Ce ar trebui să mănânce un copil în primii 3 ani de viață

Susținerea psihologică și nutrițională a copilului mic, cu vârste cuprinse între unu și trei ani, este crucială pentru dezvoltarea acestuia. Să nu uităm că este, poate, cea mai intensă perioadă de dezvoltare într-un timp foarte scurt, întrucât, între naștere și varsta de trei ani, înălțimea unui copil mic se dublează, iar greutatea acestuia poate crește de trei sau patru ori (OMS 2020). 

Și din punct de vedere cognitiv și neurologic se produce o dezvoltare semnificativă în acest interval de vârstă cuprins între 1 și 3 ani, creierul copilului ajungând la 80% din dimensiunea creierului adult (Huelke, 1998). Totuși, se întâmplă adesea ca această etapă să nu primească atât de multă atenție din partea medicilor, comparativ cu primele luni de viață ale bebelușului.

O lucrare foarte interesantă, realizată de un colectiv de medici din Unitatea de Terapie Intensivă Neonatală a Spitalului Universitar Del Ponte din Varese, Italia, analizează aceste noi perspective nutriționale și principalele implicații ale acestei perioade. Lucrarea a fost intitulată „Teoria celor 1000 de zile” ale copilului mic, iar prin aceasta teorie medicii subliniază importanța unei alimentații corespunzătoare încă din primele zile de alăptare și, ulterior, în timpul perioadei de diversificare, întrucât greșelile dietetice pot consolida predispoziția către boli mai grave pentru viitorul adult, inclusiv cele din spectrul sindromului metabolic.

Ultimele achiziții științifice demonstrează ceea ce s-a emis deja de peste douăzeci de ani, respectiv ipoteza despre dezvoltarea stării de sănătate / boală a indivizilor. Anumiți stimuli aplicați într-o fază sensibilă de dezvoltare sunt capabili să modifice, prin mecanisme epigenetice, expresia genică a ADN-ului, generând modificări adaptative la mediu ale fenotipului, care se pot reflecta negativ asupra sănătății fiecărui individ. Acest concept, aplicat nutriției, a deschis perspective importante pentru cercetarea în acest domeniu. Istoricul nutrițional al unui individ, legat de dezvoltarea unei stări de sănătate, începe, așadar, foarte devreme. 

De altfel, încă din timpul sarcinii și încă doi ani apoi (pentru un total de circa 1000 de zile), obiceiurile alimentare materne, tipul de alăptare și, ulterior, principalele etape ale alimentației în fazele de evoluție reprezintă momente sensibile, esențiale pentru dezvoltarea unor alterări importante endocrine, metabolice, imunologice cunoscute sub numele de sindrom metabolic. Această afecțiune ar reprezenta baza fiziopatogenetică pentru explicarea unei serii de tulburări, cunoscute sub numele de boli netransmisibile, precum obezitatea, diabetul, hipertensiunea, bolile cardiovasculare

Fiecare etapă de creștere înseamnă adecvarea dietei 

În timpul copilăriei, abilitățile cognitive, abilitățile socio-emoționale și abilitățile senzorio-motorii ale celui mic se dezvoltă rapid (Cusick & Georgieff, 2016). Îndreptarea atenției către această etapă a vieții poate sprijini dezvoltarea normală a acestor abilități, pregătind copilul pentru o dezvoltare optimă și o șansă mai mare de succes și echilibru pe tot parcursul vieții.

Nutritie copii primii 3 ani

Mica copilărie include repere majore cognitive, motorii și social-emoționale. Aceste repere sunt susținute de diferiți factori biologici, dar și de mediu, cum ar fi nutriția. Înțelegerea legăturilor dintre copilăria mică, etapele de dezvoltare și nutriție înseamnă că suntem mai bine plasați pentru a ajuta copiii să prospere. Nevoile nutriționale specifice ale copiilor mici subliniază, de asemenea, importanța alimentelor fortificate, cum ar fi laptele de creștere, și modul în care acestea pot ajuta la reducerea decalajului dintre nevoile nutriționale ale copiilor și aportul alimentar inadecvat actual.

Progresele în aceste domenii de competențe interconectate sunt susținute de maturizarea funcțională și structurală rapidă a creierului, inclusiv crearea și consolidarea rețelelor neuronale. Acest proces este influențat de factorii de mediu, deoarece dezvoltarea are loc în paralel cu nevoile nutriționale în schimbare. Nutriția are un impact asupra dezvoltării abilităților senzorio-motorii, cognitive și social-emoționale, oferind elementele de bază pentru proliferarea celulară, sinteza ADN-ului și metabolismul neurotransmițătorilor și hormonilor, printre altele. La începutul vieții și în copilărie, organele precum creierul se dezvoltă rapid în comparație cu restul corpului, ceea ce le face deosebit de vulnerabile la deficiențele alimentare.

