Cacosmia: simptome, cauze, tratament

Unii oameni pot resimti, deodata sau progresiv, insa cu caracter persistent, un miros foarte urat si respingator. Pe moment au impresia ca mirosul neplacut provine de la o sursa din proximitate, insa regasesc cu surprindere ca senzatia olfactiva ii insoteste peste tot. Tulburarea se numeste "cacosmie" si reprezinta de regula un simptom al unei afectiuni ce se insoteste de o tulburare a simțului mirosului, mai exact un tip de parosmie.

Parosmia reprezintă o schimbare în percepția normală a mirosurilor, cum ar fi atunci când mirosul a ceva familiar este distorsionat (nerecunoașterea mirosurilor) sau când ceva care, în mod normal miroasea plăcut, acum miroase urât (interpretarea mirosurilor diferitelor substanțe). Atunci cand cacosmia a fost cauzată de inflamația nazală sau o sinuzita,vegetatiile adenoide(polipii) de dimensiuni mari, cu caracter obstructiv- simptomele dispar de obicei după ce inflamația este tratată, insa in cazul unor tumori, sau boli psihice ori neurodegenerative, de exemplu, problema va persista.

Persoanele cu cacosmie simt adesea ca și cum ar putea mirosi ceva respingător, când, de fapt, în realitate nu există. Când simțul mirosului sau sistemul olfactiv nu funcționează corect, o persoană poate percepe chiar și mirosurile plăcute ca fiind urât mirositoare. În cazul cacosmiei, mirosul este adesea descris ca fiind asemănător cu fecalele sau cu un miros ars, putrezit sau chimic.

Afecțiunea determina o reactie profund emotionala, persoana fiind insotita permanent de senzația persistentă ca totul miroase neplăcut.

Simptome cacosmie

Perceperea unui miros urât în mod repetat este principalul simptom al cacosmiei. Deoarece mirosul și gustul sunt strâns legate, afecțiunea îți poate afecta și capacitatea de a mânca. Poate îngreuna identificarea mirosului real al diferitelor alimente sau poate face ca alimentele care, de obicei, îți plac să aibă un gust neplăcut.

Poate deveni extrem de dificil să mănânci îndeajuns atunci când fiecare mușcătură are un gust respingător. Unii oameni chiar consideră că mirosul și gustul alimentelor sunt atât de urâte încât îi îmbolnăvește. In alte situatii, cand pacientul devine constient de problema, cacosmia ii genereaza anxietate si își face adesea griji că nu pot detecta alimentele stricate sau vaporii toxici.

Prevalență cacosmie

Problemele cu simțul mirosului cresc pe măsură ce oamenii îmbătrânesc și sunt mai frecvente la bărbați decât la femei. Multe persoane care au tulburări de miros observă și probleme cu simțul gustului.

Cauze cacosmie

Medicul ORL la care de regula se adreseaza pacinetii cu cacosmie si parosmii pot stabili prin examen clnic si anamneza, care ar fi cauza instalarii cacosmiei.

Cele mai frecvente cauze sunt vegetatiile adenoide (polipii nazali) si deviatiile de sept, cu caracter obstructiv, infectiile virale si alergiile, precum si loviturile la cap.

Simptomele anterioare de răceală sau gripă, inclusiv boala COVID 19 urmate de pierderea olfactivă sugerează o cauză virală.

Un traumatism la cap, consumul de tutun și cocaină, dar si tratamentele recurente cu blocantele canalelor de calciu pot modifica mirosul, așa că este important un istoric al medicamentelor.

Mai rar, tumorile intracraniene (meningioame, glioame frontale) se pot prezenta cu alterarea nervului olfactiv. Problemele în oricare dintre cele trei zone principale ale căii olfactive vor cauza probleme cu mirosul. Aceste trei zone sunt:

•   neuronii senzoriali olfactivi din nas;
•   semnalul olfactiv;
•   bulbii olfactivi de sub partea din față a creierului, câte unul deasupra fiecărei cavități nazale.

Neuronii senzorial olfactivi (OSN) căptușesc interiorul nasului tău. Sunt celule receptoare care se găsesc în membrana mucoasă din nas, care primesc mirosuri și transmit senzația către zonele olfactive din creier. Când neuronii senzorial olfactivi devin deteriorați sau inflamați, pot trimite creierului un semnal distorsionat. În alte cazuri, semnalul olfactiv poate fi blocat. Acest blocaj împiedică semnalul de miros să ajungă la nas sau la creier. În cazurile de leziuni sau boli ale creierului, bulbii olfactivi se pot deteriora, ducând la probleme cu mirosul.

