Un studiu în care a fost implicat al doilea pacient cu HIV care a trecut printr-un transplant de celule stem de la donatori cu gene rezistente la HIV arată că infecția virală nu mai este activă în corpul acestuia la 30 de luni după oprirea terapiei retrovirale.

Deși nu mai există nicio infecție virală activă în corpul acestui pacient din Londra, resturi de ADN HIV-1 integrat au rămas în probele de țesut, care au fost găsite și la primul pacient vindecat de HIV. Autorii studiului¹ sugerează că acestea pot fi considerate așa-numite „fosile”, deoarece este puțin probabil să poată reproduce virusul.

Aceste rezultate arată, deci, în mod clar, că există un al doilea caz de pacient vindecat de HIV, spun cercetătorii. Succesul transplantului de celule stem ca un remediu pentru HIV, raportat pentru prima dată în urmă cu nouă ani la pacientul din Berlin, poate fi reprodus, mai consideră aceștia.

Tratamentul care l-a vindecat pe pacientul din Londra, neindicat pe scară largă

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Trebuie menționat, însă, că acest tratament are un risc ridicat și este utilizat doar ca ultimă soluție pentru pacienții cu HIV care au și afecțiuni hematologice care le pot pune viața în pericol. Prin urmare, acesta nu este un tratament care să fie indicat pe scară largă pacienților cu HIV care urmează o terapie antiretrovirală la care răspund bine. 

În timp ce majoritatea pacienților cu HIV pot gestiona virusul cu opțiunile curente de tratament și au posibilitatea de a duce o viață lungă și sănătoasă, cercetări experimentale de acest gen, urmărind pacienți care au suferit tratamente cu risc ridicat, ca o ultimă încercare, pot oferi o perspectivă asupra modului în care un tratrament aplicabil pe scară mai largă ar putea fi dezvoltat în viitor.

În 2011, o altă persoană, din Berlin, a fost primul pacient cu HIV care a fost raportat ca vindecat de virus la trei ani și jumătate după ce a fost supus unui tratament similar. Tratamentul a inclus iradierea totală a corpului, două runde de transplant de celule stem de la un donator purtător al unei gene (CCR5Δ32/Δ32) rezistente la HIV și un regim de medicamente specifice chimioterapiei. 

Transplantul își propune să facă virusul incapabil să se reproducă în corpul pacientului, prin înlocuirea celulelor imunitare ale acestuia cu cele ale donatorilor, în timp ce iradierea organismului și chimioterapia vizează orice virus HIV rezidual.

Pacientul raportat în acest studiu („pacientul din Londra”) a trecut printr-un transplant de celule stem și chimioterapie cu intensitate redusă, fără iradiere a întregului corp. În 2019, a fost raportat că, în cazul său, HIV este în remisie, iar acest studiu oferă rezultatele testelor la 30 de luni după anunț, precum și o analiză pentru a prezice șansele reapariției virusului.

Rezultatele au arătat că nu a fost detectată nicio infecție virală activă la probele de sânge ale pacientului la 30 de luni sau în lichidul cefalorahidian, sperma, țesutul intestinal și țesutul limfoid la 29 de luni după oprirea terapiei retrovirale.

Pacientul a avut un număr sănătos de celule CD4, ceea ce sugerează că s-a recuperat bine în urma transplantului, cu celulele CD4 înlocuite de celule derivate din celulele stem rezistente la HIV care au fost transplantate. Mai mult, 99% dintre celulele imune ale pacientului au fost derivate din celulele stem ale donatorului, ceea ce indică faptul că transplantul de celule stem a avut succes.

Remisia pe termen lung pare posibilă

În comparație cu tratamentul utilizat la pacientul din Berlin, oamenii de știință subliniază faptul că studiul de caz al pacientului londonez reprezintă un pas către o abordare a tratamentului mai puțin intensivă, arătând că remisiunea pe termen lung a HIV poate fi realizată folosind terapii cu medicamente cu intensitate redusă, un transplant de celule stem (mai degrabă decât două) și fără iradiere totală a corpului.

Cu toate acestea, fiind doar cel de-al doilea pacient raportat ca vindecat în urma acestui tratament experimental, autorii studiului precizează faptul că pacientul din Londra va avea nevoie de monitorizare continuă, dar mai puțin frecventă, pentru reapariția virusului.

Speculând despre ce ar putea însemna rezultatele lor pentru evoluțiile viitoare ale tratamentelor HIV care utilizează gena CCR5 (rezistentă la HIV), cercetătorii spun că există încă multe bariere etice și tehnice - de exemplu, editarea genelor, eficiența și datele de siguranță extrem de serioase - care să fie depășite înainte ca orice abordare care utilizează editarea genelor CCR5 să fie considerată o strategie de vindecare viabilă pentru HIV.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Daily - Second patient has been cured of HIV, study suggests
https://www.sciencedaily.com/releases/2020/03/200310164741.htm
1Studiul „Evidence for HIV-1 cure after CCR5Δ32/Δ32 allogeneic haemopoietic stem-cell transplantation 30 months post analytical treatment interruption: a case report”, apărut în The Lancet HIV, 2020; DOI: 10.1016/S2352-3018(20)30069-2, autori: Ravindra Kumar Gupta, Dimitra Peppa et al.