama căile respiratorii. Acest lucru poate agrava astmul sau alte boli pulmonare. Copiii, adulții în vârstă, cei care muncesc în aer liber, cât și persoanele diagnosticate cu astm bronșic și cu alte boli pulmonare cronice sunt în mod deosebit expuși riscului de a se confrunta cu probleme din pricina poluării aerului.

Creșterea temperaturilor poate contribui, de asemenea, la intensificarea incendiilor de pădure, care eliberează gaze toxice în aer, agravant poluarea aerului. Incendiile de pădure devin din ce în ce mai frecvente și severe în multe părți ale Planetei, ceea ce duce la probleme grave legate de calitatea aerului și la creșterea numărului de spitalizări pentru afecțiuni respiratorii în timpul sezonului incendiilor.
Creșterea nivelului de dioxid de carbon și temperaturile mai calde afectează, de asemenea, alergenii din aer, cum ar fi polenul de ambrozie.

c. Schimbările în bolile transmise de vectori

Bolile transmise de vectori – cele răspândite prin vectori precum țânțarii și căpușele – reprezintă un alt risc semnificativ pentru sănătate legat de schimbările climatice. Temperaturile mai ridicate și modelele de precipitații modificate au extins habitatele acestor vectori, permițând bolilor precum malaria, febra dengue și virusul Zika să se răspândească mai ușor.

Potrivit unui studiu mai vechi, schimbările climatice influențează răspândirea bolilor infecțioase, în special bolile transmise de vectori, precum malaria, febra dengue și boala Lyme. Cercetarea mai arată și că pe măsură ce temperaturile cresc și modelele de precipitații se modifică, gama vectorilor precum țânțarii și căpușele se extinde, ceea ce crește incidența acestor boli. De altfel, au arătat că creșterea temperaturilor și schimbările în modelele de precipitații permit țânțarilor să se reproducă în noi zone, ceea ce crește riscul de transmitere a bolilor. În regiunile în care aceste boli erau anterior rare, schimbările climatice le conduc acum în teritorii noi.

d. Poluarea apei

Schimbările climatice cresc riscul de îmbolnăvire prin creșterea temperaturii apei, ploi și inundații. Din pricina acestora, pot să apară boli gastrointestinale, cum ar fi diareea, având efect asupra sistemelor nervoase și respiratorii ale corpului sau leziuni hepatice și renale.

Schimbarea temperaturii apei înseamnă că bacteriile Vibrio din apă și toxinele dăunătoare vor fi prezente în apă sau în fructele de mare în diferite perioade ale anului sau în locuri în care nu erau amenințări anterior.

Inundațiile rezultate din creșterea precipitațiilor extreme vor contamina tot mai mult lacurile și plajele, dar și sursele de apă potabilă. Evenimentele meteorologice extreme și furtunile pot deteriora sau depăși capacitatea infrastructurii de apă (cum ar fi apa potabilă sau stațiile de tratare a apelor uzate), crescând riscul ca oamenii să fie expuși la contaminanți.

4. Efectul indirect al schimbărilor climatice asupra sănătății

Pe lângă efectele directe asupra sănătății, schimbările climatice au o serie de efecte indirecte asupra sănătății umane. Acestea includ mutarea populațiilor din cauza fenomenelor meteorologice extreme, securitatea alimentară și a apei, precum și impactul asupra sănătății mintale.

a. Securitatea alimentară și a resurselor de apă

Schimbările climatice pot afecta semnificativ producția de alimente prin modificarea tiparelor de precipitații, creșterea frecvenței secetelor și intensificarea furtunilor. Aceste schimbări în agricultură pot duce la lipsa de alimente și creșterea prețurilor și implicit la malnutriție și deshidratare.

Schimbările în disponibilitatea apei din cauza modificărilor în modelele de precipitații și creșterii temperaturilor pot reduce accesul la apă potabilă curată. Acest lucru, la rândul său, crește riscul de boli de origine hidrică, cum ar fi holera și diareea.

De altfel, temperaturile din ce în ce mai ridicate ale aerului pot crește cazurile de Salmonella și alte toxiinfecții alimentare legate de bacterii, deoarece bacteriile cresc mai rapid în medii calde. Aceste afecțiuni pot provoca tulburări gastro-intestinale și, în cazuri severe, decesul.

Mai mult decât atât, temperaturile mai ridicate la suprafața mării pot duce la concentrații mai mari de mercur în fructele de mare, iar creșterea evenimentelor meteorologice extreme va introduce contaminanți în lanțul trofic prin scurgerea apelor pluviale.

Concentrații mai mari de dioxid de carbon în aer pot acționa ca un „îngrășământ” pentru unele plante, dar scad nivelurile de proteine și minerale esențiale din culturi precum grâul, orezul și cartofii, făcând aceste alimente mai puțin hrănitoare.

b. Sănătatea mintală

Efectele schimbărilor climatice asupra sănătății mintale sunt tot mai mult recunoscute. Evenimentele extreme, precum uraganele, inundațiile și incendiile de pădure, pot duce la traume. Persoanele afectate de dezastrele climatice sunt mai predispuse la dezvoltarea tulburărilor mintale, cum ar fi depresia, anxietatea și tulburarea de stres posttraumatic (TSPT).

Un studiu publicat recent¹ a analizat impactul schimbărilor climatice asupra sănătății mintale. Oamenii de știință au găsit o legătură puternică între evenimentele provocate de climă și creșterea tulburărilor de sănătate mintală. Studiul a subliniat și importanța dezvoltării intervențiilor pentru sănătatea mintală și strategiilor de reziliență pentru a face față efectelor psihologice ale schimbărilor climatice.

Cercetările au arătat că comunitățile afectate de dezastre naturale frecvente experimentează adesea provocări pe termen lung legate de sănătatea mintală, inclusiv rate mai mari de sinucidere și abuz de substanțe. De asemenea, anxietatea legată de riscurile climatice viitoare contribuie la o creștere a sentimentului de incertitudine și stres în rândul populației mondiale.

c. Migrația populației

Forțarea populației de a-și părăsi locuințele din pricina schimbărilor climatice, cunoscută sub denumirea de refugiați climatici, devine o preocupare tot mai mare pe măsură ce nivelul mării crește și evenimentele meteorologice extreme forțează oamenii să-și părăsească locuințele. Migrarea din cauza schimbărilor climatice poate duce la aglomerări, condiții de viață precare și o concurență mai mare pentru resurse. Acestea pot pune presiune asupra sistemelor de sănătate și pot spori răspândirea bolilor infecțioase.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin
DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Consumer experiences of a healthier drinks initiative at a secure residential rehabilitation facility - a cross-sectional study”, Australas Psychiatry. 2020 Jun; Andrea Henning Cruickshank, Lara McCambridge, Philip Juffs, Jacqueline L Walker
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32065853/
EPA - Climate Impacts on Human Health
https://climatechange.chicago.gov/climate-impacts/climate-impacts-human-health#ref3

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...