Există multe cauze diferite pentru cacosmie, cum ar fi:

• infecția tractului respirator superior;

Infecțiile căilor respiratorii superioare, cum ar fi bronșita, sinuzita, rinita sau durerea în gât, pot provoca leziuni ale neuronilor senzorial olfactivi, in special rinosinuzita cronică, cu obstrucția nazală ,dar si rinoree și picurare postnazală.

• lovitura la cap;

Unele leziuni ale capului pot deteriora bulbii olfactivi din creier, care sunt responsabili pentru diferențierea mirosurilor.

• fumatul;

Fumătorii se confruntă adesea cu cacosmie și alte tulburări de miros, cauza posibilă fiind leziunea directă a neuronilor senzorial olfactivi. Deteriorarea poate fi pe termen scurt sau lung. Cu cât aceste celule sunt expuse mai mult și mai frecvent toxinelor din țigări, cu atât daunele sunt mai grave în timp.

• fumul chimic;

Fumul de la substanțe chimice nocive și acizi poate deteriora și neuronii senzorial olfactivi. Această deteriorare duce la un simț al mirosului distorsionat daca ati fost expus prin muncă la substanțe chimice toxice.

• expunerea la anumite substanțe chimice, cum ar fi insecticidele și solvenții;

• medicamente și tratamente pentru cancer;

Unele medicamente îți pot afecta simțul mirosului, în special utilizarea pe termen lung a antibioticelor.

Radioterapia utilizată pentru tratarea cancerului de cap și gât poate, de asemenea, răni celulele senzoriale.

• tulburările hormonale, precum hipotiroidismul

• probleme dentare;

• tumorile sinusurilor;

Cancerul sinusurilor și alte tumori și excrescențe pot afecta și influența mirosul. Simptomele pot include blocarea unei părți a nasului, o gamă largă de modificări ale mirosului, agravarea congestiei nazale și durere.

• bolile neurologice;

In acest caz, cacosmia se insoteste si de simptome neurologice precum slăbiciune musculară sau tulburări de vedere, Afecțiuni precum boala Alzheimer, boala Parkinson, scleroza multipla, schizofrenia și epilepsia pot afecta zona creierului care este responsabilă de procesarea mirosurilor.

Diagnostic cacosmie

Cacosmia, dar și alte tulburări de miros și de gust sunt diagnosticate de către un otolaringolog, un medic specialist O.R.L.

O evaluare precisă a unei tulburări de miros va include, printre altele, o examinare fizică a urechilor, nasului și gâtului, o revizuire a istoricului tău medical, cum ar fi expunerea la substanțe chimice toxice sau răniri, și un test de miros.

Există două moduri comune de a testa mirosul. Unele teste sunt concepute pentru a măsura cea mai mică cantitate de miros pe care cineva o poate detecta. Un alt test comun constă într-o broșură cu mostre umplute cu mirosuri specifice. Pacienții sunt rugați să identifice fiecare miros în parte. Dacă nu pot simți mirosul sau îl identifică incorect, ar putea indica o tulburare a mirosului sau afectarea capacității de a mirosi.

Tratament cacosmie

Nu există un remediu pentru cacosmie, dar simptomele se pot îmbunătăți în timp, mai ales dacă cauza este tratabilă, cum ar fi o infecție respiratorie sau fumatul.

Cercetătorii caută în prezent noi opțiuni care pot ajuta la îmbunătățirea multor tipuri de tulburări de miros. Oamenii de știință investighează modalități de a combate inflamația care duce la deteriorare, împreună cu modul în care terapia genică și terapia cu celule stem pot fi utile.

Persoanele care sunt deosebit de afectate de cacosmie pot opta pentru îndepărtarea chirurgicală a bulbilor olfactivi. Acest lucru va atenua complet simptomele, dar va lăsa, de asemenea, pacientul fără miros.

Operația poate fi, de asemenea, o opțiune de tratament utilă în cazurile în care tumorile din nas sau sinusuri blochează calea dintre miros și neuronii olfactivi.

Boala nazosinusală, leziunile capului și infecția tractului respirator superior reprezintă majoritatea cazurilor de disfuncție olfactivă. Simtul olfactiv se reduce, de asemenea, odată cu înaintarea în vârstă șitrebuie luata în considerare pierderea olfactivă „idiopatică” după excluderea altor cauze.

Afecțiunile conductoare sau inflamatorii, cum ar fi polipii nazali sau rinosinuzita cronică, pot fi tratate cu o cură scurtă de steroizi orali (cum ar fi 40-60 mg prednisolon timp de o săptămână) urmată de un spray cu steroizi topic timp de cel puțin o lună.

