Afectiuni ale glandelor salivare - care sunt cele mai comune & cum le tratezi

Glandele salivare sunt cele care produc saliva și o eliberează în cavitatea bucală. Există o serie de boli care pot afecta glandele salivare, începând de la sindromul Sjogren și până la tumorile canceroase. Iată cum se manifestă aceste boli, dar și cum pot fi tratate!

Ce sunt glandele salivare și ce rol au

Glandele salivare produc și secretă saliva, hidratează mucoasa intraorală și dinții, mențin igiena orală și facilitează gustul, înghițirea, vorbirea și masticația.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cele mai importante 3 perechi de glande salivare sunt următoarele:

  • Glandele parotide – sunt amplasate în partea de sus a obrazului, în apropierea urechii. Acestea secretă saliva în zona molarilor.
  • Glandele submandibulare – așa cum sugerează și numele, acestea sunt amplasate în partea de jos a feței, sub bărbie și saliva produsă de acestea este eliberată în zona dinților de jos, din față.
  • Glandele sublinguale – acestea sunt amplasate sub limbă și eliberează saliva în partea de jos a cavității bucale.

Pe lângă aceste glande salivare principale, există încă 600-1.000 de glande salivare de dimensiuni reduse, care se regăsesc la nivelul întregii cavități bucale. Atunci când există o problemă cu glandele sau canalele salivare, este posibil să resimțiți simptome precum umflarea glandei salivare, gură uscată, durere, febră și un gust neplăcut în gură.

Care sunt cele mai frecvente afecțiuni ale glandelor salivare

Funcționarea defectuoasă a glandelor salivare

Funcționarea defectuoasă a glandelor salivare este mai frecventă în rândul adulților și de obicei implică o producție prea mică de salivă. Când fluxul de salivă este insuficient sau aproape inexistent, gura se simte uscată. Această afecțiune se numește xerostomie (gura uscată).

Anumite probleme de sănătate pot scădea producția de salivă:

  • Anumite afecțiuni, precum sindromul Sjögren, artrita reumatoidă și lupusul (lupus eritematos sistemic)
  • Infecții, cum ar fi infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV).
  • Medicamente, cum ar fi anumite antidepresive, antihistaminice, antipsihotice, medicamente anti-Parkinson, sedative, diuretice și metamfetamina ilegală
  • Chimioterapia sau radiațiile capului și gâtului pentru tratamentul cancerului sau iodul radioactiv pentru tratamentul cancerului tiroidian

Uscăciunea gurii din cauza radiațiilor este de obicei permanentă, mai ales dacă doza de radiații utilizată este mare. Uscăciunea gurii care apare în rândul pacienților care fac chimioterapie este de obicei temporară.

Uscăciunea gurii la pacienții cu cancer poate duce la defecte funcționale (de exemplu, mâncare, vorbire și înghițire), crește riscul de carie dentară și candidoză orală și poate avea un efect negativ asupra stării nutriționale și psihologice a pacienților 1.

Totuși, este important de menționat că nu toate cazurile de uscăciune a gurii sunt cauzate de funcționarea defectuoasă a glandelor salivare. De exemplu, gura uscată poate să apară și dacă:

  • Nu te hidratezi suficient
  • Respirii pe gură
  • Suferi de anxietate sau de stres

Gura se poate usca oarecum pe măsură ce o persoană îmbătrânește, deși în astfel de cazuri, uscarea este cauzată mai des de administrarea unui medicament care provoacă uscăciunea gurii decât de procesul de îmbătrânire în sine.

Deoarece saliva oferă o protecție naturală considerabilă împotriva cariilor dentare, o cantitate inadecvată de salivă duce la apariția cariilor, în special în rădăcinile dinților. Gura uscată, dacă este gravă, poate duce, de asemenea, la dificultăți de vorbire și de înghițire.