Înțelegerea dezvoltării sănătoase și a etapelor de dezvoltare și a legăturilor acestora cu nutriția este importantă pentru părinți și medicii pediatri.

Calitatea dietei pe tot parcursul vieții și tiparele dietetice sunt adesea stabilite în timpul copilăriei, când copilul își construiește preferințe alimentare de bază și comportamente alimentare sănătoase, iar această etapă necesită un aport alimentar adecvat (Beckerman et al, 2017). Aportul inadecvat al principalelor macronutrienți – grăsimi, proteine, fibre și carbohidrați – precum și micronutrienți, cum ar fi vitaminele și mineralele cheie, poate avea efecte de lungă durată asupra dezvoltării copilului, precum și asupra sănătății și bunăstării copilului mai târziu în viață. (Agosti et al, 2017).

Etapele de dezvoltare

Etapele de dezvoltare  din primii ani de viață vizeaza abilitățile fizice sau comportamentele manifestate de copii în trei domenii: senzorial-motor, social-emoțional și zonele de dezvoltare ale limbajului-cognitiv. Aceste repere urmează, de regulă, un curs previzibil la sugari și copii, deoarece fiecare etapă de dezvoltare se bazează pe abilitățile dobândite în etapele anterioare. Însă, înțelegerea dezvoltării sănătoase și a etapelor de dezvoltare trebuie în mare măsură corelate și cu nutriția, întrucât pot influența întârzierile în dezvoltare. Prin unele masuri corectoare - cum ar fi aportul de vitamine și minerale de - părinții și medicii pot să optimizeze dezvoltarea sănătoasă.

Este dovedit faptul că, susținute de o alimentație adecvată, abilitățile senzoriale-motorii, cognitiv-lingvistice și social-emoționale se dezvoltă secvenţial, de la mai simple la mai complexe, în stadiile de dezvoltare. Exemplele sunt elocvente.

Primul an de viață

De pildă, în jurul vârstei de 12 luni, copilul începe să meargă, ca o consecință a dezvoltării sistemului motor. Mersul necesită coordonarea dezvoltării fizice și neurologice. În această etapă, aportul adecvat de proteine, calciul, magneziu și vitamina D sunt esențiale în susținerea acestei dezvoltări, ajutând la construirea oaselor și mușchilor (EFSA, 2008, 2009), care permit unui copil mic să își susțină propria greutate. Odată ce este capabil să exploreze mediul de unul singur, copilul este mai deschis si asupra altor domenii de învățare, cum ar fi abilitățile socio-emoționale și cognitive. În jurul vârstei de un an, copiii mici se implică și mai activ în mediul lor: arătând spre obiecte, deplasandu-le pentru a le atinge, comunică și mai mult emoțional, dezvoltând gesturi precum îmbrățișarea și pot potrivi obiectele de puzzle mari cu formele corespunzătoare.

Al doilea an de viață

O altă  etapa importantă de evoluție o reprezintă vârsta de doi ani, pe baza căreia se poate estima și înălțimea teoretică pe care o va atinge ca adult, întrucât a dezvoltat deja o structură osoasă care este de aproximativ 50% din înălțimea scheletului adult (Colson și Dworkin, 1997). Copilul atinge acum abilități motorii mai complexe, cum ar fi lovirea cu piciorul într-o minge și deplasarea pe scări cu sprijin. La această vârstă, continuăm să vedem dezvoltarea abilităților emoționale și sociale ale copilului mic, susținute de maturizarea unei zone a creierului numită sistemul limbic. Aceasta înseamnă că cei mici își pot exprima ceva mai bine trăsăturile de personalitate, precum și gândurile și nevoile lor. Unii dintre copii arată emoții puternice, pe care deseori nu știu pe deplin cum să le controleze, așa cum o demonstrează crizele de furie, despre care poti citi aici. Deși destul de dezarmante pentru părinții care nu sunt informați corespunzător în privința acestei perioade, care nu știu cum să reacționeze cu calm și înțelegere, această etapă reprezintă de fapt un progres firesc în capacitatea cognitivă. În plus, copiii mici sunt acum capabili să urmeze comenzi simple și să recunoască obiecte familiare.

Pentru a sprijini dezvoltarea sistemului nervos al unui copil de doi ani sunt necesare o serie de vitamine din complexul  B, inclusiv vitamina B3 sau niacina (EFSA, 2009b & EFSA, 2010) și pentru a ajuta la dezvoltarea eficientă a abilităților sociale (Kennedy, 2016). Unele vitamine B, cum ar fi vitaminele B1, B6 și B12, contribuie, de asemenea, la funcția psihologică, un factor-cheie atunci când un copil mic se confruntă cu atât de multe provocări și experiențe noi în fiecare zi (EFSA, 2010 și 2010b, 2009c).

