Celulele T, o potențială cale de tratament pentru scleroza multiplă (studiu)

O posibilă direcție pentru tratamentul viitor al sclerozei multiple a fost investigat într-un studiu apărut în jurnalul Science Advances.

Scleroza multiplă afectează aproximativ 2,8 milioane de oameni din întreaga lume. Cercetătorii nu înțeleg încă pe deplin toate elementele acestei afecțiuni și continuă să studieze cum acționează sistemul imunitar al organismului în această boală, astfel încât să poată dezvolta noi opțiuni de tratament.

Scleroza multiplă este o boală care afectează sistemul nervos central, care constă din creier, măduva spinării și nervii optici. Persoanele cu această boală pot prezenta o varietate de simptome, cum ar fi dificultate la mers, rigiditate musculară și spasme musculare, oboseală, amorțeală și furnicături, probleme de vedere, vertij sau amețeli, schimbări cognitive și emoționale.

Unele simptome mai grave, dar mai puțin frecvente, includ pierderea auzului, dificultăți la înghițire, convulsii și probleme de respirație. Cercetările despre cauza și opțiunile de tratament pentru scleroza multiplă sunt în curs de desfășurare. Ce se știe este că la persoanele cu scleroză multiplă nu funcționează adecvat celulele T, care, la persoanele fără această boală, ajută la împiedicarea organismului de a se ataca pe sine.

Aceste celule albe din sânge fac parte din răspunsul imun al organismului. În scleroza multiplă, celulele T intră în sistemul nervos central și eliberează compuși care duc la inflamație și la deteriorarea celulelor corpului. Există mai multe tipuri de celule T, iar studiul¹ de față s-a concentrat pe celulele T reglatoare.

Un studiu pe animale aduce speranțe pentru tratarea mai eficientă a sclerozei multiple

De obicei, celulele T reglatoare opresc răspunsul imunitar al organismului și sunt responsabile de menținerea homeostaziei imune. Funcționarea corectă a celulelor T reglatoare ajută la prevenirea dezvoltării bolilor autoimune. Celulele T de reglementare nu funcționează corect la persoanele cu scleroză multiplă, ducând la inflamații continue și atacuri asupra sistemului nervos central.

Piezo1 este un canal ionic care influențează sistemul imunitar, ajutând la stimularea răspunsului organismului la infecțiile bacteriene și având un rol în vindecarea rănilor și în cancer. În acest studiu, cercetătorii au examinat modul în care Piezo1 afectează acțiunea și prezența celulelor T.

Studiul examinează rolul pe care Piezo1 îl joacă în legătură cu răspunsul imun al organismului, în special modul în care acesta influențează funcția și prezența celulelor T. Cercetătorii au folosit șoareci cu un echivalent animal de scleroză multiplă, cunoscut sub numele de encefalomielită autoimună experimentală.

Cercetătorii au reușit să șteargă genetic Piezo1 din celulele T de la șoareci și să studieze impactul pe care acesta l-a avut asupra celulelor T în comparație cu un grup de control care a avut Piezo1. Savanții au folosit mai multe metode pentru a studia acest impact, inclusiv imagistica cu celule imune și teste funcționale. Ei au examinat organele în care celulele T se dezvoltă și se maturizează, tipuri individuale de celule T, ARN și mișcarea celulelor.

Spre surprinderea lor, cercetătorii au descoperit că Piezo1 nu a avut impact asupra mai multor funcții importante ale celulelor T, ci că principalul impact al ștergerii Piezo1 a fost în celulele T reglatoare. Animalele din studiu cărora le lipsea Piezo1 au demonstrat niveluri mai mari de celule T reglatoare. Rezultatele indică faptul că Piezo1 restrânge selectiv celulele Treg, fără a influența evenimentele de activare sau funcțiile celulelor T efectoare.