Dacă se suspectează o infecție anterioară (neacută) a tractului respirator superior sau o accidentare a capului, nu este necesar un tratament specific. Pierderea olfactivă se poate îmbunătăți în timp, iar în cazul traumatismelor craniene, recuperarea funcției olfactive este obișnuită în decurs de 12 săptămâni de la vătămare.

Pacienții cu boală nazosinusală care nu răspund la steroizi și cei fără o cauză evidentă de alterare a simtului olfactiv trebuie să fie îndrumați la un specialist ORL

Când nervul olfactiv este potențial irecuperabil, simtul gustului ar trebui stimulat, mâncarea poate fi îmbunătățită prinfolosirea aromelor folosind condimentele.

Ar trebui instalate alarme de fum si de gaz.

Reasigurarea și explicația sunt cruciale pentru pacienții cu pierderi olfactive, deoarece pacienții se tem adesea de o problemă de bază mai gravă.

Complicații cacosmie

Simțul nostru olfactiv are un rol important în memorie, în emoția de a te bucura de lumea înconjurătoare, dar și în plăcerea de savura mâncarea. Simțul mirosului este, de asemenea, un sistem de avertizare, care îți indică semnale de pericol, cum ar fi o scurgere de gaz, niște alimente stricate sau un incendiu.

Atunci când calea simțului mirosului este perturbată, poți fi afectat atât la nivel fizice, cât și emoțional și psihologic. Orice pierdere a simțului mirosului poate avea un efect negativ asupra calității vieții.

Prognostic cacosmie

Șansele de recuperare după cacosmie sunt excelente atunci când cauza afecțiunii este tratabilă. De exemplu, dacă cacosmia a fost cauzată de inflamația nazală, simptomele dispar, de obicei, după ce inflamația este tratată. Cu toate acestea, dacă cauza problemei este mai gravă, este posibil ca recuperarea să nu fie posibilă.

Pacienții pot descoperi că simptomele cacosmiei se diminuează după ce a trecut ceva timp.

Însă, în cazul pacienților care trăiesc cu această afecțiune de ceva vreme, aceștia ar putea dori să discute cu medicul despre posibilitatea unei intervenții chirurgicale. Dacă, spre exemplu, obstrucțiile nazale, cum ar fi polipii, restricționează fluxul de aer în nas, operația îți poate restabili simțul mirosului.

Unii pacienți își recuperează simțul mirosului atunci când se recuperează după boala care le-a provoacat pierderea mirosului. Alții își recuperează simțul mirosului spontan, fără un motiv evident.

Recomandări specifice cacosmie

Când mirosul îți este afectat, ai putea să îți schimbi obiceiurile alimentare. Poți mânca prea puțin și poți pierde în greutate ori poți mânca prea mult și atunci te îngrași.

Pe măsură ce mâncarea devine mai puțin plăcută, este posibil să folosești prea multă sare sau zahar pentru a-i îmbunătăți gustul. Aceasta poate fi o problemă în contextul unor afecțiuni medicale, cum ar fi hipertensiune arterială, boli de rinichi sau prediabet.

În cazurile severe, pierderea mirosului poate duce la depresie.

Totodată, trebuie să ai în vedere faptul că tulburările de miros pot indica afecțiuni grave de sănătate, putând fi un semn precoce al bolii Parkinson, Alzheimer sau al sclerozei multiple. De asemenea, pot fi legate de alte afecțiuni medicale, cum ar fi obezitatea, diabetul, hipertensiunea și malnutriția.

Dacă ai o tulburare de miros, discută cu medicul de familie, medicul specialist ORL sau neurolog.

#sfatulDOC

Dacă te-ai hotărât să mergi la medic pentru a identifica cea mai potrivită soluție, pregătește-te să îi adresezi următoarele întrebări:

Ce alte măsuri specifice poți lua pentru a preveni instalarea sau agravarea problemei?
Ce dietă ar fi mai potrivită?
Ce suplimente te pot ajuta, când și cât timp le-ai putea lua?
Ce complicații pot exista dacă renunți la terapia recomandată?

Dacă îți dorești să te programezi chiar acum la un specialist ORL sau neurolog nu mai amâna nicio zi. Timpul și sănătatea ta sunt prețioase!

Te poți programa chiar acum la un medic specialist, în orașul tău, pe DOC TIME.

Soluția pentru îmbunătățirea stării tale de sănătate este doar la un click distanță!

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie:
NIH: „Smell Disorders”, https://www.nidcd.nih.gov/health/smell-disorders

Olfactory loss, 2007, E Ofo, specialist registrar in otolaryngology, B O'Reilly, ear, nose, and throat consultantand A O'Doherty, general practitioner

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...