Anosmia: pierderea sau absenta mirosului
Anosmia (pierderea sau absența mirosului) poate fi un simptom cauzat de diverse afecțiuni neurologice sau alte probleme de sănătate des întâlnite - cum ar fi alergiile sau răceala - și se poate manifesta temporar sau permanent. Să vedem din ce cauze se instalează pierderea mirosului, cum se poate trata și cum se poate preveni.
Anosmia este termenul medical folosit pentru a descrie pierderea totală sau parțială a simțului mirosului. Persoanele care suferă de anosmie pot avea dificultăți în detectarea sau recunoașterea mirosurilor, sau pot să nu mai simtă mirosuri deloc. Această afecțiune poate fi temporară sau permanentă și poate fi cauzată de o varietate de condiții, după cum vom discuta în continuarea articolului. Anosmia poate afecta calitatea vieții unei persoane, deoarece mirosul este unul dintre simțurile importante atât pentru gust, cât și pentru a detecta anumite pericole.
Din ce cauze apare anosmia?
De cele mai multe ori, pierderea mirosului este un inconvenient temporar cauzat de obstrucția sau congestia nazală, care afectează mucoasa care căptușește nasul. În alte cazuri însă, absența mirosului poate ascunde un diagnostic mai grav, cum ar fi o tumoră cerebrală, și poate deveni permanentă, cu consecințe severe asupra persoanei afectate. Statisticile arată că în jur de 5% din populația de peste 45 de ani suferă de disfuncții olfactive și că această problemă tinde să devină mai des întâlnită pe măsura înaintării în vârstă.
Iată care sunt principalele cauze ale absenței mirosului:
Iritațiile mucoasei nazale
Acestea cauzează pierderea parțială și temporară a mirosului. Este vorba despre infecții ale sinusurilor, răceală, fumat, gripă, COVID-19, rinită alergică, congestie nazală cronică (nas înfundat aproape mereu). Toată lumea s-a confruntat măcar din când în când cu o răceală sau altă infecție respiratorie, așa că fiecare a observat că mirosul este afectat în această situație, însă își revine după ce răceala trece, deci e vorba de anosmie temporară.
Obstrucția nazală
În acest caz, absența mirosului are loc din cauza blocării căilor aeriene nazale de tumori, polipi nazali sau anomalii osoase ale nasului, survenite în urma traumatismelor sau a deviației de sept. Tumorile nazale pot fi benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase).
Polipii nazali sunt creșteri benigne, dar pot provoca simptome precum congestie nazală, secreții nazale abundente, dificultăți de respirație și sforăit. Papiloamele sunt tot tumori benigne care apar în general pe membranele mucoase și sunt cauzate de virusul papiloma uman (HPV). Însă există și tumori maligne care pot apărea în nas, cum ar fi carcinomul nazosinusal, melanomul, limfomul și carcinomul cu celule scuamoase.
Simptomele tumorilor nazale pot varia în funcție de tipul și localizarea tumorii, dar pot include nu doar pierderea mirosului sau a gustului, ci și congestie nazală persistentă, secreții nazale cu sânge sau purulente, dificultăți de respirație, durere facială sau cefalee, umflarea feței sau a ochilor și sângerări nazale frecvente.
Afecțiuni neurologice și alte cauze posibile
Anosmia poate fi provocată și de anumite boli, precum boala Alzheimer, tumori cerebrale, boala Huntington, dezechilibre hormonale, hipotiroidism, boala Parkinson, scleroză multiplă, schizofrenie, epilepsie, diabet, traumatisme cranio-cerebrale, dar și de administrarea anumitor medicamente (cum ar fi oximetazolina sau pseudoefedrina, utilizate pentru a trata congestia nazală, neomicina sau amfotericina B prescrise pentru tratamentul infecțiilor sinusale, cisplatina utilizată în chimioterapie, carbamazepina sau fenitoina, indicate în tratamentul afecțiunilor neurologice și, în cazuri rare, unele medicamente pentru tratamentul disfuncției erectile, antibiotice sau antihipertensive), intervenții chirurgicale pe creier, malnutriție, radioterapie, alcoolism, accident vascular cerebral, arsuri la nivelul căilor nazale.
Anosmia poate fi și congenitală
Anosmia poate fi prezentă din naștere, deși este mai puțin frecventă decât o anosmie dobândită ulterior. Anosmia congenitală este o afecțiune în care persoana se naște fără capacitatea de a detecta mirosuri sau cu o capacitate redusă de a simți mirosurile în comparație cu populația generală. Aceasta poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv anomalii genetice, malformații congenitale ale nasului sau ale căilor olfactive, leziuni ale nervului olfactiv sau arii cerebrale implicate în procesarea mirosului în timpul dezvoltării fătului în uter.
Anosmia congenitală poate afecta semnificativ calitatea vieții unei persoane, deoarece mirosul joacă un rol important în gust, în recunoașterea alimentelor și a pericolelor, și în stabilirea conexiunilor sociale. În cazul în care anosmia congenitală este diagnosticată, este important ca persoana să primească sprijin și îngrijire adecvată de la medici, pentru a gestiona simptomele și pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.
Când poate fi anosmia o urgență medicală?
Dacă absența mirosului este însoțită de unul dintre următoarele simptome, mergi de urgență la medic deoarece poate exista riscul unor afecțiuni grave: leșin și modificări ale stării de conștiență, confuzie, letargie, halucinații, tulburări de limbaj, paralizie, cefalee, dureri oculare, pierderea vederii.
Pierderea mirosului, însoțită de simptome precum confuzia, pierderea vederii, paralizia și cefaleea, poate indica un AVC. AVC-ul poate afecta diferite părți ale creierului și poate provoca o varietate de simptome, în funcție de zona afectată.
