Boala Alzheimer: care sunt cele patru subtipuri?

Boala Alzheimer se caracterizează prin acumularea și răspândirea anormală a proteinei Tau în creier. Un studiu internațional arată modul în care proteina Tau se răspândește în funcție de patru modele distincte, care duc la simptome diferite, cu prognoze diferite.

Boala Alzheimer este un tip de demență, caracterizată printr-un declin lent și progresiv al funcției mentale, incluzând memoria, gândirea, judecata și capacitatea de a învăța. Afecțiunea este rară la persoanele cu vârste sub 65 de ani și devine mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă. Boala Alzheimer afectează mai multe femei decât bărbați, pentru că, în general, femeile trăiesc mai mult. Este de așteptat ca numărul persoanelor cu această afecțiune să crească și mai mult în anii următori, având în vedere îmbătrânirea populației la nivel mondial.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Proteina Tau, marker cheie pentru boala Alzheimer

Boala Alzheimer duce la apariția mai multor anomalii în țesutul cerebral, cum ar fi depozitele de beta-amiloide (acumularea de beta-amiloid, o proteină anormală, insolubilă, pe care celulele nu o pot elimina), plăcile senile sau neuritice (grupuri de celule nervoase moarte în jurul unui nucleu de beta-amiloid), încurcăturile neurofibrilare (fire torsadate de proteine insolubile în celula nervoasă) și nivelurile crescute de Tau, o proteină anormală, componentă a încurcăturilor neurofibrilare și beta-amiloidului.

Răspândirea proteinei Tau în cortexul cerebral este un marker cheie pentru boala Alzheimer. În ultimii ani, a devenit posibilă monitorizarea acumulării de proteine toxice în creierul pacienților cu această afecțiune cu ajutorul tehnologiei PET, o tehnică avansată de imagistică medicală.

Mulți cercetători au descris dezvoltarea patologiei Tau în Alzheimer folosind un singur model, în ciuda cazurilor recurente care nu se potrivesc cu acel model. Însă descoperirile dintr-un studiu¹ publicat în Nature Medicine explică de ce diferiți pacienți pot dezvolta simptome diferite.

Având în vedere că regiuni distincte ale creierului sunt afectate în moduri distincte în cele patru subtipuri de Alzheimer, fiecare pacient are parte de propriile simptome și prognoze. Aceste informații sunt importante pentru medicii care evaluează pacienții cu Alzheimer și, de asemenea, le oferă posibilitatea oamenilor de știință să investigheze dacă cele patru subtipuri ar putea răspunde diferit la anumite tratamente.

În prezent, cercetările asupra medicamentelor care reduc cantitatea de Tau din creier sunt foarte active și va fi interesant de văzut dacă acestea variază ca eficacitate în funcție de subtipul de Alzheimer, afirmă autorii lucrării.

Boala Alzheimer include patru subgrupuri

Studiul, care este o colaborare între cercetători din Suedia, Canada, SUA și Coreea, a examinat cea mai mare și mai diversă populație din lume până în prezent cu Tau-PET, care acoperă întregul tablou clinic al bolii Alzheimer. Cercetarea a inclus participanți care nu dezvoltaseră niciun simptom, așa-numitul Alzheimer pre-simptomatic, participanți cu tulburări ușoare de memorie și pacienți cu demență de tip Alzheimer complet dezvoltată.

Într-un prim eșantion, datele pe termen lung au fost adunate de la 1.612 persoane în cadrul a cinci studii independente multicentrice. Dintre acestea, cercetătorii au identificat un total de 1.143 de persoane, dintre care unele erau normale din punct de vedere cognitiv, iar altele aveau boala Alzheimer în diferite stadii.

Un algoritm a fost aplicat datelor din imaginile PET Tau de la 1.143 de indivizi, așa-numitul algoritm SuStaIn (Subtype and Staging Inference). Materialul a fost procesat cu învățarea automată într-un proces automatizat, pentru a putea distinge subtipurile și tiparele cât mai imparțial posibil.