Copilul de 3 ani

În continuare, vârsta de trei ani reprezintă o perioadă de mare sensibilitate pentru a asigura atingerea unor repere cognitive importante, care coincide cu maturizarea continuă a cortexului prefrontal din creier. În această etapă, copilul începe să devină mai independent. Dezvoltarea cognitivă este susținută de fier (EFSA, 2013) și zinc (EFSA, 2009d), iar vitamina C joacă, de asemenea, un rol important în funcțiile psihologice (Huskisson et al, 2007). 
În ceea ce privește abilitățile motorii, copiii mici sunt acum capabili să se miște mai eficient; de exemplu, pot sta pe un picior și pot apăsa pe butoane. De asemenea, sunt capabili să înțeleagă mai multe despre lumea din jurul lor și să devină mai curioși și mai imaginativi, ceea ce le amplifică abilitățile socio-emoționale.

Aceste schimbări sunt legate de evoluțiile ulterioare, care pot fi susținute de un aport adecvat de fier și zinc. Aportul de fier poate fi optimizat și prin ingestia de alimente care conțin vitamina C, alături de alimente bogate în fier. Există unele dovezi că anemia cu deficit de fier la copii poate avea un impact pe termen lung asupra funcției cognitive. 

În cele din urmă, grăsimile bune, precum DHA și ALA, pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea eficientă a creierului. Acestea pot fi găsite în alimente precum peștele gras și laptele fortificat pentru creștere (EFSA, 2014) sau uleiul de pește în formule speciale pentru copii.

Alegerea alimentației potrivite

Pentru a dezvolta multe dintre aceste abilitățile cognitive și neuromotorii, copiii mici se bazează pe interacțiunea cu alți copii și adulți, alături de o nutriție adecvată și medii favorabile. Dezvoltarea sistemului imunitar capătă o importanță crucială, deoarece un copil care este bolnav ratează oportunitățile de a se juca cu alți copii, de a merge la grădiniță sau la școală și de a experimenta noi activități. 

Nutrienții cunoscuți că susțin sistemul imunitar includ fier, zinc, seleniu (EFSA, 2009d, 2009e & 2009f) și vitaminele A, C și D (EFSA, 2009g, 2010c, 2013b). 
Când alăptarea este întreruptă, este important să alegeți cea mai potrivită opțiune de hrănire cu care să continuați. În acest sens, îngrijitorii și profesioniștii din domeniul sănătății pot ajuta părinții să ofere o nutriție adecvată pentru dezvoltarea optimă a copilului mic.

Formulele de lapte concepute special pentru creștere oferă opțiuni adecvate pentru copiii mici care nu sunt alăptați, inclusiv niveluri adaptate de proteine, vitamine și minerale pentru a-și completa dieta. Aceasta înseamnă că sunt opțiuni echilibrate pentru satisfacerea cerințelor nutriționale, în special în zonele lumii în care deficiențele nutriționale sunt frecvente. S-a demonstrat că acei copii mici care consumă lapte de creștere au un aport mai mare de unele substanțe nutritive cheie, în comparație cu copiii mici care au consumat lapte de vacă sau care au fost consumatori de produse vegetale (nelactate) (Mak et al, 2020). Unele tipuri de lapte de creștere conțin și probiotice, cum ar fi L. rhamnosus, care ajută la promovarea unei flore intestinale sănătoase și o rată mai scăzută de îmbolnăviri sezoniere (Hatakka et al, 2001 & Hojsak et al., 2010).

Laptele de vacă simplu nu este neapărat adaptat pentru a satisface aceste nevoi nutriționale ridicate și nu conține suficient fier sau vitamina D pentru a satisface nevoile copiilor mici. Formula de creștere poate fi benefică pentru a reduce decalajul nutrițional dintre aportul inadecvat din dietă și valorile nutritive recomandate. Alte alimente fortificate pot ajuta, de asemenea, la reducerea decalajului: multe alimente, cum ar fi cerealele pentru copii, sunt deja îmbogățite cu nutrienți, inclusiv fier, calciu și unele vitamine B.

Asigurarea faptului că cei mici au parte de o nutriție adecvată este esențială pentru a-i ajuta să-și atingă întregul potențial pe măsură ce cresc și progresează prin diferitele etape de dezvoltare în primii ani de viață. O înțelegere îmbunătățită a copilăriei înseamnă că putem monitoriza mai bine dezvoltarea unui copil, putem identifica orice întârzieri în dezvoltare și putem interveni devreme, dacă există probleme cu dezvoltarea sau nutriția.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie

Agosti, M., Tandoi, F., Morlacchi, L., & Bossi, A. (2017). Nutritional and metabolic programming during the first thousand days of life. La Pediatria medica e chirurgica: Medical and surgical pediatrics, 39(2), 157.

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0