Tumorile cerebrale pot duce la o gamă largă de simptome, incluzând pierderea mirosului, confuzia, halucinațiile, pierderea vederii, paralizia și durerea de cap. Simptomele pot varia în funcție de localizarea și dimensiunea tumorii.
Infecțiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita, pot cauza și acestea o serie de simptome neurologice, inclusiv pierderea mirosului, confuzia, halucinațiile și cefaleea.
Analize pentru stabilirea cauzelor anosmiei
În vederea depistării cauzei care stă la baza absenței mirosului, medicul va examina căile nazale, va întreba pacientul care sunt simptomele pe care le resimte și dacă, pe lângă absența mirosului, acesta se confruntă și cu o scădere a simțului gustativ. Răspunsurile pe care le dai îl pot ajuta pe medic să stabilească un diagnostic corect.
De asemenea, pentru confirmarea diagnosticului, medicul ar putea solicita unul sau mai multe dintre testele următoare: tomografie computerizată, imagistică prin rezonanță magnetică, radiografie sau endoscopie nazală.
Ce se poate întâmpla dacă nu tratezi anosmia? Persoanele care sunt private de simțul olfactiv se pot confrunta cu tulburări alimentare și se poate ajunge chiar la malnutriție. De asemenea, lipsa mirosului poate duce la depresie (bolnavul nu se poate bucura de parfumul unei flori sau de mirosul plăcut al alimentelor) și diverse accidente - persoana în cauză nu poate mirosi o scurgere de gaz sau fumul de la un incendiu, de exemplu.
Cum se tratează pierderea mirosului?
Tratamentul anosmiei depinde foarte mult de cauza descoperită. Din acest motiv, este important să te adresezi medicului dacă simțul mirosului nu revine în scurt timp de la un episod de răceală sau alergie sau dacă este însoțită, cum spuneam, de alte simptome.
Tratamentul cauzei subiacente
Dacă anosmia este cauzată de o afecțiune medicală, cum ar fi infecțiile sinusale sau nazale, alergiile, polipii nazali sau traumele, tratamentul acestei condiții poate ajuta la restabilirea simțului mirosului. Acest tratament poate include antibiotice, antihistaminice, corticosteroizi, intervenții chirurgicale sau alte terapii specifice.
Terapia de reabilitare olfactivă
Pentru persoanele care suferă de anosmie datorită deteriorării nervului olfactiv sau a altor probleme neurologice, terapia de reabilitare olfactivă poate fi utilă. Această terapie implică exerciții și antrenamente pentru a îmbunătăți sau a restabili funcția olfactivă prin expunerea treptată la diferite mirosuri și utilizarea altor tehnici specifice.
Tratament medicamentos
În unele cazuri, pentru a îmbunătăți simțul mirosului se pot prescrie anumite medicamente. Aceasta poate include administrarea de corticosteroizi intranazali (fluticazonă, budesonidă etc.) sau alte medicamente care pot ajuta la reducerea inflamației și la restabilirea funcției olfactive.
Intervenții chirurgicale
În cazul în care vorbim de anosmie cauzată de polipi nazali sau alte obstrucții structurale ale nasului sau sinusurilor, intervențiile chirurgicale pot fi necesare pentru eliminarea acestor obstrucții și restabilirea fluxului de aer și a funcției olfactive.
Terapii alternative
Unele persoane pot încerca terapii alternative sau complementare, cum ar fi acupunctura sau tratamente homeopate, în încercarea de a îmbunătăți simțul mirosului. Cu toate acestea, eficacitatea acestor terapii nu este întotdeauna susținută de dovezi științifice.
Cum se poate preveni anosmia?
Anosmia poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv infecții, leziuni, afecțiuni medicale și expunerea la substanțe toxice. Deși unele cazuri de anosmie pot fi dificil de prevenit, există câțiva pași care pot fi luați în calcul pentru a reduce riscul de a dezvolta această afecțiune:
- Evitarea expunerii la riscul de leziuni care pot afecta nasul sau capul - de exemplu, purtarea de echipament de protecție adecvat în timpul activităților sportive sau al altor activități care implică un risc crescut de traumatisme la nivelul capului.
- Menținerea igienei nazale - igiena nazală adecvată poate ajuta la prevenirea infecțiilor nazale și a altor afecțiuni care pot afecta simțul mirosului. Nasul va fi spălat regulat cu apă caldă și sărată.
- Evitarea expunerii la toxine - substanțele chimice toxice, cum ar fi solvenții, vaporii de produse chimice sau alte substanțe iritante pot deteriora mucoasa nazală și pot afecta simțul mirosului.
- Tratarea afecțiunilor subiacente - gestionarea adecvată a afecțiunilor medicale, cum ar fi alergiile, sinuzita, polipii nazali sau alte afecțiuni nazale sau respiratorii, poate ajuta la menținerea sănătății nazale și a funcției olfactive.
- Evitarea fumatului - fumatul activ și pasiv poate afecta negativ sănătatea nazală și poate contribui la pierderea simțului mirosului, deci evitarea acestui viciu poate preveni anosmia.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Anosmia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482152/
Science Direct - Anosmia
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/anosmia
NCBI - An Extremely Rare Cause of Isolated Congenital Anosmia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9283015/
Studiul „An Extremely Rare Cause of Isolated Congenital Anosmia”, apărut în Case Rep Otolaryngol. 2022; 2022: 9692716. Published online 2022 Jul 7. doi: 10.1155/2022/9692716, autori: Chia Saw, Noel David Friesen, Anthony Bartley
Te-ar mai putea interesa și...