Cercetătorii au examinat în continuare modul în care șoarecii fără Piezo1 au avut o evoluție a bolii în comparație cu cei carea aveau Piezo1. Au descoperit astfel că boala a fost mult mai puțin severă la șoarecii fără Piezo1 decât la cei cu Piezo1. Rezultatele indică, deci, faptul că inhibarea Piezo1 ar putea fi benefică în tratamentul sclerozei multiple.

Vizarea acestui canal ionic ar putea fi o strategie nouă și ideală pentru a vindeca scleroza multiplă, păstrând în același timp capacitatea sistemului imunitar de a combate noi infecții, spun oamenii de știință. Aceștia subliniază faptul că studiul a avut și unele limitări, în sensul că a fost un studiu de laborator, pe șoareci modificați genetic, ceea ce indică faptul că vor fi necesare cercetări suplimentare în acest domeniu.

Deși va fi nevoie de cercetări ample pentru a înțelege pe deplin imunobiologia canalelor ionice Piezo1 și rolul lor în alte celule ale corpului nostru, autorii studiului sunt extrem de optimiști cu privire la descoperirile lor.

Cum se tratează scleroza multiplă în prezent?

Unele medicamente pot întârzia progresia sclerozei multiple și pot reduce riscul recidivelor. Acestea se numesc „terapii de modificare a bolii” (interferon beta, acetat de glatiramer, teriflunomidă etc.). Alte medicamente sunt recomandate pentru controlul simptomelor, în funcție de tipul de scleroză multiplă pe care îl are pacientul (relaxante musculare, medicamente pentru reducerea oboselii etc.).

Terapiile de modificare a bolii funcționează prin vizarea sistemului imunitar. Acestea încetinesc frecvența și severitatea atacurilor, astfel încât învelișurile de mielină sunt deteriorate mai puțin. Totuși, tratamentele nu inversează simptomele prezente și pot avea efecte secundare semnificative. Aceste medicamente sunt de obicei utilizate pentru persoanele cu scleroză multiplă recidivant-remitentă.

Steroizii pot reduce severitatea unui atac de scleroză multiplă prin reducerea inflamației și suprimarea sistemului imunitar. Se folosesc uneori medicamente pentru suprimarea sistemului imunitar (numite imunosupresoare), în special pentru persoanele cu scleroză multiplă progresivă.

Pentru a ajuta la ușurarea simptomelor, e nevoie ca pacienții cu scleroză multiplă să se odihnească bine, sa facă mișcare și să aibă o alimentație echilibrată. În cazul celor cu scleroză multiplă ușoară până la moderată, exercițiile fizice regulate ajută la îmbunătățirea forței, tonusului muscular, echilibrului și coordonării. Înotul, mersul pe jos, stretching-ul, aerobicul cu impact redus, ciclismul staționar și yoga sunt forme de mișcare potrivite pentru persoanele cu scleroză multiplă.

E bine de știut că, la unii pacienți cu scleroză multiplă, simptomele acestei boli se agravează adesea atunci când temperatura corpului crește. Prin urmare, evitarea expunerii la căldură prea mare și utilizarea unor dispozitive de răcire se pot dovedi măsuri utile.

La fel, stresul poate declanșa sau agrava simptomele bolii, de aceea e necesar ca pacientul să găsească metode de gestionare a stresului (yoga, drumeții la pădure, aromaterapie, exerciții de respirație, conversații cu persoane dragi etc.). Medicul poate recomanda și un aport zilnic de vitamina D3 pentru persoanele cu scleroză multiplă.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Advances - Piezo1 channels restrain regulatory T cells but are dispensable for effector CD4+ T cell responses
https://www.science.org/doi/10.1126/sciadv.abg5859
1. Studiul „Piezo1 channels restrain regulatory T cells but are dispensable for effector CD4+ T cell responses”, apărut în Science Advances, iul 2021, DOI: 10.1126/sciadv.abg5859, autori: Amit Jairaman et al.
Mayo Clinic - Multiple Sclerosis
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/multiple-sclerosis/diagnosis-treatment/drc-20350274

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...