În cazuri rare, glandele salivare produc prea multă salivă. Creșterea producției de salivă este de obicei foarte scurtă și apare ca răspuns la consumul anumitor alimente, cum ar fi alimentele acre. Uneori, chiar și faptul că te gândești să consumi aceste alimente poate crește producția de salivă, potrivit specialiștilor. 

Sialolitiaza și sialadenită

Aceste două afecțiuni sunt caracterizate de obstrucționarea glandelor salivare. Sialolitiaza apare atunci când mici formațiuni de calciu apar la nivelul glandelor salivare, blocând astfel saliva. Pietrele sau sialoliții salivari sunt calculi calcificați în glandele salivare, localizate cel mai frecvent în canalul Wharton al glandei submandibulare. 

Cauzele litiazei glandelor salivare includ deshidratarea intensă, fumatul și expunerea la radiații, ca în cazul radioterapiei pentru cancer. Pietrele salivare nu cauzează de obicei simptome atunci când se formează și uneori pot dispărea singure. Pietrele pot varia ca dimensiune, dar de obicei sunt dure și albe. Pietrele mai mari pot bloca fluxul de salivă în glandă. 

Infecția este mai frecventă  la persoanele care:

  • Au între 50 și 60 de ani
  • Au o boală cronică și gura uscată
  • Au sindromul Sjögren
  • Au făcut radioterapie în zona gurii sau terapie cu iod radioactiv pentru cancerul tiroidian

Oreionul este o infecție virală care afectează de obicei glanda parotidă, împreună cu alte părți ale corpului. Oreionul apare în principal la persoanele care nu s-au vaccinat împotriva oreionului. Adolescenții și adulții tineri cu anorexie sunt, de asemenea, predispuși la această infecție. Sialadenita este infecția glandei salivare care apare în urma obstrucționării ductului salivar de o piatră care se formează sau de o tumoră.  

Majoritatea tumorilor salivare sunt necanceroase, iar blocajele mici pot trece fără tratament. Cazurile severe pot necesita îndepărtarea unei glande salivare, mai ales dacă se formează infecția- sialadenită. Printre bacteriile care cauzează această infecție se numără E. coli, stafilococul auriu, precum și virusul gripal. 

Sindromul Sjogren

O altă afecțiune frecvent întâlnită a glandelor salivare este sindromul Sjogren. Acesta apare atunci când celulele albe din sânge atacă o mare parte din celulele glandelor salivare. Afectarea glandelor salivare din sindromul Sjogren nu poate fi inversată, dar simptomele pot fi controlate și, rareori, boala intră în remisie. Există două forme de sindrom Sjogren: boala primară apare atunci când ai ochii uscați și gura uscată, iar boala secundară apare adesea pe fondul unor altor boli autoimune, precum lupusul.

Infecțiile virale

Infecțiile virale acute pot afecta și glandele salivare, cauzând simptome precum inflamația facială, dureri severe și dificultăți la mestecarea și înghițirea alimentelor. Oreionul este adesea responsabil pentru infecțiile situate la nivelul glandelor salivare.

Chisturile

Chisturile la glanda parotidă apar uneori la bebelușii care au defecte la nivelul urechilor.

Tumori benigne sau maligne

Tumorile benigne la nivelul glandelor salivare sunt extrem de rare, însă pot afecta glandele submandibulare, precum și glandele minore. Și tumorile maligne sunt la fel de rare. Persoanele afectate de o asemenea problemă au în general peste 50-60 de ani.

Diagnosticare afecțiuni ale glandelor salivare

Medicul va face examinarea fizică și anamneza, iar apoi poate solicita pacientului să facă o serie de radiografii dentare, astfel încât să observe mai bine posibilele probleme ale glandelor salivare. Un RMN sau o tomografie computerizată pot fi, de asemenea, de mare ajutor.

În stabilirea diagnosticului, medicul poate avea nevoie de o mostră de țesut pentru realizarea unei biopsii – de cele mai multe ori, așa se întâmplă dacă medicul suspectează că este vorba despre o afecțiune autoimună.

Tratament afecțiuni ale glandelor salivare

În funcție de diagnosticul stabilit, medicul va recomanda tratamentul adecvat.

De pildă, în caz de sialolitiaza, litiaza glandei salivare, medicul poate îndepărtă piatra formată fie prin presarea cu degetele, fie prin intervenție chirurgicală. Medicii ORL sau stomatologi pot elimina calculii mai mari printr-o procedură endoscopică cunoscută sub numele de sialendoscopie, care deschide ductul glandular și descompune masa de calciu.

Cel mai simplu mod de a elimina glandele salivare blocate este de a crește producția de salivă, deci trebuie să bei multă apă. Dacă acest lucru nu ajută, încearcă în paralel și să sugi bucăți de lămâie sau de limete. Căldura blândă din zonă poate ajuta la ușurarea inflamației și poate ajuta la eliminarea pietrei. 

Sialadenita necesită tratament cu antibiotice, comprese calde și, dacă aceste metode nu dau rezultate, tratament chirurgical.

Dacă o infecție virală a cauzat problema glandelor salivare, pacientul nu poate face altceva decât să aștepte ca virusul să fie eliminat de organism – în acest timp, el poate lua un tratament simptomatic cu antiinflamatoare nesteroidiene, să bea apă multă, să aplice comprese călduțe.

Tumorile, fie ele maligne sau benigne, sunt îndepărtate chirurgical.

Sindromul Sjogren este tratat cu medicamente care stimulează salivația. Deși nu există un remediu pentru această afecțiune autoimună, modificarea dietei poate ajuta la tratarea simptomelor, poate oferi o calitate a vieții mai bună și vă poate îmbunătăți starea generală de sănătate. 

Sindromul Sjogren poate genera complicații grave dacă nu este tratat, inclusiv un risc crescut de limfom și mielom multiplu, infecții la nivelul mucoasei orale și cavității dentare. Dacă nu este tratat corect, sindromul Sjogren poate duce la ulcerații ale corneei. Hidroxiclorochina, un medicament conceput pentru tratarea malariei, este adesea utilă în tratarea sindromului Sjogren. De asemenea, pot fi prescrise medicamente care suprimă sistemul imunitar, cum ar fi metotrexatul.

Există o serie de suplimente care ajută în sindromul Sjogren, pe lângă medicația de bază:

  • Cisteina
  • Uleiul de luminița-nopții
  • Acidul gamma-linolenic (GLA)
  • Acizii grași Omega-6 
  • Sulful.

Indiferent de afecțiunea de care suferi, este important să mergi la medic, să urmezi tratamentul recomandat de acesta și totodată să menții o igienă impecabilă a cavității bucale. Spălarea dinților de două ori pe zi și curățarea cavității bucale cu apă de gură reduce riscul de probleme la nivelul glandelor salivare.

Cum pot produce mai multă salivă?

Mestecatul și suptul stimulează fluxul de salivă. Încercați să sugeți cuburi de gheață sau îngheațată fără zahăr, bomboane tari fără zahăr sau gumă de mestecat fără zahăr,  care conține xilitol. În plus, puteți apela la produse de salivă artificiale care  vă ajută să produceți mai multă salivă și la pastele de dinți și apele de gură special create pentru gura uscată.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Salivary Gland Dysfunction Secondary to Cancer Treatment”, Front. Oral. Health, 09 June 2022, Anette Vistoso Monreal, Gregory Polonsky, Caroline Shiboski, Vidya Sankar, Alessandro Villa
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/froh.2022.907778/full
National Institute of Dental and Craniofacial Research - Saliva & Salivary Gland Disorders
https://www.nidcr.nih.gov/health-info/saliva-salivary-gland-disorders
MSD Manual - Salivary Gland Disorders
https://www.msdmanuals.com/home/ear,-nose,-and-throat-disorders/mouth-and-throat-disorders/salivary-gland-disorders

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

CELE MAI CITITE

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0