Așa cum era de așteptat, mulți participanți nu au prezentat niciun semnal Tau PET anormal și, prin urmare, aceștia au fost repartizați automat unui grup Tau-negativ. Prin validarea încrucișată a imaginilor PET Tau cu o a șasea cohortă independentă și urmărirea indivizilor timp de aproximativ doi ani, cercetătorii au reușit să dezvolte patru modele care reprezentau cel mai bine datele de la ceilalți indivizi.

Deși numărul subgrupurilor a variat în raport cu participanții, toate subgrupurile au fost reprezentate în toate cohortele. Savanții spun că aceste patru modele clare de patologie Tau au devenit distincte în timp. Prevalența subgrupurilor a variat între 18 și 30%, ceea ce înseamnă că toate aceste variante ale bolii Alzheimer sunt de fapt destul de frecvente și că nu există niciuna dominantă, așa cum se credea anterior.

Varianta unu: Tau se răspândește în principal în lobul temporal și afectează în primul rând memoria. Această variantă a apărut în 33% dintre toate cazurile.
Varianta doi: spre deosebire de prima variantă, aceasta se răspândește în restul cortexului cerebral. Pacientul are mai puține probleme de memorie decât în prima variantă, dar, pe de altă parte are dificultăți mai mari cu funcțiile executive, cum ar fi capacitatea de a planifica și de a realiza o acțiune. Varianta doi a apărut în 18% dintre toate cazurile.
Varianta trei: acumularea de proteină Tau are loc în cortexul vizual, adică în partea cerebrală unde informațiile din nervul optic sunt procesate și clasificate. Procesarea vizual-spațială a impresiilor senzoriale din creier este afectată la persoanele cu acest subtip de boală Alzheimer. Pacienții au dificultăți de orientare, de distingere a formelor și contururilor, de apreciere a distanței și localizarea obiectelor în raport cu alte obiecte. Această variantă a apărut în 30% dintre toate cazurile.
Varianta patru: Tau se răspândește asimetric în emisfera stângă și afectează în primul rând abilitatea lingvistică a individului. Varianta patru a apărut în 19% dintre toate cazurile.

Autorii studiului consideră că, în continuare, ar mai fi nevoie de un studiu de urmărire mai lung, care să se întindă pe parcursul a cinci până la zece ani, pentru a putea confirma cele patru tipare ale bolii Alzheimer cu o precizie și mai mare. Cercetătorii concluzionează că aceste noi informații pot oferi metode de tratament mai individualizate în viitor.

Cum se poate reduce riscul de boală Alzheimer?

Studiile sugerează că factorii asociați cu o stare generală bună de sănătate pot reduce riscul de demență și declin cognitiv.

Astfel, se recomandă evitarea fumatului, efectuarea de activități fizice regulate, adoptarea unei alimentații echilibrate, cum ar fi dieta mediteraneeană (bazată pe legume, fructe, proteine slabe și alimente bogate în acizi grași Omega 3 sau suplimente de calitate cu Omega 3) și antrenamentul zilnic al creierului, prin diverse activități de stimulare mentală (lectură, dezlegare de cuvinte încrucișate, rezolvarea unor puzzle-uri, cântatul la un instrument etc.).

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Nature Medicine - Four distinct trajectories of tau deposition identified in Alzheimer’s disease
https://www.nature.com/articles/s41591-021-01309-6
1. Studiul „Four distinct trajectories of tau deposition identified in Alzheimer's disease”, apărut în Nat Med (2021). doi.org/10.1038/s41591-021-01309-6, autori: Vogel, J.W., Young, A.L., Oxtoby, N.P. et al.
Merck Manual - Alzheimer Disease
https://www.merckmanuals.com/en-ca/home/brain,-spinal-cord,-and-nerve-disorders/delirium-and-dementia/alzheimer-disease
Mayo Clinic - Alzheimer's prevention: Does it exist?
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/alzheimers-disease/expert-answers/alzheimers-prevention/faq-20058140

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI